Page 98 - 1963-12
P. 98
»*g. 1 Drumul BoclaliamalvS
rioadă mal lungă, iar preluarea si va
La îndeplinirea sarcinilor puse de
porumb, precum j l sămlnla de ca
Cuvîntuî deputatului Almăşan Bujor lorificarea lor s-au făcut uneori cu litate superioară de llonrca-soarelul, partid şi guvern o contribuţie do pe şantierele de construcţii ale o*
vederea
btectivelor industriale in
tnlîrzicre. sfeclă de zahăr si alte culturi. seamă o aduc si sindicalele. cea grăbirii execuţiei si punerii in func-,
Realizarea în bune condiţii a pla ce reprezintă peste un sfert din pu Iată do ce este important să no Cu toate că pomii şi vita dc vie au a- Va spori simţitor producţia dc le mai largă organizaţie dc masă a ţlune a noilor capacităţi de produc
nului pe 1963 confirma încă o data terea actuală instalata. Se va termi conccnlTSjn toate foitele pentru rea v u t de suferit de pc urma gerurilor gume si îndeosebi dc legume timpurii, clasei muncitoare, al cărei rol creşte ţie. folosirii cu spirit gospodăresc a
faptul ca poporul nostru urmează cu na construcţia primei clape a termo* lizarea în termen a obiectivelor a- mari din iarna trecută, datorită mă încă din această toamnă au fost luate pe măsura înaintării pe calea d«- fondurilor materiale si băneşti, îm
Încredere politica partidului si gu- centralei Luduş. Se va da în funcţiu udntite. surilor luate de către consiliile agri măsuri pentru ca gospodăriile colec săvîrşirii construcţiei socialiste. Elo bunătăţirii permanenţe a calităţii lu-
vernulul şi lupta cu perseverenta ne la începutul anului 1964 un nou Documentaţia tehnică pe baza că cole. dc specialişti, pcnlru aplicarea tive din jurul oraşelor şi centrelor mobilizează masele de oameni al ciărilor. realizării unui ritm susţi
pentru realizarea el. grup de 150 M w la termocentrala reia se execută investiţiile este în tn mod diferenţial a recomandărilor muncitoreşti să-şl dezvolte baza ma muncii la lupta pentru Îndeplinirea nut dc execuţie tn tot cursul anu
P/oieclul de plan pe anul 1964, aşa Paroşcni, precum şi un nou grup la ter cea mal mare parte asigurată, ceea oamenilor dc stiintă cu privire la tă terială necesară sporirii recoltelor de lui. .Sindicatele vor sprijini mai con
cum rezulta din expunerea tovarăşu mocentrala Grozăveşti. Va produce cc penmilc constructorilor noştri să ieri si alto lucrări agrotehnice, s-nu legume. In scopul lichidării unor defi planurilor de dezvoltare a econo cret întreprinderile noi intrate în
lucreze mal bine.
lui Ion Ghcorghe Maurer, preşedin energie electrică prima centrală elec asigurat recolte mari de fructe şi stru ciente care s-au manifestat s a pre miei naţionale, organizează partici funcţiune pentru luarea măsurilor
tele Consiliului de M iniştri, reflecta trică modernă din Oltenia, cea dc la La aceste obicclive importante tre guri. văzute eşalonarea producţiei si îm parea tot mai activă a celor ce m un tehnico organizatorice si dc pregă
buie să montăm utilaje de cea mal
roersul ascendent al economiei noas- Craiova. Va intra în funcţiune centra Eforturi susţinute au fost depuse bogăţirea sortimentului de legume. cesc Ia conducerea economiei, la tire a cadrelor in vederea re a liză
bună calitate şi la un înalt nivel teh
Ut> naţionale, demonstrează juslclea la electrică P:lesti Si se vor termina pentru dezvoltarea creşterii animale Efectivele de animale prevăzute a rit In cel mai scurt timp a parame
nic. fapt ce presupune din par’ ea elaborarea si înfăptuirea măsurlloi
sarcinilor ce derivă din prevederile lucrările de modernizare şi extindere lor. Sprijinite de stal prin credite, fo se realiza la sflrşitul anului 1964 în privind îmbunătăţirea condiţiilor de trilor tehnico-ecouor.KÎcl planificaţi
planului de 6 ani si constituie inca n centralelor Reşiţa, Arad, Timişoara noastră o exigentă sporită la monta losind si fondurile proprii, gospodă gospodăriile agricole colective, com
rea şi recepţia lor muncă şi de trai, desfăşoară o acti In proiecte.
o clapă in mersul nostru înainte. Si altele. In anul 1964 vor fi date în riile colective au mărit fermele zoo parativ cu realizările preliminate în n-
M inerii, encrgclicienii. constructorii luncliune noi hidrocentrale pe Bis Intrucit aprovizionarea ritmică cu tehnice. Astfel numărul animalelor cest an, cresc cu aproape 1G la sulă vitate susţinută pentru dezvoltarea Oamenii muncii din t«ira noastră
materiale asigură desfăşurarea nor
din minele, uzinele si şantierele a* triţa în aval de Bicaz.. In acelaşi proprietate obslească a crescut fală de ia bovine. 20 la sută Ia porcine. 18 conştiinţei socialiste a oamenilor j-nu convins din propria lor expe
părtinind M inisterului M inelor sl l:mp se continuă desfăşurarea lucră mală a activităţii pc şantiere, vom anul trecut n i circa 22 fa sută )a ho- muncii şi exercită controlul obştesc rienţă că. pe măsura succeselor ob
coordona mal bine realizarea planu la sută la ovine, 50 la sulă la păsări.
Energiei electrice, mobilizaţi dc orga rilor pc celelalte şantiere energetico vine, cu 20 la sută la porcine şi cu Si ceea ce csle important este că ele nsupra folosirii depline a m ijloace ţinute In dezvoltarea economică n
nizaţiile de partid si sindicat, parti şi mai ales pc şantierul hidocenlra- lui dc aprovizionare, vom fi mai pre 18 la sută la ovine.
tenţioşi fală de furnizori si vom lua 6e realizează In primul rind pc sea lor puse la dispoziţie de statul nos tării s» creşterea venitului naţional,
cipă din plin pu multă însufleţite la Ici ,,16 Februarie'4 de pc Argeş- Planul de stat pc amil viito r pre
toate măsurile pentru înlăturarea r i ma prăsilcî proprii. tru pentru satisfacerea nevoilor m»-
lupta întregului popor si au bucuria Realizarea polilicii de electrificării sipei si folosirea cit mai ecomicoasă vede sporirea simţitoare a producţiei partidul şi guvernul îndreaptă im
de a raporta M arii Adunări Naţionale n tării, iniţială dc partid prin planul în toate ramurile agriculturii, în ve Trebuie folosite din plin avantaje terialc şi culturale ale oelor ce mun portante mijloace spre ridicarea
a materialelor. le caro decurg din holărîrile Consi
realizarea si depăşirea sarcinilor dc dc electrificare de 10 ani, a cărui n- derea satisfacerii cerinţelor dc con cesc. continuă a nivelului de trai al celor,
Obiectivele arătate mai sus, precum liului dc M iniştri cu privire la sti
plan ce le-au revenit pe anul 1963. ricnlarc este întru totul valabilă şl Sl cele care urmează a se dezvolta, sum mereu crcseinde olc populaţiei, mularea gospodăriilor colective, a co Realizarea si depăşirea sarcinilor ce muncesc. In anul care vine. m ij
Planul producţiei globale industriale In prezent, a condus la formarea u- asigurării materiei prime agricole prevăzute in planul de stat privwid
vor atrage în industrie un număr în lectiviştilor şi a crescătorilor din zona loacele materiale şi fondurile băneşti
se depăşeşte cu 2,5 la sută. ceea ce nor cadre bine pregătite dc specia pentru industrie sl creării unor dis
semnat de noi muncitori. A m luat sl de nuinlo, pentru ca să sc crească şl creşterea producţiei industriale si ‘v alocate vor contribui la creşterea
reprezintă o creştere de 16 Ja sulă lişti cnergelicicni. care sint capabili vom lua în continuare măsuri pen ponibilităţi pentru export. De la În
la'.ă de anul 1962. să proiecteze si să execute mari ceput trebuie să spunem că planul să se vîndă, pe bază de contract, un gricote, a productivităţii muncii, re In continuare a salariului real ut
tru pregătirea profesională a acesto
Munca plină dc avînl a minerilor obicclive energetice, do un înalt n i ra. Cele 6.000 dc apartamente prevă de stat pc amil 1961 privind agricul număr cit mai mare dc animale pen ducerea preţului de cost, îmbună muncitorilor, tehnicienilor şl inguuv
vel tehnic. In arest sens, un exem tru carne, precum si cantilăti sporite
din induslria carboniferă a avut si in zute in planul pe anul 1964 pentru tura este temeinic corelat cu posibili tăţirea continuă a calităţii produ ri'or. la sporirea volumului desface
plu orăilor este studierea şi proiecta de lapte, lină. ouă. Pentru asigurarco
acest an lin rezultat remarcabil — sectorul nostru fie activitate contri tăţile unităţilor de produclie si în mă selor si realizarea la termen a vo rilor dc mărfuri prin comerţul s*> -
360.000 tone dc cărbune riale peste rea dc către specialiştii noştri şi cel buie la stabilizarea cadrelor de mun sură să fie îndeplini! şi depăşit, în măririi septetului si ridicarea produc
Iugoslavi a sistemului hidroenergetic lumului sporit de investiţii vor con rial ist. la construirea a încă 54 000
plan. S-a produs în anul 1963 cu 19 citori la obiectivele cc sc constru condiţiile unui an aqricol normal. tivităţii animalelor este necesar ca stitui obiective principale care vor
la sulă mai multă energie clcdrică şi de navigaţie de la Porţile de Fier. iesc si îmbunătăţesc condiţiile de Ppnlru realizarea sarcinilor din pla din partea consiliilor agricole, a con de apartamente, la generalizarea lu-
Conform acordului recent încheiat sta In centrul activităţii sindicalelor vălăm inlului de 8 ani. Peste două»
docil In 1962 $i aproape rlc două ori trai ale m uncitorilor din unităţile nul de stat sint prevăzute mijloace ducerii gospodăriilor colective şl spe
Intre cele două stale. lucrările pc a-
mai mult decît in 1959. De subliniat existente. le financiare pentru mecanizarea sl cialiştilor să existe o mal mare preo Rezultatele obţinute şi experien zeci rlc miliarde şase sule de m i
că aceste realizări au fost oblinule ccst marc şantier vor începe în anul Refcrindu-ne la bugetul de stat pe chimizarea agriculturii, executarea lu ţa cistlgată în întrecerea socialistă, lioane lei. reprozonlînrl 23 Ia sută
1904. Cncrgelicienii şi constructorii cupare pcnlru asigurarea animalelor
In condiţiile îndeplinirii si depăşirii anul 196-1 prezentat M arii Adunări crărilor de hidroamelioraţii, extin dezbaterea cifrelor de plan pe 1964 din totalul cheltuielilor bugetare,
noştri sint mînrlri că li sc Sneredin- cu furaje îndestulătoare, intr-un sor
sarcinii de orestere a productivităţii Naţionale spre aprobare, conslatăm derea culturilor valoroase, a planta
Icază o asemenea lucrare, care va dovedesc că printr-o muncă moi sis sfnt destinate invălăm intului. dezvol
muncii, care lată de anul precedent c,*i el oglindeşte dezvoltarea în con ţiilor de v i $i pomi, precum şi pen timent bogat şi de calitate. Pcnlru
pune la dispoziţia sistemului nostru tematică. concretă si perseverentă tării stiintei. culturii, sănătăţii şl a-
reprezintă o creştere de 9 la sută, si tinuare a economiei noastre naţionale, tru dezvoltarea zootehniei. A g ricu ltu aceasta, cei mai competenţi specia
energetic o importantă cantitate do sc pot valorilica mai bine rezervele
B sarcinii dc acumulări, care 6C va creşterea venitului naţional si supe lişti trebuie să stabilească pe zone sigurărilor sociale.
energie. ra va fi dotată în 1964 cu peste 10.000
îndeplini si depăşi cu circa 8 la sulă rioritatea orînduiru noastre socialis tractoare fizice. 3.000 combine pcnlru pedoclimatice si pc gospodării cultu interne pentru creşterea producţiei Aşa cum rezultă din proiectul de
pe total minister. Dreot urmare a aplicării politicii dc te. Conştienţi fiind eă realizarea pre şi productivităţii muncii, îmbunătă buget, tn 1 *.164 fondurile prevăzute
valorificare a resurselor minerale a- recoltat păioase. aproape 4 000 semă rile furajere care asigură producţiile
în anul 1963. ca urmare a efortu vederilor acestui buget depinde in nători si alte maşini agricole. ţirea calităţii produselor st realizo-
le tării. londuri importante de inves cele mai mari. bogate in unităli nu pentru finanţarea cheltuielilor dc a-
lui susţinui pentru realizarea planu primul rind fie modul cum vom mun
tiţii sînt prevăzute şi pentru dezvol Statul vine în continuare în s p riji rea de economii şi beneficii peste sigurări sociale dc stal se ridica
lui dc investi Iii, au fost riale in lunc- ci pentru obţinerea acumulărilor bă tritive si proteină.
tarea în anul 196-1 a industriei miinc- nul dezvoltării si întăririi gospodă plan De pildă, colectivul Uzinelor ..O-
linnc numeroase ro i obicclive ener neşti. Izvorul principal al ven ituri riilor colective, acordînrlu-le credite In această perioadă, consiliile rle la 4.771 miliarde lei, cu 298 m i
getice ş> miniere. A început &ă pro re. Se va apropia dc sfirsit cons lor statului, vom îmbunătăţi organi conducere, inginerii si medicii veteri telul Roşu", aplicînd laminarea la to lioane lei mai mult decît in ace-d
trucţia complexelor miniere de la pe termen lung în valoare de 1,1 m i
ducă energic electrică termocentrala zarea producţiei pentru a îndeplini si nari din gospodării îşi concentrează lerante minime a obtinut numai In 10 an Aceste fonduri încredinţate sin
Moldova Nouă si Leşul Ursului. Vor liarde lei. La folosirea raţională si
Luduş, s-u dublat puterea instalată la depăşi sarcina dc rre>teic a produc '.uni «le acestui an o economie rlc dicatelor spre gospodărire sînt dec
lnlra în funcliuno 2 din cele 3 mine cu simt gospodăresc n mijloacelor ma toată alcntia pentru întreţinerea in
termocentrala dc la Brazi, s-au pus in tivităţii muncii, reducerea cheltuie
de lignit care sc construiesc In V a teriale si financiare înscrise în pro bune condiţii a animalelor în timpul 3.100 tone metal; la „Industria Sîr- linate acoperirii cheliuieiilor pcnlru
funcţiune primele hidroagregale rlc pe lilor de producţie. Realizarea si depă
lea M otrulul — Oltenia. destinate iectul de buget pcnlru agricultură, tre ternii, folosind cit mai ralional re mei", Cimpia Turzii, prin reducerea pensii de bătrîneţc. rle urmaş, a ju
Eislrita In aval de Bicaz. S-an dat şirea în continuare si in anul 1964 a
în exploatare noi linii pentru trans pentru alimentarea cu cărbuni a cen sarcinii de creştere a productivităţii buie să adăugăm scoaterea la Iveală sursele do furaje existente; rle ase consumurilor specilice si a unor toare pentru incapacitate temporara
tralei de la Craiova. Sc vor desfăşu a unor importante rezerve interne ce
portul energici electrice: linia do muncit este cu ntît mai necesară în menea sc desfăşoară o activitate in cheltuieli neproductive s-au obtinut de muncă, pentru trimiterea Ia tra
400 Kv Ludnş-Lemeşani prin care se ra din plin lucrările pentru construc Industria minieră unde. datorită spe există în toate unităţile agricole şi tensă pcnlru pregătirea din timp a mai mult de 7 milioane lei econo tament balnear si la odihnă — nu
ţia minelor pentru cărbuni superiori
realizează interconectarea sistemului cificului aceste! industrii, manopera care trebuie să fie o preocupare per
de la Dilja si Paroşeni din Valea răsadniţelor, a utilajului agricol, a mii peste plan. Rezultate asemănă mai prin sindicate — a unui num ir
nostru energetic cu sistemele ener are o pondere importantă în preţul manentă a lucrătorilor din agricultură.
Jiului. seminţelor ele. in vederea bunei des- toare au obtinut In întrecerea socia de peste 300 000 oameni ai muncii.
getice ale altor lări socialiste, linia d« cost. Din iniţiativa conducerii partidului
dc 220 Kv Scbes-Hunedoara si adie Va fl dată In funcţiune o nouă uzi Pentru aceasta vom continua ac s-au luat din timp măsuri importanlo făsurărî a campaniei agricole de pri listă si alic numeroase colective din Statul nostru a alocat in acest an
lin.i de înaltă tensiune. A intrat iu nă pentru prepararea m inereurilor ţiunea de sistematizare, si moder măvară. întreprinderile diferitelor ramuri ale peste 750 milioane Ici pentru pro
dc fier de la Teliuc si sc vor executa pentru stabilirea mai judicioasă, mal economiei.
funcţiune uzina dc preparare a cărbu nizare a minelor existente prin care In viata gospodăriilor colective arc iecţia muncii, fonduri ce vor creş.c
lucrări de extindere la numeroase reală, a producţiei la hectar, rare ti
nilor rlc Ja Coroesli, instalaţia dc Perfcclionî nrlu-şl permanent sti
mine si instalaţii existente. ce elimină locurile de m»»ncă înguste, loa un eveniment important : adună In 1964. Acestea, împreună cu noua
cianurarc a m inereurilor B aiadcA ries, ne seama de posibilităţile fiecărei lul lor de muncă, sindicatele vor îm
instalaţia dc separare electromagne Construcţia noilor obieclivc minie cc concentrează si sc perfecţionează unităti, dc experienţa acumulată în rile de dări dc scamă, care analizea bunătăţi continuu organizarea între legislaţie dc proiecţia muncii, caro
re, pc Ungă că va duce la o sporire procesul de produclie. In legătură cu ză activitatea pc anul 19G3 sl aprobă prevede sarcina pcnlru toate minis
tică dc Ia Bocşa. Prin construirea a anii trecuţi. In scopul realizării unor
a producţiei de materii prime nece cerii socialiste şi a consfătuirilor de
două baraje ta Secul, lingă Reşiţa, $1 occasla are o mare importantă intro recolte mari la hectar, s-a urmărit planurile de produclie si financiaro terele, organele centrale dc slut,
sare industriei noastre, va asigura in producţie, vor ajuta la crcs'erea per
la Teîiuc, lingă Hunedoara, pc harta ducerea în continuare si cu perseve pc amil viilor. Consiliile agricole au sfaturile populare şi conducerile în
acelaşi timp şi ridicarea industrială, aşezarea fiecărei culturi tn zonele cu
tării noastre au apărut în 1963 Încă rentă a metodelor noi de exploatare luat măsuri ca gospodăriile colective manentă a rolului şi a eficientei treprinderilor, să asigure o dotă cu
culturală si socială a unor raioane din
două lacuri de acumulare. condiţii naturale si economice cete să-si alcătuiască planuri de produclie contractelor colective în mobilizarea
Ura noastră, ca cele din nordul Oile. a zăcămintelor. Mecanizarea princi măsurile pentru îndeplinirea planu
In acelaşi timp s-a lucrat susţinut mai favorabile unde, au de an, s au bine chibzuite, si în adunările gene maselor. Nc vom concentra mai mult
nici, sudul Banalului şi partea mun palelor operaţiuni din subteran şi su lui de producţie şi cele pentru pre
St la obiectivele industriale care var obtinut recolte bogate. rale colectiviştii să dezbată temeinic
toasă din regiunea Suceava. prafaţă. pe lingă că absolvă minerii ntenlia pentru realizarea la termen
intra In lunci.une in 1964 şi în anii Ca si în anii precedenţi. In anul activitatea consiliilor de conducere, venirea accidentelor si a îmbolnă
Ne dăm perfect dc bine seama ce a planurilor tehnice, îndeosebi a sar
următori. dc o muncă grea, permite si o creş virilor profesionale, măresc posibili
marc răspundere revine ministerului 1961 se va acorda in continuare o a- să scoală în evidentă posibilităţile cinilor de asimilare de noi produse;
In anul 1964, ministerului nostru tere rapidă a productivităţii muncit. tăţile de îmbunătăţire continuă a
nostru si unităţilor sale în legălură tenlie deosebită sporirii producţiei dc sl căile de sporire a producţiei agri
îi revine sarcina de a spori produc Vom continua să Introducem in aba folosirea moi deplină a capacităţilor condiţiilor de muncă.
cu punerea în funcţiune în termen cereale şi In principal dc grîu şi po cole In anul viitor,
ţia globală cu 15.3 la sută lată de taje combine şi alte mecanisme co de producţie existente si a timpului
n centralelor electrice. Aceasta. îm rumb. Planul de stat pc anul 19G4 preve Sindicatele tsi vor intensifica con
realizările din acest an, cea mai ma preună cu o folosire mai raţională respunzătoare condiţiilor noastre de de muncă ; extinderea procedeelor tinuu controlul obştesc asupra apli
re creştere revenind sectorului ener In toamna acestui an s-au însămîn- de sarcini sporite in domeniul agri
a energiei electrice, va duce la asi zăcămînt. Pe baza planului comun în tehnologice avansate ; reducerea con cării legislaţiei de protecţia mun
giei electrice. Realizările anului 1963, tat peste 3.155.000 ha cu griu si se culturii, Realizarea acestora cere o
gurarea cererilor mereu crcscîndo tocmit cu M inisterul Industriei Cons sumurilor specifice de materiale, ra l
capacităţile dc producţie riale în func cară, din care mai mult de 95 la muncă plină dc entuziasm şl price cii. a respectării normelor de teh
ţiune şi cele cc sc vor mai crea, ga ale induslriei si populaţiei. trucţiilor dc Maşini vom dota minele ierii prime, combustibil, energie elec nica securităţii si igiena muncii, a-
6iită cu sămînld din soiuri de grîu pere, o preocupare continuă pentru
rantează îndeplinirea acestei sarcini. Intrarea în producţie a noilor un i cu noi utilaje, de randamente mal trică etc. ; extinderea şi generalizarea fcupro activităţii unităţilor comerţu
ameliorate si productive. Cu toate folosirea gospodărească a mijloacelor
Si in anul 1964 ni se alocă prin plan tăţi miniere reprezintă alte sute de sporite, pc rare le vom concentra in iniţiativelor si a metodelor înainta lui de stat, medico sanitare, staţiu
lin volum important dc investiţii, care că toamna a fost secetoasă, însămlu- materiale si financiare.
mii rlc tone de cărbuni si minereuri primul rinei in sectoarele în care pol te de muncă, care şi-au dovedii
se ridică la suma de peste 4.5 miliarde tarile s-au făcut în condiţii agroteh Va trebui să perfecţionăm în sl nilor balneo climaterice, precum si
alil rle necesare dezvoltării econo avea cea mal marc eficientă. eficacitatea în îmbunătăţirea oalitătit
lei, asigurîndu-se punerea în funcţiu nice mai bune si în termene mult mal mai mare măsură stilul de numcă al asupra altor sectoare de deservire
ne a noi şl importante obiective in miei. Numai în ce priveşte extracţia Mind convins că prevederile planu scurte decit în anii treculi. Cea mul consiliilor agricole, al conducerii uni produselor. a populaţiei. Sindicatele vor o rg i-
dustriale. minereurilor neferoase, unde în anul lui şi bugetului pe anul 1964 repre Tinînrl scama de importanta miş mza în acest scop mai bine activi
mare parte a semănăturilor au in tăţilor cgricolc socialiste, respectînd
Politica partidului şi guvernului 1964 sc realizează creşteri dc 2.7 ori zintă încă un pas înainte în dezvol cării inovatorilor si rationaliz.alort- tatea celor peste 26000 muncitori,
trat bine de2volla'.e si înfrăţite iu cu grijă principiul care stă la baza
pentru electrificarea tării este reflec la cupru, 13 ori Ia plumb si 2.3 ori tarea economici noastre naţionale, mă lor In perfecţionarea tehnicii exis
iarnă. acestei noi forme organizatorice, de Ingineri, tehnicieni si funcţionari din
tată şi prin volumul dc invostilii des la zinc în concentrate fală rlc 1959, declar întru totul de acord cu aces tente, in creşterea productivităţii întreprinderi şi instituţii, aleşi do
Consiliul Superior al A gricultu rii participarea nemijlocită a oamenilor
tinat construcţiei unor importante o- punerea in funcţiune în termen a tea. angajîndu-mă î:„ fala dv. să mo muncii si realizarea de economii vom
a luat măsuri pcnlru co consiliile agri dc stiintă. a specialiştilor de înaltă cum ul in echipele de control obş
bicctive energetice. Astfel in anul noilor obiective asigură realizarea bilizez aparatul ministerului pentru dezvolta continuu e jjjc tc r u l ci larg
cole, specialiştii, să controleze in per calificare, a celor mai prcgălilc cadre tesc ale sindicatelor, vor spori efi
1964 va trebui să punem in limcliuna sarcinilor prevăzute in p’.anul dc 6 realizarea acestor prevederi in cele de masa, vom populariza cele
manentă starea de veg etale a cultu care lucrează efectiv in unităţile dc cacitatea controlului $i vor atrage
o putere Instalată de 650 M\v, ceea ani. mai bune condiţii. mal noi realizări ale tehnicii in rin
rilor, să ia cele mai corespunzătoare producţie, la rezolvarea problemelor In această activitate un număr mal
dul inovatorilor şl v jn i ajuta mal
măsuri de îng rijire a semănăturilor, concrele ale dezvoltării producţiei a- concret pe oamenii muncii în reali mare dc oameni al muncii. Vom
Cuvîntuî deputatului Nicolae Giosan de folosirea chibzuită a îngrăsăminto- gricole zarea si generalizarea rle inovaţii cu spori contribuţia sindicatelor la îm
lor naturale şi minerale, îndeosebi a Ne exprimăm convingerea că har bunătăţirea aprovizionării, deservirii
maro eficacitate tehnică şi econo
celor azoloase, pcnlru stimularea nica noastră ţărănime colectivistă, Si studierii cerinţelor si gusturilor
Ca si celelalte sectoare ale econo Reorganizarea conducerii agricultu cultivate cu porumb o producţie me plantelor care ies slăbite din iarnă. muncitorii, inginerii şi tehnicienii din mică. populaţiei sl vom ajuta comerţul
miei, agricultura s-a bucurai de un rii, prin înfiinţarea Consiliului Supe die dc 4.140 kg la hectar, iar in cele Creşterea volumului de investiţii nostru, ca, pe baza cunoaşterii te
mare sprijin si o alcntic deosebită rior si a consiliilor agricole regiona din trustul Simeolnul Mare, pe supra Tot in această toamnă s-au pus ba- agricultură, sub conducerea organi din fonturile stalului cu 13 la sută
din partea partidului si guvernului si le si raionale, a demonstrat că parti faţă de 13.800 ha — 3.860 kg dc porumb zclo obţinerii unor recolte bogate sl zaţiilor de partid, vor privi cu iot fala rlc acest an, înzestrarea con meinice a c rie rilo r consumatorilor,
personal din partea tovarăşului ciparea oamenilor de stiinlă, a celor boabe la hectar. Realizări importante la culturile de primăvară. In acest simţul răspunderii sarcinile dc plan să poată interveni activ, determinin-J
Gheorghc Glicorghiu-Dcj. Csle sufi mai buni specialişti care lucrează ne au obtinut si multe gospodării colec scop au fost arate peste 4 milioane pc anul 1964 sl vor munci cu to! tinuă n Întreprinderilor cu maşini, industria sa producă si sa livreze
tive. Plinire acestea pot li aminiile utilaje, instalaţii de înaltă lelmici-
cient de arătat că investiţiile în agri mijlocit in producţie la adaptarea ho- hectare, reali/indu-se cea mai mare entuziasmul si priceperea lor pentru mărfuri de calitate superioară, d i-
cele din raionul Negru Vodă, care dc
cultură în perioada 1960— 19G4 se ri răririlor cu privire la dezvoltarea suprafaţă cunoscută in agricultura îndeplinirea acestora, pcnlru dczvol- tale ccrc din partea sindicatelor să şl rabile, in sorlim rnte variate, lot
dică la circa 21 miliarde Ici, sumă agriculturii noastre si la traducerea pe o suprafaţa dc 28 300 ha au re ţării noastre. sporească contribuţia la munca rin
care depăşeşte prevederile Directive lor în viată, dă rezultate bune. Acea coltat în medie cile 3.214 kg la hec Prin munca intensă din ultimii ani tarea agriculturii noastre socialiste. ridicare continuă a nivelului de cu mai plăcute ca aspect, corespunză
lor Congresului al llt-lea pc întregul tar. Gospodăriile colective din raio a institutelor dc cercetări, a lucrători Mă declar pe deplin rle acord cu toare cerinţelor si exigentelor eres-
sta se reflectă în succesele oblinule nostinte tehnico-profcsionale alo
plan dc 6 ani. nul Slobozia, de pe suprafaţa de lor din gospodăriile de stal, s-a reu prevederile planului de stat şi votez cîndo ale populaţiei.
in sporirea producţiei, în întărirea
28.266 ha au realizat în medic cîtc muncitorilor, Inginerilor şi tehnicie
r i in dezvoltarea înlr-un rilm ra şit să se asigure sămîniă hibridă pen cu toata încrederea proiectul do bu Sub conduceiea Paitidnlul M m v î-
economică şi organizatorică a unită 2.H00 kg la hectar.
pid a industriei noastre socialiste şi tru întreaga suprafaţa cultivat A cu get pe anul 1964. nilor, să ajute mai mult conducerile lorcsc Romin, sindicalele dm ţaiâ
ţilor agricole socialiste.
cu precădere a industriei grele, cu Agricultura tării noastre dispune dc întreprinderilor In organizarea st
p ivotul ei — induslria r.onstriicloerc St»ni cu toVii că, după o iarnă lu n Însemnate rezerve dc sporire a pro desfăşurarea cursurilor de calificare, noaslră işi vor îmbunătăţi continuu
rin maşini — agricultura a fost înzes gă si grea, cu geruri rar întâlnite in ducţiei agricole, care pot li puse in întreaga lor activitate, vor organi
valoare prin aplicarea întregului com Cuvîntuî deputatului dc ridicare a calificării şi speciali za mai bine întrecerea socialistă,
trată cu tractoare si ma;ini agricole părţile noastre, lucrările agricole de zare a muncitorilor, sâ folosească
Hm cele mai moderne, care asigură primăvară au început cu aproape o plex de măsuri agrotehnice izvorilc lărginrhi i caracterul ci rle masă sl
un înalt grad rlc mecanizare a prin din cuceririle stiintei şi din practica hac Martin moi bine mijloacele de care dispun sporindii-i eficacitatea în mobiliza
lună mai tîrziu dccit In alţi ani; în
cipalelor lucrări agricole şi efectua unităţilor fruntaşe. Dacă unele uni pentru lărgirea sferei de cuprindere
cursul verii, seceta s-a resimţi! des rea iniţiativei creatoare a oameni
rea lor în termeni optimi. tăţi, îndeosebi din regiunile Cluj, laşi. a maselor la activitatea de propa
tul de puternic, în multe regiuni can Bacău au obtinut recolte de porumb Documentele prezentate in fala funcţiune- a noilor capacităţi de pro lor muncii, pentru realizarea şi de
Ţinind scama dc rezultatele ţări M arii Adunări Naiionale demon gandă tehnică, corespunzător ccri.v
lor mai avansate in mecanizarea agri titatea de precipitaţii fiind mai mică cu mult sub posibilităţile de care duclie, creşterea productivităţii mun păşirea sarcinilor rle plan, a anga
strează în mod convingător im por telor producţiei sî nivelului de pre
culturii, precum si dc experienţa decit în 1962. Datorită hărniciei c > dispun, aceasta se dalore$le faptului cii, îmbunătăţirea calităţii produse jamentelor luate tn întrecerea so
tantele succese obţinute de poporul gătire a fiecărui colectiv.
pioprie. specialiştii din agricultură, lec tivişiilor, lucrătorilor din gospo că nu s-au efectuat pe întreaga supra nostru In desăvirşirca construcţiei lor, sporirea volumului dc economii cialistă pe anul 1964 — penultimul
in st.'iasa colaborare cu cei din in dăriile de stal si S.M.T., care, sub faţă ogoore de toamnă, iar semănatul socialiste, reflectă spiritul creator şi Si beneficii peste plan. A vin d în vedere că pc saiUioiele an al şescnaluliil.
dustria constructoare dc maşini de construcţii, tn întreprinderile pe
îndrumarea organelor si organizaţii s a făcut in arătură de primăvară, elanul patriotic cu care oamenii Participarea entuziastă a oameni Convins că înfăptuirea prevede
au «tabi.lil noi tipuri de . trac troliere, loresticre, tn agricultură,
lor de partid şi ta indicaţia specialiş praaspătă si iu un nivel calitativ nc- muncii înfăptuiesc istoricele hotă- lor m uncii la întrecerea socialistă, rilor planului şi a Bugetului dc stat
toare, pluguri, maşini tic semă
tilor, eu aplicat in mod diferenţial riri ale Congresului al IIMcn, sub organizată de sindicale pe baza Di condiţiile rlc organizare a produc
nat. fie recoltat. împrăştiat îngrăşă corcspunzător. reclivelor CC. al P.M.R, a îmbogă asigură realizarea unui nou pas ne
minte si altele, care, introduse in complexul do măsuri agrotehnice, Concentrarea producţiei de legu conducerea înţeleaptă a Partidului ţiei si a muncii sint, prin natura calea dcsăvlrşirii construcţiei socia
producţie, sporesc randamentul şi ri c-au înlăturat in mare măsură efec me în bazine mari specializate, creş Muncitoresc Romin a Comitetului ţii experienţa lor în îndeplinirea s» ’or. diferite lato de- cele din între liste In patria noastră, fiind în a-
dică nivelul calitativ al lucrărilor tele dăunătoare ale condiţiilor cli terea cointeresării materiale a produ său Central, în frunte cu tovarăşul depăşirea sarcinilor de plan. în va prinderile industriale, ne vom spori celaşi timp o ilustrare concretă a
a
superioară
lorificarea
rezervelor
agricole.
materice nefav arabile. cătorilor, au contribuit la obţinerea Gheorghe Gheorghiu-Dcj. interne, a dus la ridicarea cunoştin preocuparea pentru ajutorarea sin polilicii guvernului nostru de coexis
Industria chimică. In plin ovini, a
produs in 1963 de 3 6 ori mai mnl'c Sînt deosebit de edilicatoarc rezul de recolte tot mai inari, îndeosebi la A n de an se îndeplinesc şi se de ţelor tclmico-profesionalc, economico dicalelor din aceste unităli in veJc- tentă paşnică, de menţinere şi con
păşesc sarcinile de plan. Au fost ob sl organizatorice ale maselor, la crcş rea îmbunătăţirii continue a activi
îngrăşăminte minerale dccit în 1959. tatele obţinute la cultura porumbului, legumele timpurii. Iu o mai bună terco a zeci de mii de Inovatori, ra solidare a păcii mă declar Intru
Terminarea colectivizării a creat care a avut cel mai mult dc suferit aprovizionare a populaţiei cu aceste ţinute ritm uri de dezvoltare supe lionalizatori, evidenţiaţi si Iruntosi tăţii lor organizatorice si cullur.il- telul de acord cu sarcinile planului
rioare celor planificate, mai ales in cducative Vom acorda o atenţie deo
condiţii superioare pentru dezvalla- de pe urma secetei. Gospodăriile de produse. In acest sector s-au manifes tn întrecerea socialistă, la formarea de dezvoltare a economiei naţionale
ramurile principale «le industriei, sebită creşterii st eficacităţii mun pe anul 1064 91 votez ou Încredere
rea intensivă si multilaterală a agri stat din trustul Feteşti au realizat de tat si unele deficiente : producţia dc de noi cadre cu experienţă In pro
culturii. pe întreaga suprafaţă de 15.070 ha lejnnie nu a lost eşalonată pe o pe reducerea termenelor de punere lu ducţie. cii lor In mobilizarea lucrătorilor dft |1 din toată Inima Bugetul de stat.