Page 99 - 1963-12
P. 99
Pag. 3
Nr. 2801 Drumul toclalismulul
Conferinţa raională
de part i d Alba
M u n c a d e p a r t id —
P e p o rfiu n e a regiunii Hunedoara- cuprinsă între localităţile Cistei, Cerghin, O a r d a d e S u s , S ib iţe n i. G lo d ,
P ro d c{, D e a lu l G c o a g iu lu i. G e o m a l, S e ld iu , se în tin d e ra io n u l A lb a . T a r la le le g o s p o d ă riilo r co le c tiv e d e pe V a le a
7 îrn a v e i ţi V a le a M u re şu lu i — ap a rţin ăto are ra io n u lu i — au c o n d iţii p ed u ctV n alice care a sig u ră p ro d u c ţii sporite la u n n iv e l m a i în a il
de g r iu , p oru m b, flo u r c u -s o a r c lu i. le g u m e fi z a rz a v a tu ri, tr ifo lie n c fi alte p lan te a g ric o le . In satele a fe z a te pe
aceste v ă i, lo cu ie sc o u m cu i h a rn ici p rice p u ţi fi e x p e rim e n ta li in lu c ră rile a g rico le , c o le ctiv işti ca re in d ecu rsu l a n i Cum este si firesc, succesele obţi tului, îndeosebi al biroului său. Nu
lor au o b lin u l rezu ltate fru m o ase in p ro d u c ţia v e g e ta lă fi a n im a lă , au c iftig a t o b o g a tă e x p erien ţă in co n d u cerea nute In perioada dintre cele două ou fost consultaţi tn această p riv in
g o sp o d ă riilo r c o le c tiv e . C e i d e pe cursid in fe rio r al V ă ii A m p o iu lu i sin i recuno scuţi in în tre a g a (ură ca s p e c iu lifti conferinţe se daloresc conducerii de ţă membri de partid din G.A.C. care
ht c u ltiv a re a un u i b o g at sortim en t de legu m e f i z a rza v a tu ri : ro ţii, a rd e i, v a r :u . ceap ă, d ife r ite răd ăcin u n se ele. P e către organizaţiile de partid a tu cunosc bine situaţia acestora şi pot
c o lin e le d e a lu rilo r ce stră ju ie sc aceste v ă i. pul fi v ăzu te fru m o a se le p o d g o rii d in Ş a rd . Ig h iu , J e lim , C n c ă n , lfc r - face propuneri preţioase pentru îm
turor sectoarelor dc activitate. In
g h in , ale căro r p rod use sini recuno scute fi ap re ciate în (ară f i peste h o tare. In u fcz ă rile renanului — în zon a de bunătăţirea muncii
această perioadă comitetul raional
d e a l f i d e fes — e x istă b a n i crescăto ri de a n im a le : b o v in e , p o rcin e fi o vin e. s a ocupat îndeaproape de intănrm i Unele organizaţii de bază au lost
S u b co n d u cerea o rg a n iza i iilo r de p a rtid , o a m e n ii m u n cii d in ra io n u l A lb a m erg d in succese în succese ;
rii'.durilor organizaţiilor dc partid mai puţin ajutate de către comitetul
ere fio c o n ţliin la lo r, n iv e lu l d e v ia tă m a te ria l fi c u ltu ra l p recum fi ap o rtu l c e -l a d u c la în flo rire a co n tin u ă a p a
prin primirea de noi membri şi can raional de partid, îndeosebi tn pla
trie i noastre so cialiste. nificarea şi organizarea muncii. Din
didaţi de partid $i educarea lor mar
D .espre a c tiv ita te a d esfă şu ra ta de către o a m e n ii m u n cii sub în d ru m a rea o ig a n iz a fiilo r d e p a rtid d m ra io n , d e s această cauză ele au Inlîm piuat greu
xist leninistă. Numai în arest -'in.
p re succesele o b (in u tc fi p ersp ectiv e le de v iito r, au d iscu tat pe la rg rep rezen tan ţii com un i fiilo r de a ic i, în tru n iţi m tăţi in conducerea activităţii J n
co n fcrin fa ra io n a lă de p artid ce a a v a l lo c în ziu a d c '21 d e cem b rie a.c. E i au d ezb ătu t cu răsp u n d e re a c tiv ita te a 1 organizaţiile de bază au primit 1600 unităţile respective, nu au ţinut cu
candidaţi, dintre care 932 sint temei
o rg a n iza ţie i ra io n a le d c p a rtid în p erio ad a care a trecu t d c la c o n fe rin ţa ra io n a lă d in 11)01 fi p in ă în p re ze n t; au \
I scos in e v id e n tă rezu ltate le o b ţin u te în coate d o m e n iile d e a c tiv ita te , au com bătut lip su rile existe n te fi au fă cu t fn o - J muncitoare. Conferinţa raională a regularitate adunările generale nu
p u n e ri p reţio ase p entru h n h u n ătă(irca m u n cii d c p a rtid in v iilo r. j apreciat rezultatele bune obţinute au adoptat bo lă riri sau chiar dacă
au adoptat, unele prevederi ale a-
In cele ce u rm ea ză , red ăm unele aspecte d in lu c ră rile c o n fo rm fe i. _________________ f In această privinţă dc către organi
zaţiile de bază din G.A.C. Mihalţ. cesiora au avut un caracter general.
Conferinţa a criticat ^şi faptul că
Teiuş. Toîoi, Alba Iulia şi altele.
Noii membri şi candidaţi au fost în unii membri ai comitetului raional
f a v o r a b i l e p e n i r a a s p o r i r e a cadraţi in invăţăm inlnl de partid ? nu au fost suficient de activi in şe
dinţele de comitet, nu au participat
s-au expus in fata lor conferinţe pe
p r o d u c ţ i e i a g ric o le teme educative i li s-au repartizat la discuţii, iar unele sarcini încre
dinţate nu le-ou dus la îndeplinire.
fraroint si au fost ajutaţi să le tra
In activitatea comitetului raional au
ducă în viată. A lături de membrii de
DId darea de §eamă a comitetului îngrijitori-m ulgă tort bine pregătiţi, tins suprafeţele cultivai* cu legume existat şi alte lipsuri. Astfel, unele GOKDUICCaCA
raional $1 din discuţiile unor (lele- cu experienţă şi dragoste de muncă şi zarzavaturi. psrtid cu experienţă bogată, ei si-au organizaţii de bază nou constituite
qaU la conferinţă. a reieşit că orga dm sectorul respectiv. Cu o exigenţă caracteristică co adus contribuţia la înfăptuirea s-ar- au fost puţin ajutate, deşi se ş tii
omilor de partid, dc stat şi econo
nizaţiile de partid dm unităţile so muniştilor, delegaţii la conferinţă că ele nu au o experienţă In des AuxohA it. — m m m .
Din lucrările conferinţei raionale mice la locurile de muncă.
cialiste ale agriculturii au obţinut s-an ocupat si de lipsurile ce mal făşurarea activităţii de partid şi e-
de partid a reeşit că In aceste uni
succese importante in aplicarea sar tăţi există încă mari rezerve care, există încă în activitatea de partid Din lucrările conferinţei a rc c ş it ronom ire An fost apoi oaznri rind
cinilor stabilite de Congresul al si economică din G.A.C. A fost cri că organul raional a avut o preocu unele liotăriri de partid nu au fost
valorificate, ar putea contribui sim
III tea al P.M.R. şi Sesiunea M arii ţitor la îmbunătăţirea activităţii tor ticat Comitetul raional de partid st pare mai maro lată de creşterea, se- prelucrate cu întreaga masă a mem
Adunări Naţionale a R PR privind economice astfel ca c!e să devină biroul său pentru faptul că nu a lectionarea şi formarea cadrelor, brilor de partid, din care cmi/ă ci m
Întărirea si dezvoltarea gospodăriilor îndrumat consiliul agricol si specia lărgirea si folosirea activului de nu şi-au pulul aduce aportul cuve
rentabile. Trebuie pus un accent mai
colective si de stat. liştii din G.A.C. pentru a face stu Partid şi a ajutat organizaţiile Ho nit la înfăptuirea lor. Trebuia să se
mare pe organizarea muncii, repar
Staţiunea de maşini şi tractoare a tizarea mai judicioasă a cadrelor şl dii profunde în fiecare unitate în bază in munca lor cu activele fără acorde o atontie mai mare întăririi
parte în scopul valorificării tuturor TUTUQOQ SALARIAŢILOR SAl, FELICITĂRI CĂLDUROASE PENTRU
lost dotată cu noi tractoare >i ma ridicarea nivelului lor de cunoştinţa de partid. disciplinei de partid tn întreprinde
şini, ceea ce a permis creşterea pro profesionale şi culturale. rezervelor de care acestea dispun InMr notorii şi ccHcdli activişti din rile industriale şi unităţile socialiste REZULTATELE OBŢINUTE Ş t LE DOREŞTE CA ÎN NOUL AN
centului de lucrări agricole efec Conducerile gospodăriilor de stat pentru dezvoltarea lor multilaterală aparatul dc partid au fost înşiruiţi din agricultură. Dacă se proceda ast-. SUCCESELE SA T/E TOT MA! MAR!
tuate mcoanic şi sporirea producţiei vor trebui să acorde o aientie mat şi creşterea producţiei vegetale si cu mai multă regularitate si ca u r fol, numărul absentelor motivate si
vegetale. In prezent S.M f.-ul dm mare extinderii mecanizării lucrări animale. S a combătut de asemenea
Alba Iulia dispune de 2110 tractoare. lor cu volum mare de muncă, a su lipsa de disciplină si atitudinea îna mare. ei au ajutat mai eficient orga- nemotivate era mai m ic; membrii de
229 semănători, 70 combine de ce prafeţelor irigabile In scopul creşleni poiată faţă de bunul obştesc. Sint nizaliile de bază în îndeplinirea sar partid şi ceilalţi oameni ai munoll 1 1— 111» i i i i m u ii
reale şi alte maşini agricole. productivităţii muncii $i îmbunătă în raion gospodării colective ca cele cinilor ce le-au stat în faţă. fără de partid îşi aduceau un aport
din V in ţu l de Jos, Stremţ, Sintimbru
A plicind prevederile bo lă ririi Se ţirii calităţii produselor. Este ne etc., unde participarea colectivişti Dar. alit darea de seamă cît şi unii mai mare la îndeplinirea sarcinilor
cretariatului CC. al P.M.R. cu pri cesar apoi să se intensifice preocu lor la muncă lasă de dorit. Ca ur vorbitori, au subliniat faptul că. In de partid si economice in sectoa
vire la partioiparea comuniştilor dm parea pentru reducerea consumurilor mare. unele lucrări de întreţinere activitatea comitetului raional au rele unde lucrează
brigăzile de tractoare la adunările de 111brcfianti. a cheltuielilor ncoco- s au făcut cu mari întîrzieri sau în existai şi anumite neajunsuri.
generale ale organizaţiilor dc ba/ă nomiconsc, să se întărească răspun unele cazuri nu s au făcut deloc, Un ajutor mai substanţial trebuia
din G.A.C. s a realizat o mai strlnsâ In acţiunile organizate pentru în acordat organizaţiilor de masă :
derea fată de folosirea si îngrijirea compromilind astfel unele culturi.
legătură Intre colectivişti si meca
maşinilor $i uneltelor şi să se re Vorbind despre dezvoltarea în per tărirea economicoorganizatorică a U T M , sfaturi populare, sindicale,
nizatori, fapt care a contribuit la
ducă autoconsumul excesiv. spectivă a gospodăriilor colective, G.A.C. şi în stabilirea măsurilor lua comitete de femei, astfel ca ele să
îmbunătăţirea calităţii lucrărilor tovarăşii Nicoiae Feneşer, preşedin tN TR €PRIND £fcll
efectuate mecanizat si la întărirea Perspective largi petdru tele G.A.C. dm l'mcerdea, Victoria te, comitetul raional de partid s a fie U înălţimea sarcinilor încredin
răspunderii tractoriştilor fată de Hruşcă, inginer la G.A.C. Teiuş, bizuit mal mult pe membrii comite- ţate.
muncile prestate. dezvolfsrea G.A.C. loan Milzici, preşedintele G.A.C.
'___X ^ rn m i
.
Conferinţa o trasat ca sarcină Co După realizarea unificării gospodă din Sazd sl alţii. au arătat că ★ * * 1 .^ i
m itetului raional să îmbunătăţească SJ
riilo r moi mici In unităti cu putere fleoare unitate din raion, are mari
în v iilo r munca politică in rind ni
economică mare, posibilităţile de rezerve ce trebuie pe deplin valo- In încheierea lucrărilor conferinţei politic 81 profesional, 63 11 se încre
mecanizatorilor, să ia măsuri efi H u N EDOARA
dezvoltare ale acestora au crescut rificate. Sint încă suprafeţe de te a luat ouvlntul tov. AUREL NISTOR, dinţeze sarcini concrete şl să fie aju
ciente de educare a tuturor aces mult. înainte, cele <3 gospodării ren neproductive, iar altele folosite taţi In îndeplinirea lor. ţeJAaJj, â:t/egu£co&c/iv căi mtumAirn, ayim
tora in spiritul disciplinei socialiste, secretar al Comitetului regional de
colective, deţineau in medie 750 lin. nerational. Comitetul raional de partid. A preciind rezultatele oblinule In sectorul industrial — a spus tn
a răspunderii personale lata de ca teren. Acum, după unificare. în raion partid va trebui să îndrume şi să iik k r ju e M i p M V iH t fw S M â tiV J ă ' d fy u u J e it
litatea lucrărilor agricole, să se ocu există 22 G.A.C. cu o suprafaţă mo- ajute gospodăriile colective în efec de organizaţiile de partid In ultim ii continuare vorbitorul — vor trebui
pe îndeaproape de ei, să-i ajute in doi ani, vorbitorul a sublimat fap depuse eforturi pentru îndeplinirea 'bWMcâ au & tyw tcă wk tuuceoe in
die de 1.450 ho In condiţiile nou tuarea unui volum mai mare de lu şi depăşirea sarcinilor dc plan şi a
activitatea de zi cu zi şi să :e create, se poate trece la o mai bună crări pentru îm bunătăţiri funciare. tul că acestea se datoresc răspunderii
creeze condiţii lot mai bune de şi priceperii comuniştilor dc a con angajamentelor luate de colectivele / A -lie /ty ă iU
organizare a muncii, la folosirea mal Terenul arabil poate creşte încă mult
muncă şi viata. duce activitatea din sectoarele unde dc muncă. Gospodăriile de stat vor
raţională a rezervelor de care dis prm efectuarea unor defrişări a tu trebui ajutate să-*şi îmbunătăţească , Usan«£ W64--------------------------------- A
pun gospodăriile colective. fărişurilor, eliminarea dru m urilor inu ei lucrează. îndrumării dale de Co
Gospodăriile de sîafl tile, desţelenirea unor suprafeţe de mitetul raional de partid organiza situaţia economico financiară iar cote
In urma măsurilor luate si a re ţiilor de bază din întreprinderi -:i colective să se dezvolte m ultilate
pol şi trebuie să devină zultatelor obtmule, a crescut an de păşuni neproductive şi prin ampla unităti socialiste ale agriculturii. La ral, să crească din punct de vedere
an fondul de bază şi averea obşteas sarea mal judicioasă a construcţiilor
rentabile că alo acestora. La sllrşitul a- zootehnice. In acelaşi timp gospo actuala conrerin|ă. organizaţia raio economic şi organizatoric şi pentru
dăriile colective din raion trebuie nală de partid se prezintă cu un a obţine cît mai multe produse
nu-lul curent averea obştească a
In perioada dintre cele două con G.A.C. din raion oreşte de la orientate pe calea agriculturii inten bilanţ mai bogat în realizări in toate vegetale si animale Va trebui îm
ferinţe. Comitetul raional de partid 2(1 milioane n t era la sfirşitul anu sive. Prin aplicarea pe scară moi domeniile, mai puternică şl mai in bunătăţită activitatea educativă sl
6 a ocupat mai organizat do lui 1961 la peste 43 milioane lei. largă a regulilor agrotehnice de lu fluentă ca orieînd. notitică de masă în scopul creşterii
gospodăriile de stal, ajutind ceea ce înseamnă 160.000 lei la 100 crare a terenurilor, în funcţie de c li Comitetul raional de partid a fost conştiinţei şi răspunderii personale ^—. ' , y . ( J \ l / v c v \ . v> v k w v
mă şi sol, se poate spori considera-
conducerile acestora si organiza de ha., fată de 102 000 lei cît era tn mai exigent fată de munca biroului fată de sarcinile de producţie şt n- rX X
b i 1 productivitatea terenului, astfel
ţiile de partid in înfăptuirea obiec 1961. Conferinţa a evidenţia! gospo său, o avut o mai marc preocupare vutu) colectiv.
tivelor ce le-au stat în iată. G ru dăriile colective din Totoi. Surd. ca de pe aceleaşi suprafeţe să se pentru aplicarea principiilor leniniste Toate acestea se pot înfăptui cu T R U S T U L U I R C G I O N A L
obţină producţii mai mari de griu.
pele de partid pe brigăzi si-au îm Bucerdea şi altele, care au obtinut (de vieţii interne de partid ; hotă- ajutorul oamenilor, a maselor de
bunătăţit activitatea. rezultate importanta in dezvoltarea porumb, cartofi, plante furajere şi firile $i planurile de măsuri s-rut muncitori, tehnicieni si ingineri, ţă o L j l
bazeJ lor materiale. alte culturi. In această privinţă, un rani co'ectivlştl si intelectuali. De
Dezbălind activitatea comuniştilor rol important îl au specialiştii din elaborai in colectiv şi s-a organizat
Darea de seamă şi discuţiile pur aceea. Comitetul raional de partid L / d w lD C ( J d j( X J
din gospodăriile de stal, darea de G A.C. El au de-acnm o vechime tn mai bine munca pentru traducerea
tate au subliniat că succesele obţi va trebui să-şi îmbunătăţească m un
seamă a subliniat aportul lor In con unităţile respective, o experienţă Ier în viată.
nute de gospodăriile colective se du- ca a i oamenii, să fie mereu In m ij
ducerea activităţii unită[i!or respec destul de bogată cunosc specificul
toresc muncii entuziaste, conştiente Ceea ce caracterizează tn prezent locul acestora, să le cunoască fră-
tive, faptul că în toate acţiunile or desfăşurată de colectivişti, conduşi şi rezervele fiecăruia, cunosc şi stă- activitatea comuniştilor din raion mintările şi grculăjile si să-i ajute
ganizate el au fost prezenţi tn pri de organizaţiile dc partid. pînesc ştiinla agricolă. Trebuie doar permanent în activita'.eo lor.
să pornească mai holărîli la lucru, este spiritul combativ şi intransigen I AORESEAZA FELitiTARI
mele rinduri, mobilizînd şi pe cei — Gospodăria noastră a obtinut în In raionul Alba există forte puter
lalţi lucrători. Aşa a fost posibil ca flecare an succese importante — să muncească mai organiza1 si phi- ta marxist-lcninistă, preocuparea lor nice — a spus In încheiere Iov. A. j COLECTIVULUI SAU DE MUNCA, PENTRU FRUMOASELE
nificat, să se ocupe de problemele
In G A S . Oarda să se obţină In spunea in cuvinlul său tov. Mi hui principale care hotărăsc dezvolta pentru îndeplinirea sarcinilor trasa N:s,or — capalrlc să înd eplineascâ j REALIZĂRI OBŢINUTE (NANUL 19bS TOTODATĂ LE
acest an peste 2.000 kg. orz, peste Dobirlă — preşedintele G.A.C. din rea economică a gospodăriilor în te de partid şi guvern. toate sarcinile de partid, dc stat $|
3.200 kg porumb boabe şi <.050 kg Cislei. De rind s-a constituit comitet cadrul cărora lucrează. Subliniind toate acestea, iov. A. ccononvce ce le stan în tată. Rărnine j UREAZA NOt 5UCESE IN ANUL 1964
struguri Ia ba, iar la G.A.S. Galda de partid pe gospodărie, munca de Mari posibilităţi au gospodăriile Nistor a indirat comitetului raional ea sarcină principală pentru Comi
peste 2.200 kg orz şi peste 2.400 kg partid s a îmbunătăţii,- a crescut coleclive din raionul Alba pentru tetul raional dc partid să organizeze
porumb boabe lu ha. numărul membrilor şi candidaţilor să depună eforturi mai susţinute
dc partid ; comuniştii din organiza dezvoltarea sectorului zootehnic. pentru ridicarea muncii de partid la ma: bine aceste forte şi sâ le con
Apreciind rezultatele bune obţi Conferinţa raională a criticat faptul
ţiile de bază pe brigăzi sint întot ducă cu pricepere în interesul în
nute de gospodăriile de stat. confe că rezultatele oblinule pînă acum un nivel mai înalt, sa manifeste ma
deauna In fruntea acţiunilor imii-Ue
rinţa raională a scos la iveală nu s-au ridicat la nivelul acestor ximum de preocupare pentru res făptuirii obiectivelor stabilite de Con
de comitelui de partid. La noi s-a
şi lipsurile ce au existat în posibilităţi Numărul de animale, pro pectarea întocmai a principiului mun gresul al IlI-lea al P.M.R.. pentru
statornicit obiceiul ca măsurile poli
activitatea lor, cerind noului co tice si organizatorice ce urmează să prietate obştească. în unele gospo cii colective şî dezvoltarea demo dcfsăvirşjrea copstrucţieii socialele
mitet să ia măsuri pentru înlătu fie luate sint discutate mai tu lii in dării colective este mic. Nu s au c ra te i interne de partid. Efectivul în patria noasiiu.
realizai cifrele planificate Ia taurine,
rarea acestora. comitelui (le partid, pe organizaţii ie & e c tâ tu z n o u
ovine, păsări etc. Si cu producţia organizaţiei raionale de partid eslo w
Unele produse vegetale si animale dc bază şi apoi cu loti colectiviştii, animalieră se stă încâ slab. Unele comous din cei mai buni muncitori,
pp- realizează la un preţ dc cost ceea ce asigură participarea tuturor gospodării colective nu au realizat Conferinţa a ales noul comitet ra in t q e p r in d e q e a r e g io n a lă
ridicat. De exemplu )a G A S. Galda. forţelor de care dispun la realizarea numărul de vitei din prăsilă plani tehnicieni si ingineri, colertivisti şi ional dc partid şi comisia de re vi o i r ’ \ x
un litru de lapte costă 1.50 lei. In oh,„ d iv e lo r ce ni le propune,,,. ficat, producţia de lin ,d pe cap de intelectuali. Ei trebuie insă ajnlali zie. In prima sa plenară, comitetul
loc de 1 .51 lei cit este planificat. Membru de partid sint repartizau să oaie. cea de lapte pe cap de vară In permanentă să-şi ridice nivelul raional şi a ales biroul său.
Aceasta ca urmare a faptului ră lucreze acolo unde se hotărăşte soar furajată si numărul de pureci. De- ■nr
producţia de lapte planificată pe ta producţiei şi a veuitu.riilor. în brigă rea de seamă şi discuţiile purtate în
zile de cimp. Ia pepinieră şi ferme
cap de vacă furajată n a fost rea legătură cu această problemă au
lizată, iar furajele administrate va le zootehnice. subliniat neresitatea cvi în viitor,
In felul acesta se munceşle $i In jy s ir
cilor au avut un preţ ridicvit. In Comitetul raional de partid să se
alte gospodării colective. Sub înrlru- M em brii Com ifefului raional Alba al P.M.R.
sectorul zootehnic au existat şi alte or une mai sistematic de sectorul zoo
marea organizaţiilor de partid, colec-
neajunsuri cliniro care amintim ; n.v tehnic. Toate gospodăriile colective
ţiviştii eu ajutorul specialiştilor, nu Boureann Ştefan, Boilor Elisnbel
rcalizorea planului la cumpărări, ne- dm raion au posibilităţi să crească botean Viorica, Lazăr Nicoiae, Lnp-
identificat si transformat in teren
înlocuirea vacilor de rasă informară mai multe vaci de lapte, mai mulţi Bucur Nicoiae. Buciumnn Petru, şan loan, Mărginean Achim, Mnreu u r e a z ă coEzU iA fto filo ?
arabil o suprafaţă de peste 250 ha. Ciortea Aurelia, Crisan Gheorghc,
cu altele (le productivitate inallă. teren, s-au făcut noi plantări de porci, mai multe păsări. Aceste po- Vasile. Marcu Siimon, Muresan Gri-
unui număr corespunzător ce a b ilită ţi trebuie să fie valorificate Ciumbrudean Tiberin, Chirilă Mori.i, gore, Man loan, Mohai Emil, Mirza aw attrifar de oi, care
pomi fructiferi, vită de v ie. s-au ex pe deplin Crislea Ştefan, Călană Cornel, Careu- loan. Milaci loan. Nicoiae Constan
lea loan. Deinco Nicoiae. Domşa V a tin Prcisz Ştefan, Popa Oclavi.m,
ier, Drăgan Moare, Dreghici l o m Pelrovici Aurel, Păşleanu Victor, U d cA d a/co f-v b tu d e p m d n c
Dumitru 11 ie. Dobirlă Miliui, Dusa Popa Sabin, Rotaru Iulian. Sandu
Ispas Farcaş Vasile, Ferencz.y Tu- Lucretin, Schaser Maici. Stenii loan, ftredamx, -tutei câUe
maş, Faur Gheorglie, Facaş Lucia, Suria Cornel, Sucui Petru. Stănoulel p i
Fogaraşi Alexandru, Ferosigan Mo- loan. Săit),iu Enea. Topîrceon Elena, k m - LA MULT!AN! S
lania. Ilangâu Maria, Kancheş Petru, Vasin Valeria, Usca loan. Zavidei
Haţegaui Cornel, Ha da Dionisie, Ji- M i ha îl.
M em brii supleanţi ai Comîfeftifui raional de parfid
Crişnn loan. Groza Vasile. Ha toga n Victoria. Milea Nicoiae. Măricus
Ludovica. Lupşean Ştefan, M arian Va- Gheorglie, Oltean Traian, Romcea
Ic r ia, Mărgineanu loan, Munteanu Gheorghc, Suchov Măria, Tolaş A le
xandru, Udrea Virgil.
M em brii Comisiei de reviz’e
Frnndoş loan (preşedinte), Cnco- ghe, Topa Dorii,
veanu loan, Ghga Emil, Pop Gheor-
M em brii biroului Comişelului raiona! de parfid
Bourennu Ştefan, Bucur Nicoluc. re.şan Grigore, Man loan, Sandu
Crişan Gheorglie, Caroulea lo.-m, I ueretia.
Tarcnş Vasile, Pelrovici Aurel, Mu-
M em brii supleanţi ai birouîui
Drăgan Floarea, Lazăr Nicoiae, Nt coJae Constantin, Rotaru Iulian.
M IN IM U M 12 AUTOTURISME I
Motociclete, frigidere, aragazuri. t> [e:*iş tiare, magnetofoane, ex- 1
S ecretarii Com ifefulul raional Alba al P.M.R.
cursii in U.R.S.S. tn număr nelimitat. 2 autoturisme „Trabant" pen
Boureanu Ştefan, priin-seoetar, Parca* Vasile, Pelrovici Aurel, *e- tru extragerea de 2 numere. Se extrag In total 58 numere.
Crişan Gheorghe, Carcuiea loan. cretarl.