Page 96 - 1963-12

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2800

Evoluţia evenimentelor din Cipru Conferinţa de presă a ministrului Un comitet
Inter guvernamental menit
N IC O SIA 27 (Agerpreş) al partidului laburist ponLru proble­ orientării naţionale al Irakului
P otrivit agenţiei Franco Presse, In mele externe, a avut la 26 decem­ să intensifice ajutorul
seara de 26 decembrie iu capitala brie o întrevedere cu primul minvs- BAG DAD 27 (Agerpres).
Ciprului, Nicosia, a fost restabilit tru Douţflas Home sl cu m inistrul din 17 aprilie cu p rivire la unificarea american pentru străinătate
calmul. de externe, Butler. W alke r a făcut M in istrul orientării naţionale al Irakului, R.A.U. şi Siria şi că aceste
Iu cursul nopţii de 26 spre 27 de­ cunoscut că partidul laburist se pro­ Irakului, generalul Farban, a ţinut o contacte von fi reluate. W A S H IN G TO N 27 (Agerpres).
cembrie, la reşedinţa preşedintelui nunţă împotriva intervenţiei tTupelor conferinţă de presă în cursul căreia G uvernul irakian, a declarat m inis­ In S.U.A. a fDSt constituit un co­
MakarJos a avut Hoc o întrevede; e engleze în Cipru sl a amestecului a dat une’e amănunte asupra politicii trul, doreşte să siringă legăturile eco­ mitet interguvernamenta] care să ana­
Intre acesta, generalul britanic Yo- acestora în operaţiile de Încetare a promovate de actualul guvern irakian. nomice cu toate statele care tratează lizeze amănunţit programele de aju­
ung. comandantul forţelor unilioate focului dintre cele două comunităţi El a declarat că au fost stabilite con­ Irakul cu respect ei fără intenţii de tor economic şi m ilita r american
m ilitare din Cipru, si ministrul de ale insulei Partidul laburist, a sub­ tacte pentru o reînnoire a acordului exploatare.
Interne al Ciprului, Iiorgadjis. In liniat W alker. consideră că „p ro ­ destinat străinătăţii şi să elaboreze
comunicaţii] dat publicităţii după 3* blema creata de actuala situaţie din propuneri pentru intensificarea aces­
coastă întrevedere se arată că au Cipru trebuie discutată In cadrul Poziţia S.U .A . faţă de garantarea tor programe. Secretarul de stat ad­
lost discutate problema restabiliri! O.N.U.". junct al S.U.A. pentru problemele
ordinei fn Cipru, si adoptarea unor După cum se ştie, preşedintele neutralităţii Cambodgiei de politică externă, George Boit, a
noi măsuri care să împiedice pe v ii­ Makarios a $i cerut la 26 decembrie fost numit preşedinte al acestui co­
tor ciocnirile dintre cip rioţii greci secretarului general al O.N.U. U mitet
(1 turci. Thnnt convocarea Consiliului de Se­ W A S H IN G T O N 27 (Agerpres). merican se opune În tru n irii unei con­
Comunicatul precizează totodată curitate în legătură cu amestecul Purtătorul de cuvint al Departa­ ferinţe Internaţionale asupra neutra­ A nu ntin d această holărire, preşe­
că, începlnd de la 27 decembrie, for­ Turciei în treburile Interne ale G - m entului de Stat, Rlchard Philips, a lităţii Cambodg'ei şl caută In pre­ dintele Johnson a subliniat că men­
ţele militare unificate ale Angliei, prulul. făcut la 26 decembrie următoarea de zent să convingă pe principalii săi ţionatul comitet va studia toate m ij­
T u rd e i si Greciei, slalionate In Ci­ * clanatle In legătură cu pozilia S.U A. aliaţi — Franţa şl Marea Brltanle — loacele posibile fn măsură să sim pli­
pru, aflate sub comandamentul brita­ Din Ankara se anunţă că. lncepînd fată de propunerea de a se convoca să nu favorl2e2e o asemenea confe­ fice procedura de administrare a aju-
nic, vor Începe supravegherea zo­ de la 26 decembrie au fost între­ o conferinţă internaţională pentru rinţă- . Agenţia relevă că la Depar­ to iu lu i pentru străinătate si să sti­
nelor unde au avut loc in ultimele rupte legăturile aeriene turceşti cu garantarea neutralităţii Cambodqiei ; tamentul de Stat s-a lăsat să se înţe­ muleze participarea organizaţiilor
zile ciocniri intre cele două comu­ Cipru şi Atona „Propunerea cambodgiană cu privire leagă că diplomaţia americană preco­
nităţi. la o conferinţă pentru garantarea neu­ particulare Ia programele americane
★ nizează în locul unei conferinţe o de ajutor. Fn acelaşi timp. a spus pre­
Agenţia Rcuter anunţă că guver­ Se anunţă că preşedintele S.U.A., tralităţii, precum şi alle căi care ar simplă declaraţie comună prin care
nul britanic a luat hotărîroa de a Johnson, a adresat mesaje preşedin­ putea asigura neutralitatea Cambod- Estul $i Vestul ar recunoaşte şi ga­ şedintele. el va trebui să examineze
trim ite In Cipru. In afara trupelor telui Makarios al G p ru lu i si vice­ giei, continuă să se afle în studiul ranta neutralitatea Cambodglet. posibilităţile de a determina alle ţări
deia aflate in Insulă, un esoadrr>n preşedintelui Kuciuk, cit sl preşedin­ organelor S.U A. Ne consultăm cu al­ să sporească programul lor dc ajutor
de blindate, staţionat pînă in pre­ telui Turciei. GurseJ, în oare Îşi ex­ te guverne prietene asupra întregii Potrivit relatărilor presei america­ destinat ţârilor in curs de dezvoltare.
zent in Libia, precum şi un batalion prima „profunda nelinişte" în legă­ chestiuni". ne, această declaraţie ar urma să Acest din urmă obiectiv constituie un
el rezervei strategice din Anglia, tură cu situaţia creată în Cipru, pre­ conţină afirmarea neutralităţii cam­ ecou al nem ulţum irii americane faţă
pentru ,,protejarea şi apărarea ba­ cum $1 sprijinul pentru propunerile Comenttnd pozilîa americană In bodgiene şi să prevadă lărgirea ro­ de faptul că ţările vest-europene s-au
zelor suverane ale A ng liei din Ci­ făcute In legătură cu aceasta de că­ această problemă, agenţia France lului Comisiei Internaţionale de su­
pru". tre Anglia, Grecia şt Turcia. Prasse s c rie : „Se pare că guvernul a- praveghere si control pentru Cam- arătat pină acum prea puţin dispuse, MINISTERUL ÎNVÂTÂMÎNTULUI
★ bodqia, creată in 1954 de conferinţa după părerea S.U.A.. de a împărţi cu
In legătură cu intervenţia truoe- de la Geneva pentru Indochina. ele povara financiară. p r i n
ior britanice în Cipru, Patrick C o r­ h h m u b ih v
don W alkor, purtătorul dc cuvin! E D I T U R A D I D A C T I C Ă Ş l P E D A G O G I C Ă
Economia americană Ea sfârşitul
Alte relateri despre in s lillu îe
fragedaa vasului „Lacoma" anului 1963 N C O N C U R S
LO NDRA 27 (Agerpres) p e n îr u e S a b o r a ir e a «Se:
NEW YORK 27 (Agerpres) putea să aibă o influentă favorabUA
Compania de naviga/ie „G ic c k
P-resa occidentală publică aprecieri asupra economiei americane, consti­
Line' a dat ie ri la Loiulra noi amă­ asupra situaţiei economice a SU.A. tuind un pas Insemna-t In direcţia J. Manuale şcolare necesare Invă ţă m in tu lu i de cultură generală;
nunte In legătură cu trog/cu/ incen­ la arest sfirşit de an şi asupra pers­ unei politici bugetare mai adecvate 2. Manuale şcolare necesare învăţământului profesional şi te h n ic;
diu izbucni/ />e vasul „Lacoma", in Ea va duce la creşterea temporară
largul A tla n ticu lu i. P o triv ii declara­ pectivelor pe 1964. a deficitului bugetar, dar efectul ei 3. Lucrări de literatură pedagogică, metodică şi ajutătoare procesului
Intr-un raport publicat de O.E.C.D.
ţiilo r unui purtâtor de cu vin t al — Organizaţia de colaborare econo­ asupra bugetului ar urma să fie par­ de invăţămînt.
companiei, din cele 1028 dc persoa­ La CONCURS pot participa C A D R E DIDACTICE. INGINERI, PEDA- >
mică şl dezvoltare, oare grupează ţial compensai de o eventuală creş­
ne cile se aflau la bordul vasului, tere mai rapidă n producţiei si de GOGI din învăţămîntul de cultură genorală, învăţărnfnlul superior, învă- !
901 au fost salvate, 90 şi-au p ic u lu i un mare număr de ţări occidentale, lărqiroa bazei impozitelor, efec­ tăinintul profesional şi tehnic, specialişti sau persoane cu preocupări In
— ne apreciază că în 1963 economia
viafa, iar 31 sini Încă dispărute.
S.U.A. a înregistrat o creştere. In te din care ar putea rezulta, in domeniul respectiv, fie individual, fie in colective de autori.
P urtătorul de cu vin t a precizat că cele din urmă, eliminarea deficitn
disp o zitivu l de securitate dc pe raport se arată Insă că alît din CONCURSUL va ft dotat cu nurneroaso PREMII şi M E N Ţ IU N I in bani.
Iul buqetar cronic al SU.A.
„ Laconici“ a /os/ verifica/ fnainle dc punctul dc vedere al ritm ului de Lucrările neprcmie.tc, dar care v o r prezenta unele calităţi de conţi­
plecarea vasului din p o rtu l britanic i p creştere a producţiei, cit şi al folo­ In legătură cu situaţia actuală a nut, vor conta ca activitate ştiinţifică, servind cadrelor didactice la exa­
Sou/hampfon şi că se găsea in bu­ sirii braţelor de muncă economia economici S.U.A., sâpiăminalnl ..Sun-
principalele
day Times" arată că
nă stare de funcţionare. IENIKH immli S.U.A. a rămas încă In urma m ul­ menul de grad.
Patrick Gordon-'W alker, pu rtă torul tor târî europene. In acelaşi timp surse de îngrijorare pentru ameri­ T itlurile manualelor scoase la concurs precum şl tematica lucrărilor
de cuvint laburist pentru afacerile 6C menţionează că a rămas aproape cani decurg din caracterul cronic cu caracter pedagogic vor ti anunţa te in presă, la radio şi televiziune
externe a cerut guvernului deschi­ m nM&‘ t HMNUTni »« neschimbat nivelul relativ înalt al m! deficitului bugetar, dezechilibru­ astfel :
derea im ediată a unei anchete resurselor nefolosite. lui balanţei de plăti, al folosirii In­
asupra catastrofei ,,datc iţin d gra­ Rcferindu se la politica americană complete a braţelor de muncă. U lti­ a) pentru manualele necesare a n u lu i 1965, înştiinţarea va apare tn
vele acuza/// aduse de pasagerii 'Q M H | tn domeniul economiei, tn raport se mele date referitoare la dezechili­ ju ru l datei de 15 ianuarie 1964; s
salvaţi asupra proastei funcţionări constată că, ea nu a avut Influente brul balanţei de plăţi arată că de b) pentru cele necesare anului 1966, Înştiinţarea va apare fn ju rul da- {
a d isp o zitivu lu i dc s e c u r ita te P I a rriKHk I suficient de rapide asupra folosirii ficitnl ei se va cilra tn arest an la iei do 31 martie 1964.
precizat că guvernul brita nic trebuie J 2 miliarde dolari. Trebuie menţionai, Pentru orice informaţii supllmenl are, doritorii se vor adresă fclrc. t
sd iniţieze o asemenea anchetă'’, braţelor de muncă, creşterii produc­ totodată, faptul că în 1963 pierderile
ţiei si im bunătălirii balanţei externe. EDITURII DIDACTICE şi PEDAGOGICE, BUCUREŞTI — Slr. Spiru Ha-
In tru c it m aioiitatea pasagerilor „L a ­ de aur ale S U A. se ridică la suma
com ei* erau cetăţeni englezi, iar u- l i l f c In 1963 volumul produsului naţio­ de 465 milioane dolari. rel nr. 12.
ceastă călătorie a lost organizată de nal global al S.U.A. a crescut cu Problemele economice ale S.U A
agenţii unei com panii cu sediu/ în 3.5 la sută faţă de anul 1962. Ra­ ou constituit si obiectul unui recent
A nglia. portul menţionează în legătură ni sondai Întreprins de „Chase Man-
A genţia DPI precizează că nume- aceasta că pentru a reduce nivelul hattan Banc" în rlndul economişti­ Ploi torenţiale în Algeria
roş/ supravieţuitori ni catastrofei şomajului la patru la sută ar fi ne­ lor de la 140 de universităţi ameri­
care au sosit la Londra venind de voie de o creştere de 8—9 la sută. cane 36 la sută din cei întrebaţi
la Casablanca au critica t telu l cum (Potrivit datelor publicate de M in is­ au declarat că principala problemă ALGER 27 (Agerpres). Skicda, de exemplu. 3 000 de persoa­
căpitanul si marinarii dc pe „U t- terul M uncii al S.U.A., şomajul cu­ constă în ritm ul nesatisfăcător de In urma ploilor torenţiale care ne au rămas fără adăpost.
conla0 au organizat salvarea pasa­ prinde aproape 6 la sută din tota- creştere a economiei am ericane: 32 au avut loc în regiunile de nord ale Datorită v in lu lu l care a bătui cu
gerilor. De asemenea, au lost aduse Demonstraţie orqanlzată Ia Atena de către membrii fam iliilor deţinuţi­ hi'l forlei de muncă). la sulă s-au referit la som ai; 19 la Algeriei, numeroase oraşe si locali­ deosebită violentă, cîteva zeci de
acuzaţii severe îm potriva proastei lo r politici greci aflaţi fn închisori de 10 ani pentru aşa-2lse crime să- In lcqălură cu proiectata reducere sută la deficitul balanţei de plăti, tăţi din această regiune au dc sufe­ pescadoare ancorate fn porturi au
funcţionări a sistem ului de securitate a Impozitelor, raportul subliniază că tar 13 Ia sulă au enumerat diverse fost smulse şi duse în largul mării.
îm potriva incen diilor. vîrşite acum 14 ani In timpul războiului civil din Grecia. adoptarea ei de către Congres ar alto probleme rit de pe urma inundaţiei. In oraşul
Recunoaşterea ln unanimitate de
Anii iftO O pe glob (! conducea delegaţia de stat a R.P. si competentă cuvînlul. atît în pro­ timpul necesar abordării el con­ către comitet, şi apoi de către A d u ­
neangajate $1 au rostit cu hotărlre
prim-secretar al C.C al P.M.R., oara
structive
narea Generală a necesităţii elabo­
Unul dintre rezultatele rodnice ale
blemele leqate de mişcarea de elibe­
Rornine In vizita ei In R.S.F. Iugo­
slavia. sublinia : „întreaga experien­ rare, cit si în celelalte probleme v i­ dezbaterilor din Comitetul nr. 1 a rării principiilor care să qhideze
activitatea statelor ln relaţiile lor e-
ţă a perioadei postbelice. Învingerea tale ale epocii noastre. fost si adoptarea prin aclamaţii a conomice este o înci inima re a efor­
Forjele păcii cîşfigă exemplu al aplicării metodei trata­ plora posibilităţile unor noi acorduri” unui şir de crize deosebit de prim ej­ In cadrul dezbaterilor generale, proiectului de rezoluţie prezentat de turilor depuse de delegaţia romînă
tivelor paşnice, ca o dovadă că sl Intre Est şi Vest. dioase pentru pacea lumii, Învingerea care au avut loc la începutul sesiu­ 47 de ţări in care se cere să fie
teren problemele cele mai spinoase isi pot Promovarea principiilor coexisten­ unor focare locale de război, faptul nii, marea majoritate a delegaţiilor reluate dc urgentă tratativele con- care a Iniţial un proiect special de
găsi o soluţie, dacă părţile intere­ tei paşnice si înlocuirea definitivă a că oricile zigzaguri ar cunoaşte mer­ au relevat necesitatea întreprinderii terinîei Comitetului celor 18 state rezoluţie ln acest sens.
Lunqi dezbateri au avut loc si î p
A n de an, «dfrşiUd lunii decem­ sate o doresc. El a fost considerat războiului cu metoda tratativelor pen­ sul evenimentelor, forlele păcii cls- unor noi acţiuni pe calea întăririi pentru dezarmare de la Geneva si legătură a i altă iniţiativă romînă în ­
brie prilejuieşte celor ce urmăresc ca o primă măsură practică in direc­ tru rezolvarea problemelor interna­ tigă teren $1 Îşi accentuează supe încrederii si colaborării între state, sc recomandă parlicipanldor să de­ scrisă pe agenda Com itetului penlru
evenimentele internaţionale bilanţuri ţia slăbirii încordării căruia în mod ţionale litigioase, nu este desigur rioritalea — toate demonstrează că pe calea păcii. Convingerea că se pună noi eforturi pentru realizarea problemele sociaJe, umanitare si cul­
ale rezultatelor si evaluări do v i i ­ necesar trebuie să-i urmeze şi alte un lucru uşor. epooa noastră a dat naştere nu nu­ pot realiza noi paşi ln această direc­ de acorduri si măsuri care pot duce turale intitulată „M ăsuri pentru pro­
tor. Dar preocuparea de căpetenie, măsuri cu o cuprindere mai largă. M ijlo cu l radical pentru Înlăturarea mai unor mijloace distruotive fără ţie a fost întărită de realizarea, incă la destinderea încordării internaţio­ movarea tn rîndurile tineretului a
examinarea cea mai atentă se con­ Inilrucil tratatul nu prevede nici in ­ războiului din viaţa popoarelor este precedent, dar si unor forle imense în prima parte a sesiunii, a înţele­ nale. la micşorarea pericolului de
centrează spTe sfera intereselor v ita ­ terzicerea tuturor experienţelor nu­ realizarea dezarmării qenerale si to­ capabile să impună voinţa popoare­ gerii cu privire la interzicerea plasă­ război şi la facilitarea dezarmării ge­ idealurilor păcii, respectului ^reciproc
le ale omenirii, spre problema esen­ cleare (cele sublerane fiind lăsate tale. Aceasta este năzuinţa tuturor lor de a asigura menţinerea Păcii" rii pe orbită a armelor de distruge­ nerale si totale. şi Înţelegerii Intre popoare". Discu­
ţială a zilelor noastre — aceea a dc o parlcl si nici nu frinează ln popoarelor. In această direcţie se R IA N A LUPU re în masă, înfăptuită în cadrul tra­ O importantă deosebită a acordat ţiile la care au luat parte peste !u-
menţinerii păcii pe calea dezarmă­ vreun fel cursa Înarmărilor nuclea­ îndreaptă eforturile lor. Astăzi nici tativelor desfăşurate Io New York sesiunea problemelor coloniale. In mătate din numărul membrilor com i­
rii, olntârindu-se cu grijă acţiunile ro sau cursa înarmărilor In qenerol. un om politic de răspundere, nici un O sesiune consfrucfit/ă Intre Gromiko, Rusk si Home. acest sens este semnificativ faptul tetului. au relevat ImportAnla aces­
ce uşurează rezolvarea ci şi cele ce Urgenţa unor noi măsuri pe aceeaşi conducător de stat nu mai poate res­ Pe lingă aprobarea în unanimitate că aceste chestiuni dc care se ocu­ tei probleme, necesitolea dc a edu­
Întrunită
sub
la 17 septembrie
o tac mai dificilă. linie — subliniată dc altfel si in pinge necesitatea stringentă a unor auspiciile favorabile oreate de în­ dată de Comitetul nr. 1 acestei în ­ pă ip principal Comitetul pentru pro­ ca Intr-un spirit nou llnă-ra genera­
A nul care a lrecul a confirmat o preambulul documentului respectiv măsuri in direcţia dezarmării. Peri­ cheierea cu succes a Tratatului <lo ţelegeri. prezentată delegaţiilor sub blemele teritoriilo r sub tutelă st au­ ţie care ir.îine va li chemată să preta
conducerea destinelor omenirii
Ho-
tonome. au fiqurat si pe agendele
dată mai mult că In înfruntarea d in ­ — a fost proclamată cu o deosebită colul grav pe oare II reprezintă po­ la Moscova, cea de a 18-a sesiune <i lorma unui proiect de rozolulie. a- Adunării Generale, Consiliului de
tre aceste acţiuni contrarii există vigoare la actuala sesiune o A d u ­ sibilitatea izbucnirii unui război nu­ Adunării Generale a O.N.U. s a În­ cest organ principal al Adunării Ge­ tărîrea de a sc elabora la viitoare*
Securitate. Comitetului nr. 2, Comi­
toate posibilităţile ca, pas cu pas, nării Generale a O N U. care a adop­ clear a făcut pc mult» oamonl p o li­ scris în paginile acestui marc for in­ nerale a dezbătut o serie de p ro­ tetului Politic Special si Comitetu­ sesiune a Adunării Generale o de­
cu grijă, perseverentă si Înţelepciu­ tat numeroase rezoluţii legate de tici oocidenlali, care apreciază cu lu ­ ternaţional ca sesiunea initiarivoior bleme de importanţă majoră penlru claraţie fn acest scop. pe baza do­
ne politica, să se obţină progrese diverse aspecte ale problemelor puse ciditate situaţia Internaţională aotua- si eforturilor a numeroase state mari asigurarea păcii şi securităţii popoa­ lui nr. 3. Politica inumană de apar­ cumentului romin. precum şi de a
pe calea semănată de piedici nenu­ omenirii de continuarea înarmărilor. lă să caute căi de evitare a războ­ sl mici pc linia continuării destin­ relor, cum ar fi „necesitatea urgen­ theid din R.S.A.. teroarea dezlăn­ sc acorda prioritate acestei proble­
mărate ce duce spre slăbirea în­ Activitatea diplomatică desfăşurată iului. solulii politice raţionale. derii încordării internaţionale. Cum tă a suspendării experienţelor ru ţuită de colonialiştii portughezi în me. este în fond o recunoaştere a
cordării internaţionale, spre asigura­ toamna aceasta la New York. paralel Fostul preşedinte al S.U.A., Ken- pol fi folosite cit mai bine condi­ arma nuclcorâ si termonucleară", teritoriile lor. au lost dezbătute, atît importanţei in iţiativei delegaţiei R.P.
rea păcii si securităţii popoarelor cu sesiunea O.N.U., a avut oa re- nedy — a cărui dispariţie brutală „problema convocării unei confe­ în comitetele de resort, cît şi în Rornine căreia l s-au mai alăturat
zullot acordul de principiu intre ţiile oreate de acest tratat, pentru Consiliul de Securitate, tocmai dato­
1963 va răminc în Cdlondarul po­ a fost atribuită, de toti cei ce apre­ avansarea si întărirea cauzei păcii în rinţe pentru interzicerea armelor dc rită pericolului pe ('are politica dusă 26 de delegaţii în calitate de coau­
litic ca anul marcat de Încheierea U.R.S.S., S.U.A. si Anglia de a nu ciază cu onestitate forţele politice întreaga lume? Aceasta a fost ten­ distrugere în masă", „folosirea în de Verw oerd si Salazar o prezintă tori si a eforturilor depuse de ţara
lansa arme nucleare ta bordijJ ve­
primului acord Esl-Vest tn domeniul hiculelor spoliale. care acţionează ln Statele Unile. dinţa predominantă a sesiunii. scopuri paşnice a spaţiului cosmic- , pentru pacea si securitatea popoare­ noastră pe linia asigurării păcii si
armelor nuclearo. Semnat la Mosco­ cercurilor dc extremă dreaptă căro­ Acum, la închiderea lucrărilor, de­ „rlonuclcorizorea Am ericii Latine". In lor Africii. In acelaşi timp, in Comi­ coexistenţei paşnii e.
va la 5 august de m iniştrii afaceri­ Asemenea aspecte diverse si efi­ ra nu le este pe plac această orien­ legaţii. observatorii politici si zia­ cadrul dezbaterilor asupra acestor tetul nr. 4 erau audiaţi numeroşi pe­ *
lor externe ai U.K.S.S., S.U.A. si A n­ ciente au fost abordate în tot cursul tare — a subliniat ln repetate rîn- riştii. trecînd în revistă rezultatele probleme mulţi delegaţi reprezenlind tiţionari din Anqota si Mozambic Concl-uzia generală este că cea
gliei, Tratatul privind interzicerea acc<tui an. Idee* creării tn diferite duri necesitatea de a trata proble­ pozitive obţinute aci, încearcă să e- ţări din toate' continentele lumii, au care înfierau otrocitâtUe comise de dc-a 18 a sesume a Adunării Gene­
experienţelor eu arme nucleare iu Parii ale lumii dc zone denucleariz.i* ma rctnliilor Est-Vest cu atentîa s» valucze nlît importanţa lor cît si gra­ venit cu propuneri si sugestii con­ colonialiştii portughezi în aceste te­ rale a O.N.U. a reafirmai necesita­
atmosferă, spaliul cosmic şi sub apă. fe eşle îmbrăţişată astăzi de cercuri Înţelepciunea pe care complexitatea dul în care vor influenţa asupra si­ crete menite să faciliteze rezolva­ ritorii. ln G im ilc tu l nr. 3 a fost a- tea $i posibilitatea traducerii fn v,:i-
â fost salutat de opinia puhliră do politice clin cele mai diferite colţuri ei o impune. Actualul preşedinte al tuaţiei internaţionale. rea lor pozitivă. Dezbaterile ou m ar­ doptată declaraţia penlru interzice­ lă a principiilor de coexistentă paş­
pretutindeni cu o unanimi lato care ale lumii. Pe agenda discuţiilor inter- S U A ., Johnson, premierul britani.-.. Consensul aprecierilor este că cea cat o creştere a interesului marii rea tuturor formelor de discrimina­ nică. demonstrînd în acelaşi timp
e Întrunită de obicei doar <!<• marile naţionale se află propuneri formu­ Home, ministrul său de externe de a 18-a sesiune a Adunării Gene majorităţi a statelor de o-$i aduce re rasială, iar Comitetul nr. 4 a con­ utilitatea politicii de realizare a în ­
evenimente pozitive ale istorie.. A d e ­ late de diferite qnvem o sau grupuri Butler. ministrul de externe belgian. rale o O.N.U a fost una dintre cele contribuţia la soluţionarea acestor damnat cu tărie politica guvernului ţelegerii si colaborării între state în-
ziunea rapidă a peste 103 de state de guverne penlru eroarea unor ase­ Spaak. si alţi conducători occiden­ mai constructive. Aceasta s a da­ măsuri colaterale destinate să ne­ rasist din Rhodesin de Sud lr-o serie de probleme concrete im ­
— printre primele ntunărîndu-sc şi menea zone fn Europa centrală. Eu­ tali s-au declarat pentru discuţii torat îu mare parte spiritului de lu ­ tezească drumul spre dezarmarea ge­ Dezbaterile an reafirmat necesi­ portante. Totodată, tonul războiului
Republica Populară Romtnă — n fost ropa de nord. America Latină. Extre­ Cst-Vcst, pentru a se căuta căile da cru, colaborare si înţelegere ciarc nerală şi totală. tatea urgentă de a sc pune capăt rece, care s-a făcut sim tit în in te r­
nu nu’inai expresia bucuriei omului mul Orient, inclusiv propunerea g u ­ soluţionare a problemelor ce înve­ s-a tăcut simţii încă de la începerea Pe această linie se înscrie şi pro dominaţiei coloniale, fapt reflectat venţiile unor reprezentanţi occiden­
obişnuit căruia nopţile nu i vor mai vernului tării noastre, care a militat ninează atmosfera internaţionala. Toi- lucrărilor. Rezultatul direct al aces­ punerea romînâ care a figurat pc în adoptarea o numeroase proiecte tali. deşi într-o măsură mult mai
ft populate do coşmarul căderilor ra­ <1 militează activ pentru transfor­ odată, nu pot fi ignorate si unele tei atmosfere a fost adoptarea in u- agenda comitetului sub titlul „A cţiu n i de rezoluţii prin care se rorunooşte mică dccit în anii trecuti, îm piedi­
dioactive. dar a oglindit tn acelaşi marea Balcanilor într-o zonă a bu­ încercări, ca dc pildă cele reflecta­ nanimitale a numeroase proiecte de pe plan regional penlru îm bunătăţi­ dreptul popoarelor la autodclermi carea restabilirii drepturilor legitima
timp si dorinla fierbinte a popoare nei convieţuiri. te la ultima conferinţă inlerocciden-
rezoluţii. In acest sens ni se parc rea relaţiilor de bună vecinătate în nare si se condamnă colonialismul ale R.P. Chineze la O.N.U., precum
lor oa acest prim pas să fie urmai Climatul general creat de încheie­ tală a anului 1933 — sesiunea mi­ semnificativ numele neoficial de fre state europene aparlinînd unor vechi şi nou.
de alţii mal importanţi in aceeaşi rea Tratatului dc la Moscova si a nisterială N.A.T.O. de la Paris — „comitet al rezoluţiilor adoptate in sisteme social-polilicc diferite". Deşi Extinderea comerţului internatto şi apărarea de către anumite puteri
di reci ie- pus profund pecetea asupra orientă­ care rlenolă tendinţa anumitor unanimitate", dat de delegaţi Comite­ noabordată in dezbateri din cauza noi. â colaborării economico dintre a intereselor colonialiste dovedesc
rii opiniei publice din lumea intrea cercuri din Occident dc a bara calea că drumul spre rezolvarea m arilor
Olt despre rezultatele practice alo tului pentru problemele economice lipsei de timp. Dropuncrea romînă toate statele si codificarea p rin cip ii­ probleme ale contemporaneităţii nu
Tratatului, ele nu au In tim a t să se gă. De oa trebuie să ţină scama oa­ spre destindere si spre pace. Efor- si financiare al Adunării Generale a constituit subiectul unor discuţii lor unei declaraţii privind coopera­ este neted şi că sînt necesare noi
arate. Ln Washington $i la Londra menii politici, conducătorii de stalc. (urile acestor cercuri sc lovesc Ins.l Un rol important in desfăşurarea po­ şi schimburi de păreri fructuoase în rea economică internaţională mi fost eforturi pentru a se putea continua
s-a anunţat că ln ultimele luni con­ roi cc elaborează planurile strategi do forţele crescîndc care acţionează zitivă a lucrărilor sesiunii l-au ju tre delegaţi. Numeroase doleqatii au principalele puncte dezbătute do Co­ progresul înregistrat pînă în pre­
ţinutul radioactiv ol atmosferei s-n ce de perspectivă. ..Este vorba de o in Întreaga lume In favoarea destin­ cat ţările socialiste care în perma­ reuşit astfel să şi formeze un punct mitetul pentru problemele economice zent în această direcţie. Esenţialul
îndepărtat dc pragul periculos ce-l adevărată cumpănă a apelor ln po­ derii internaţionale, de politica con­ nentă au prezentat iniţiative si pro­ de vedere propriu asupra acestei şl financiare al Adunării Generale însă este că în această perioadă au
litica internaţională, scria săptămâna- secventă de pare a ţărilor socialiste
atinsese fn prima jumătate a anu­ puneri preţioase sau au venit în In- propuneri, a cărei importanţă a fost La aceste dezbateri delegaţia R.P. fost create condiţii propice penlru
lui. Iu 1 britanic „Observer". iar ziarul La mitingul care a avut loc la corn limpinarea propunerilor altor state, recunoscută de comitet prin sub­ Rornine şl-a adus un a p o.-I substan­ întreprinderea si realizarea unor noi
Dar mai presus de orice. Tratatul „N e w Y ork Times" recomanda insis­ bînatu] metalurgic Zeniţa. tovarăşul manifestând astfel constant dorinţa linierea necesităţii de a fi discutată ţial atît prin in lerve nliile sa^e cit iniţiative cu sansc de succes pe linia
de la Moscova este important prin tent ca duDă acest eveniment „să Ghcorqhe Gheorghiu-Dej. preşedinte­ de a facilita calea unor înţelegeri la sesiunea viitoare a Adunării Ge­ şi prin iniţiativele concrete supuse destinderii încordării internaţionale.
semnificaţia sa politică generală, ca nu se piardă nici un prilej de a ex­ le Consiliului de Sta! aJ R P. Române. cît mad largi. De asemenea, ţările nerale cînd i se va putea acorda dezbaterilor. C. A L E X A N D R O A fB
RedacţLa şi administraţia ziarului str. 6 Maxtie ur. 9, telefon 1588, 1275, 15 85, 2078. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva j 10.061 t