Page 95 - 1963-12
P. 95
Nr. 280(>
Drumul socialismului Pag. 3
Conferinţa organizaţiei * 4 P T in H ^ o f) SM PIS
orăşeneşti de partid 1 ,1 ■ m i i [L-: n il ii
UlJJ m i ) du ii J ud
hunedoara
\ Contribuţia minerilor
In zilele do 21 şi 22 decembrie a Qvuf loc In sala „ S id e ru rg is lu r
con lcn nla organi/.aliei orăşeneşti de partid Hunedoara. D elegaţii la con- O contribuţie preţioasă lo îndepli Unele rezultate bune s-au obtinut
lerintă ou dezbătut pe kug cele n u i im portante probleme ce au stat tn nirea sarcinilor ce stau în laţa colec- Si Li E. M. Gheţar, mai ales în ap li
lala com ite tu lu i orăşenesc de partid, a org an izaţiilor de baza, a com uniş livelor de siderurgicii sini chemaţi să carea extinderea metodelor de ex-
tilo r de la ulhm a contor inlă şi pînu in prezent. Un loc princip al în o aducă minerii din Tc'.iuc si Glivt ir. p!<Vit.:;e de mare productivitate. Jn
Pentru a spori realizările, după cum ultima perioadă, in centrul preocu
codrul dezbaterilor l-a ocupat sporirea producţiei de metal. In cuvin-
arăta Iov. mg. loan /aha. şelul F.M pării organizaţiei do partid de aici au
lu l lot, p a rticip a n ţii la d is c u ţii: m uncitori, ingineri, tehnicieni, a ctivişti
Tcliuc, comuniştii de aici au avut In slut lichidarea unor deficiente ivite In
de partid, ai org an izaţiilor de masă, cadre din conducerea intre p rin -
centrul atenţiei ridicarea gradului de prima parte a anului şi pregătirea
derdor, au scos in evidentă măsurile luate pentru Îm bunătăţirea con
mecanizare a lucrărilor cu volum ma producţiei anului viitor.
tinuă a rea liză rilo r la ddetite locuri dc muncă şi pregătirea temeinica
rc de munco, crearea unor condiţii cit - - De aceea, spunea tov. inq. M ir-
a producţiei anului v iilo r. De asemenea, au lost dezbătute probleme ale - - A i jj r o g a B w s mai bune de lucru pentru brigăzi şi cen 1 oonle, şeful exploatării, vom
v ie ţii interne de partid, ale muncă ideologice şi de educare comunista tmkiM& pregătirea de noi fronturi dc lucru. pune 1111 <i< (cn l deosebil pe qrăb rea
a oam enilor m uncii. — Toate acestea, spunea cl sint u r ritm ului lucrărilor de investiţii, in-
Şrş, ;'ţf- '
'E g S F * marea faptului cA, în atenlia comite donsebi a lucrărilor cheie, menite
tului dc parlid, au stat cele mai im să asgure producţia vnlonre.
portante probleme ale produclici. — In acesi scop, spunea tov Ion
Comitetul de partid o analizai Jiuim. secretarul comitetului de
O a’ EMESiiBi! sţpipc E3©i p e a lis ă s * ! In şedinţele sale felul in care pariul pe exploatare, nc-am orientat
se realizează planul de extracţie, spre Încadrarea celor mai dificile
In 11 luni din acest an, produc-
noastre sînt urmarea faptului că s-a de investiţii, prelul de cost, producti locuri dc muncă cu oameni bine pre-
tfa globală industriala o crescut cu
îmbunătăţit mult stilul de muncă al
8 la şu ti fată de aceeaşi perioadă organizaţiei de partid —• spunea iov. vitatea muncii ele, Ca urinare, anul găti li profesional, cu înalt simţ de
a anului trecut. S iderurgicii an pro Gheorqhe Petricăloiu, secretar al co I9G.3 va li încheiat (dupA calodeie răspundere, membri si candidaţi de
dus cu J4 la sulă mai multă IomiTi. mitetului de pariul de la Uzina „ V ic KTl & U a Ş F T - « M M preliminare) ca o depăşire a planului pariul. S-a creai opinie de masă im-
cu 10 la sută mai mult olel, cu 22,G toria" din Călan. Comitetul de ■ m lu producţia globală de circa 2 la potriva celor care absentează nerno-
la sută mai multe laminate finite partid şi birourile organizaţiilor de sută. la producţia marfă de 13 la livat si nu folosesc din plin timpul
Si cu 13,8 la sută mai multe blu bază au luat Iu discuţie cele mal ASPECT DIN SALA, DIN TIMPUL DESFĂŞURĂRII CONFERINŢEI sută, la beneficii cu 8000000 lei. la de lucru.
muri de relaminare. Acestea, sini Importante probleme ale procesului productivitatea muncii cu 3.8 lo sută.
doar cîieva din succesele cu care de produclie şi, ceea ce este mai im Pe viitor, aşa după cum a sublinia! da
comuniştii din oraşul regional Hu portant, au efectuat un control sis O muncă educativă susţinută — Rezultatele bune oblmute la e x rea de seamă şi numeroşi participant!
nedoara s-au prezentat la conferin tem o t î o asupra îndeplinirii hota ri- ploatarea noastră se ddloresc şi în la disculii, comunişlii de la cele două
ţa organizaliei de partid orăşeneşti- rilor luate Aciun la noi, s-a înce tăririi continue a organizaţiei de c.vplodlări miniere vor Irebui să m i
Ele sînt dovada cea mai grăitoare tăţenit obiceiul ca In fiecare lună, Apreciind cA unul din mijloacele festare a concepţiilor Înapoiate S-a pe mal Îndeaproape de eduoarea pa partid, o subliniat minerul şef dc b ri liteze pentru folosirea cil mai de
a creşterii competentei cu oare o r comitetul de partid si birourile o r cele mai eficiente pentru educarea mai arătat apoi că pe viitor este triotică a oamenilor muncii, să ex gadă Culcoa Cosmo de la acecnst ex plina a timpului de lucru si a utila
ganele şi organizaţiile de partid de ganizaţiilor de baz.A sA analizeze, murxist-leninislă a membrilor şi r,ri- necesar ca formele propagandei teh plice acestora trecutul erou: de luptă ploatare. Au fost prim iţi Î11 riudurile
pe raza oraşului au rezolvat m u lti ne lingă alte aspecte ale activităţii, ol clasei muncitoare Si sa popu jului, peiUru intensificarea lucrării jr
ci idei ţi lor dc mirtul îl constituie InvA- nice să fie mai variate, cabinetul partidului cei mai buni mineri, ingi
plele nrobleme economice ce au st il si felul In care se traduc in viata tăminlul de partid. Comitetul orăşe tehnic să ajute mai mult m u n c ito larizeze realizările măreţe obţinute de deschideri si pregătiri, astfel in
In fata colectivelor de sulerurqişij. măsurile adoptate anterior. O aten nesc i-n acordai o atenţie deosebi rii, inginerii si tehnicienii în rid i de poporul nostru sul» conducerea neri si tehnicieni. Pentru ridicarea cit să se asigure suficientă linie de
a creşterii rolului lor de conducător ţie deosebită se acordă felului cum carea cunoştinţelor lor profesionale. partidului. nivelului lor politic şi a simţului lor fiout iu vederea realizării ritmice a
tă. Astfel, iu anul acesta îşi desfă
politic si mobilrzator al maselor la conlribinc fiecare comunist la îm şoară activitatea un număr de 5110 A$a cum s-a relatat si in darea întreaga muncă politică şi ideo de răspundere, ei au fost repartizaţi planului. Concomitent cu ridicarea
InfAptirrea cu sner.es a L'iractivelor bunătăţirea aclivitAtii economice, cum cursuri, la cure participă 9 135 de seamă. In ultima perioadă, dato logică, toate forţele, s-a subliniat tn pc lingă membru de partid mai vecin, gradului de merutir/are a exploatări
celui de-dl III-lcv» Congres al !;.M 11. e-ăe folosit activul de partid şi fAră conferinţă, să fie îndreptate însp-e
membri şi candidaţi de partid şi rită măsurilor luate de către Co li s-au expus conferinţe pc teme dife lor şi sporirea productivităţii muncii
In cuvintul său, iov. loan Nicu- de partid la rezolvarea diverselor 2.750 dc oameni ui muncii fără de mitelui orăşenesc de partid, munci aprofundarea temeinica a Învăţăturii rite >1 li s-ou încredinţat sarcini con
Iescu, secretar al comilp.tulu.i de probleme ce le ridică producţia. In partid. agitatorilor s-a ImhunAlălit. Trebuie mnrxNt-leninisU'. înspre formarea să nu se slăbească nici o c li
partid al C.S.H., a arătat că rezul felul acosta, s-a putut ajunge la o Datorită specificului industrial al însă ca r.ccştia să lic îndrumaţi mui trăsăturilor moral-politice ale omu crete. Creşterea numărului de membri pă preocuparea pcnlru îmbună
tatele bune înregistrate in ultimul valorificare moi deplină a rezerve oraşii'lui, Comitetul orăşenesc de a i grijă (le către birourile organiza lui dc tip nou, Înspre antrenarea ma şi candidaţi de partid a permis re tăţirea calităţii minereului deoa
timp de muncitorii, inqinerii şi teh lor interne în diferitele secţii si sec partid a acordat o atoniie deosebi ţiilor de bază, să se organizeze cu selor largi de oameni ai muncii la partizarea mai judicioasa a lor pc rece, num.11 pnntr-o uprovizio-
nicienii dm combinat sin! urmar-m toare, ld aplicarea celor mai bune tă organizării cercurilor de studie mai multă regularitate schimburi de rea l:/o rec măreţelor sarcini trasate schimburi şi la locuri de muncă, mo n.ire ritmică a furnalelor cu m i
unei analize temeinice a activităţii măsuri. Acum, spre exemplu, in a- re a problemelor economico. Pe razn experienţă in scopul generalizării bilizarea mai deplină a maselor la nereu de buna calitate, se poate a-
economice de către orrianele si or tentia coimtelului de partid stă im- oraşului funcţionează în prezent 85 metodelor bune folosite de aceştia. de CongrcNiil al Ill-lca al PM.lv. înfăptuirea sarcinilor de plan.
ganizaţiile de partid, sub Îndruma- bunAtălired activităţii in sectorul de asemenea cercuri, cure cuprind a- La activitatea de educare d oame sigura o producţie sparilă dc metal.
rea comitetului orăşenesc, in scopul transporturi, din cauza căruia se pronpo 2.000 de cursanţi în Special nilor muncii, o contribuţia însemna
valorificării depline a rezervelor in creează unele qreutăli la secţiile cadre de ingineri, tehnicieni si m un tă şi-au adus-o instituţiile culturale
terne si aplicării celor mai ju d ic o i- productive (n acest scop a fost citori cu o înalt A calificare. de pe raza oraşului — cluburile
se măsuri telmtco-orqanizatorire, me creat un colectiv alcătuit din cadre De asemenea, in afara acestor muncitoreşti, bibliotecile. canune’.G
nite să conducă la realizarea tutu competente din activul de partid cercuri. îşi desfăşoară activitatea un culturale, cinematografele. O rgani
ror indicilor de plan. şi fără de partid, care studiază cau curs cu directorii do întreprinderi zaţiile sindicale, de femei. Comitetul
— Faptul că orrianele si organi zele neajunsurilor şi posibilităţile de şi o ser|ie a universităţii serale le pentru cultură şi artă, îndrumate
zaţiile de partid au îndrumat mal înlăturarea lor Pe baza propuneri partid pentru studiul problemelor îndeaproape de Comitetul orăşenesc
bine conducerile tehnice ale s e d ii lor ce se vor face vor fi luate măsu economice, la care frecventează pes de partid, au organizat mai bine
lor si sectoarelor, conducerea com ri'e cele mai eficiente 5c rreen'a te 290 de cursanţi. arlivLlalea nniversilătaJor muncito
binatului. a făcut să crească timpul astfel premi/ele obţinerii iu IDO-J Pentru ridicarea nivelului ideolo reşti. a lectoratelor si ciclurilor de
efectiv de funcţionare a aqreqatelor, iucA dm primele zile, a unor rea gic al cadrelor didactice au lost conferinţe pe diferite teme La că
Indicii lor de utilizare Aşa se face că. lizări frumoase. organizate 19 cercuri de Invăţâmînt, minele culturale se desfăşoară o ac
!n ultimele luni — octombrie si no Pregătirea produclici anului 106.1 a căror activitate se desfăşoară la tivitate mai boqalA la ca re sfnt an
iembrie — s a u oblului cele mal a constituit o preocupare de smvnA un nivel corespunzător. trenaţi un număr din ce In ce mai
mari producţii ale combinatului $i pentru organizaţia dc pariul dm Comitetul orăşenesc de partid a mare do co!or~Iiviş11 şi alţi oameni
In noiembrie, spre exemplu, s-au C.S.l I. Jn cuvintul său, iov. G11 o■)r- acordul un sprijin eficient şi bunei ai muncii. Formaţiile artistice pre
produs cu 18000 tone ot^l mu! qhe Roman, şeful secţiei a U-a furna organizări a învAţăunînlului politic zintă spectacole la un nivel artistic
Tnull dec.it mrvlia celor II luni ale le, spunea : U T.M , la care sfnt încadraţi, în cele mai ridicat şi cu un conţinut legat
anului, cu 20.000 tone 'mai multă ■— Real'/Ari le ncsatlsfArAtoare din 336 de cercuri. 1111 număr de fM85 de de vbiţd si preocupările oamenilor
lentă si cu 17.000 tone mai multe unele perioade ale anului 1063 sn tineri. Majoritatea propagandiştilor muncii.
blumuri — a subliniat Jn cuvintul datorase 51 multor delicienţe inter care conduc aceste cercuri sînt Darea de seamă şi delegaţii la con
său tov. Nicolae Ayachi, directorul ne. Nu ne am pregătit temeinic pen membri şi candidaţi de partid, ca ferinţă au subliniat faptul că pe v ii
tehnic al C.S.l 1. tru larnA. N-am acordat atenţia cu dre bine prenătite, ceea ce asigură tor este necesar să se desfAşoa-e
o bună desfăşurare a cursurilor.
'— itsfhiDatorii de la bluining, spu venită întreţinerii si reparării aqre- Apreciind felul cum s-a desfăşu n activitate si mat susţinută de edu
nea tov. inq. Iosif Pirvu, şeful sec natelor. An existat dese abateri i-.*h- rat invălăm intol rle partid şi D.T.M.. care a oamenilor muncii. Trebuie
torului laminoare. lucrează du pe nnleqioe De acervi la baza pregă rlareu dc seamă si unii delegaţi c-ire doar ca organizaţiile de parlid să
acum la nivelul anului 1964 Ac*osla tirilor pentru 1904, a stat tocmai li au luat cuvintul au subliniat cA pe îndrume mai concret activitatea o r
este o dovada Că Iu noul an ei işi chidarea acestor neajunsuri, la în viilor esie necesar să se acorde o ganizaţiilor U.T.M., sindicale $i de
vor realiza ritmic planul la IoU in demnul orqanizatiei rle partid am mai mare atenţie conţinutului si femei pentru găsirea celor mai adec
d ic a to rii.. pus accentul pe asigurarea bunei eficacităţii acestuia. frecventei vate forme de educare a oamenilor
fuiu tion âu a agregatelor prin efec muncii tn spiritul moralei comunis
Dar clte asemenea exemple nu cursanţilor si pregătim cit mai te
se pot do acum d ;n combinat ! I.n tuarea la timp a lucrărilor de între meinice a propagandiştilor. întreaga te, a întăririi disciplinei 51 o apără
6ectiile a l-a furnale, laminorul de ţinere si revizii, procurarea din timp propagandă de partid, se arata In rii avutului pbstesc. La cluburi, bi
G00 mm. si olcîăria electrică, planul a pieselor de schimb $j de rezervă. darea de seamă, trebuie orientală
Pentru evitarea deranjamentelor şi blioteci. cămine culturale, să se o r
anual de producţie s-a realizat 01 in direcţia asigurării legăturii ei cu
multe zile înainte de termen. Coc- abaterilor de Ia instrucliunile tehno practica, însuşirii temeinice a invă- ganizeze acţiuni mai multe si mai
sarii an produs în II luni peste p lin logice ne am orienlat spre îmbogă lălurii nwuvUi-loninisle şi a luptai variate, cu un conţinut mai ridicat.
moi mult de 1200 tone cocs mr;-j. ţirea nivelului profesional al oame împotriva oricărei lorme de mani Organiz-aliilc de partid 6a se ocu
nilor si creşterea simţului lor de răs
I'irqic, lominatorii de la laminorul
de 650 mm. mai mult de 9.700 tone pundere.. MEM BRII COMITETULUI
laminate, rei de la liniile dc pro Asemănător s a procedat $) in ce
nie fine si rdrmă fU60 tone pro- lelalte ser|ii a!e combinatului. Obiectivele de viitor pot fi îndeplinite cu succes ORĂŞENESC HUNEDOARA
file si respectiv 6.700 tone si rină. A tit darea de seamă, cit si parii- AL P.M.R.
Toate acestea, sini urmarea unei oipanlii la discuţii, au sublimat că, bază care au muncit slab pe aceas- Agaclu Nicxxlae. Uarb Petru. Ba-
munci entuziaste Ir» Imn tea căreia pentru realizarea cu succes a sarci In încheierea lucrurilor conlerîn- ţel şi peste I 000.000 louc la m iiu lo O grija deosebită va trebui acor tă linie. Unele organizaţii de lint Alexandru, Bera Anton, Budiu
s-au situai permanent comuniştii. nilor ce stau in fata colectivelor do lei organizaţiei orăşeneşti de partid fînile şl semiîabricalc. In (ele M dată pregătirii reparaţiilor capitale Sanda, Cavaliov Cornel, Culcea Coz-
Realizări Ia fel rle frumoase au siderurqi.şti pe anul 1964, oslo nece Hunedoara a luat cuvintul tov. ION luni din acest an multe întrepiin- a furnalelor nr. G şi 7. Cu cit lucră b, za, riin'rc care un număr de mu, Cc'ivencovici Mihai, Druker A-
obţinut sj sidcm rqislii din Calau. sar ca organizaţiile de partid din ARDELEANU, secretar al Comitetu deii ale oraşului, cum sînt Exploa rile vor (I c xo cu ljle mai repede şi 10 la C. S. II şi 3 la Uzi
Knrna’dştii de aici au Înregistrat un această ramură să albă mereu în a- lui rcqional Hunedoara al P.MR tarea minieră Teliuc. Exploatarea m i de calitate mai bună, cu atit sc va na ,,Victoria" Calai», n-au primit iu dolf, Duduş loan, Drăgan Emeric, Dn-
V orbilorul a apreciat buna desfăşu vid Vladiimr, Dumilrcscu Dumitru,
Indice mediu de utilizare a aqiog.i- tentio buna întreţinere şi funcţio nieră Talc, întreprinderea dc indus |>ulca produce mal multa fontă. De acest an nici un candidat de partid.
telor cu 56 la sută mal mare docil nare a agregatelor, ciestcrea in dici rare a lucrărilor conferinţei, nivelul trie locală şi altele, şi au depăşit pla asemenea, este necesar să fio luate Există apoi unele organizaţii de Folticska Francisc, Fleşeru Cornel,
In anul 1950. In felul acesta, ei au lor de utilizare, reducerea con discuţiilor purtate şi a problemelor cele mal clicientc măsuri pentru partid ca cele din satele Ciulpăz. Frankfurl fibenu, Georgescu Emilian,
rid i ca Ic.
Înfăptuit cu 2 ani mai dovre'me una sumurilor specifice si îmbunătăţirea nul. at»t la producţia globală, cît şi la scurtarea termenelor de dare în lo- Vadul Dobrii. Cernişoara Horesc şl GAman Lambrache, Grigorie Mihai,
din sarcinile dn mare im p ortan ţi calităţii produselor ; su mobilizeze As* cum a reieşit din darea de producţia marfă. La data ţinerii con losin'ă u noilor ob le dive industria altele care, deşi au nu număr mic Got Komiifus, Herban Petru, lenAşcău
pusă In fata colectivelor de muncă masele largi de Oameni ai muncii scamă şi dîn discuţii, organizaţiile ferinţei orăşeneşti de perfid, secţii de membri şi candidaţi de parlid, au
din industria siderurgică de către la descoperirea si valorificarea cit de parlid. roinun'sfiî de pc raza ora i in portante ale Combinatului side le. Să existe o preocupare perma primit îu acest au putini candidaţi loan. loucscu Dumitru, luga Elena,
ccl de-al III lea Conorcs al P.M.R. mai deplină a rezervelor interne, să şului regional Hunedoara au obţi rurgic, cum sînt Secţia I a furnale, nentă pentru a rojliza la furnale şi de parlid. Iov fraiau, Ivunov Sergiu, Jianu loan,
Turnătoriile de lingoticrc au sporit vegheze la aplicarea cu curaj a me nut succese importante în condu Oţclăria electrică, Laminorul de 8«3t) oţelării Indici dc ulilizare a agrega Comitetul orăşenesc de parlid va Lucaci Maria, Lucac» Silvia, Mişcă
telor cit mal înalţi.
In II luni durabilitatea lingoticre- todelor înaintate de muncă şi in cerca aclivîlă(ii economice, pentru nun., turnătoria I, semicocxoria dc Tovarăşul Ardelcanu a indicat Co- trebui să ajute accslc organizaţii do Măria, M old Ghcorghe, Munteanu
lor cu 1 la sulă, fată de aceeaşi pe troducerea tehnicii no; la Uzina ,,Vicloria“ Călcu, si-au În bază |>entru a so întări şi ridica la n i loan, Năzdrăvan Aurica, Niţă Gheor-
îndeplinirea iiarrinilor trasate dc deplinit deja planul de producţie pe m ilctului orăşenesc de parlid sâ
rioadă a anului trecut si au redus Invâlînd din lipsurile anului 1963. velul sarcinilor cc le slau in ia(ă. ghe. Nojogan Alexandru, Niculescu
ccl de-al IIÎ lea Congres al P.M.R amil in curs. coordoneze mai bine întreaga acti
rebutul cu II la sută fată dc procen luind din timp cele mai eficiente vitate economică, să îndrume mem O mai marc grilă va Irebui să a loan. Ordeanu Ghcorghe, Popa loan,
tul admis. Colectivul semicocscriei măsuri pentru a ohtine, In fiecare Astfel, producţia industrială globală In continuare Iov. Ardeleana a a- brii biroulai şi aparatul dc partid corde comitetul orăşenesc de pariul Pupoi loan, Popa M. loan, Poqea
si-a realizat înainte de termen pla z:. la fiecare loc de muncă, reali a crescut in acest an, faţă dc 1901, rătat că rezultatele economice ale înspre sectoarele chcic ale produc selecţionării şi creşterii cadrelor in Brîncovcanu. Uădoanc Anton, Relegai»
unităţilor industriale din oraşul Hu
nul anual. zări cil mai frumoase, vom putea în cu 20,5 la sulă, dinclusc mai mult liei, înspre problemele şi sarcinile toate domeniile de activitate, să des loan. Radovici loan. Răceam» Vlşrel,
nedoara puteau fi mai mari d*că făşoare o muncă mai sistematică, mai
— Succesele oblinute de colecti registra In anul viito r succese şi mai cu 108 000 tone minereu de fier, principale ale Combinatului siderur Stoianov Viorica. Slanca Ilie, Sza-
Comitetul orăşenesc de partid ar fi atentă şi de perspectivă cu cadrele.
vele de muncă din cadrul uzinei mari. 232.000 tone fontă, 45-1.000 tone o- avut o preocupare mai sistematică gic. Va trebui dc asemenea, ca noul kacs loan, Segato Ileana. $o»moşl
birou să consullc o masă cil mal Subliniind importanţa muncii ideo Şlcfan, Scmciuc Samollă, Tudor Iosif,
pentru urmărirea felului în care se logice desfăşurate in rîndul m em bri
largă de membri dc parlid, să lu ’l'im â r.ic, Tondcr Adain, Tempean
îndeplinesc planurile de măsuri tch- creze n u i bine cu activul dc partid. lor şi candidaţilor de parlid. a tu tu Coriolan, Ungureanu Flarian, Ver-
nico-organizalorice ale întreprinderi Subliniind activitatea rodnică des ror oamenilor muncii, vorbitorul a buncu Elena, V iţă Gheorghe, Vasiu
P * F 2 731 fl * «Z» IJ ff
J « 1 j t n » ju n
r a i
m.
NuCtLt ut UT L / Aut A lor, propriile botăriri ale Coniilc- făşurată dc majoritatea organizaţiilor arătat necesitatea îmbunătăţirii per- Gheorghc, Eudor Alexandru, Zal»a
nianenle a acesteia. Să se acorde in
ES 3 jL s t - a a W II s !jeal m k Mea t& k ii voi ţ u Lui, precum şi i n d i ca lifte organe do partid, vorbitorul a arătat că une viitor mal multă grijă preqătirii pro loan.
lor superioare de partid. le organizaţii dc bază, mal ales din pagandiştilor, să sc asigure un con
In urma ajutorului dat de către Combinatul siderurgic, deşi au sesi trol şi o îndrumare permanentă îu- MEM BRII SUPLEANŢI
Comitelui regional dc parlid şi con zat deficienţele la lo tu rile de |>r o - văţăm inlului L'.T.M. Inlorniarca poli AI COMITETULUI
ducerea partidului, activitatea Comi ducţie, nu au urm ărit indeaproa|>e ORĂŞENESC DE PARTID
/ p / d T ’
V tetului orăşenesc s-a îmbunătăţit : a felul cum conducerile secţiilor res tică a membrilor şi candidaţilor dc Barbu Elconora. Rodea Grigorie,
crescut preocuparea sa faţă de în pective sc preocupă de indre|>tarca parlid, a ţuturor oamenilor muncii, Brasuy Martin, Cristca Maria, 1 lea A r-
deplinirea sarcinilor planului de lucrurilor. In alte cazuri, unele o r să se facă iu mod sistematic. sonie. Iuti» Pclrica, Lucaci Anton,
(•a *!/ L llJ stat. Sub îndrumarea Comitetului de ganizaţii de partid n-au controlat Morari» Cornel, Mladin Eliza, Nagy
şi îndrumat permanent activitatea In activitatea lor, organizaţiile dc
parlid şi-a îmbunătăţit stilul de muncă Constantin, Sloicoi Ionel, Ţîrlca V ic
economică. partid vor trebui să acorde cuai m ul
şi conducerea administrativă, a toria.
Noul comitet orăşenesc dc parlid tă atenţie îndrumări» muncii organi
acordat o atenţie mal marc v a lo rifi va trebui să se ocupe în v iilo r de zaţiilor U.T.M., de femei şl sindicale. MEM BRII COM ISIEI
cării rezervelor interne şl folosirii ridicarea activităţii şi a competen Să se lolosească forme raal eficiente DE REVIZIE
ţei organizaţiilor dc partid, în do Tilip Lazăr, (preşedinie), Bugă loan,
mai j'udîcioase a cadrelor tehnico in
meniul produclici. Activitatea aces de educare şl creştere a accslora, Grumbcrrj Isac, Niculescu Florin,
ginereşti. ceea ce a condus la creşterea
tora să fie îndreptată înspre proble astfel ca ele să-şi aducă un apoi! Popa Cornel.
Indicilor dc utilizare a agregatelor mele principale care stau în faţa lot mai marc la îndeplinirea obiecti MEMBRII BIROULUI
şi a tim pului efectiv de lucru. Pen comitetului de partid, înspre sarci COMITETULUI ORĂŞENESC
tru viitor, a spus vorbilorul, comi nile dc bază pc care lo ridică pro velor |>lanulul de stat. DE PARTID
tetul do parlid al combinatului, co ducţia. întregul organ dc parlid va Barb Petru, Frankfurt Tiberiu, Iva-
muniştii, vor trebui să acorde o a- Privind problemele vieţii Interne Irebui să sc ocupe in viitor nov Sergiu, Niculescu loan. Ordcan
dg partid, vorbilorul a subliniat că
lenţio mai marc sectorului de furna mai mult dc educarea oameni Ghcorghe. Pogea Brîncovcanu. Răccu-
în ultimul lim n orqanizaliilc dc
le, sector de bază al producţiei dc partid s au întărit prin primirea de lor muncii, de formarea şi dezvolta nu Viorel, Vasiu Gheorghe, Viţă
metal, să milileze pentru respecta noi membri si candidaţi dc parlid. rea conştiinţei socialiste a acesto Gheorghe.
rea disciplinei muncii în toate sec Dine au muncit in această direcţie ra. de întărirea spiritului de răspun M EM BRII SUPLEANŢI
Al BIROULUI
ţiile sl sectoarele. Trebuie fnlărit orqanlzaţîile dc bază de la aqlo- dere faţă de muncă ş» a g rijii faţă
Georgescu Emilian, Tolliska Fran.
simţul de răspundere al inginerilor, merator, schimbul B, seclia !-a lurna- de avutul obştesc.
ciso, Undovici loan. Vcrbuncu Elena.
tehnicienilor şi maiştrilor in înde lc. schimbul A. mecanica din C S II., A rălîn d sarcinile mari şi com S E C R E T A R II C O M IT E T U LU I
construcţii şi montai II din I.C.S.H., plexe care stan in faţa organizaţii
plinirea sarcinilor încredinlztc. Să ORĂŞENESC HUNEDOARA
xe creeze o opinie de masă îm potri G. A. C. Peşlişnl Mare, Nădâş- lor de partid in noul an. Iov. Ion AL P.M.R.
va celor care sc abat de la ins tia Superioară, care au pus un Ardelean»» a subliniat că pc raza o- Pogea Urîncoveami, prun-secrelar,
accent deosebit pe calităţile mo-
trucţiunile tehnologice, împotriva raşulul regional Hunedoara există Ordc-an Gheorghe, Frankfurt Tiberiu,
ral-polidee şl profesionale ale a-
tendinţelor de chîul, a absenţelor forţe puternice, capabile să îndepli Vasiu Gheorghe, Viţă Gheorghe, NI-
cclora care au fost prim f t i In
neinoUvale. parlid. Au lost Insă şl organizaţii da nească cu succes aceste sarcini. cule^cu loan — secretari.