Page 1 - 1964-01
P. 1
PROLETARI DIN TOATE |AR1I £ UNI f I VA T E I E C R Â M A
f
Tovarăşului OSVALDO DORT/COS TORRADO,
preşedintele Republicii Cuba
Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ,
Prini-ministrual Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba
, , H
In nomele Consiliului de Stot al Republicii Populare Romîne, al guvernului şi poporului romîn
şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări,
cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. f c .
Poporul romîn nutreşte o sinceră prietenie fată de poporul trate cuban, se bucură de succesele
sale în dezvoltarea tării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatic şi frăţeasca solidaritate cu
lupta poporului cuban pentru apărarea independentei şi a cuceririlor sale revoluţionare
Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare statornicite între R.P.R. şi Repu
Cuvîntar •asului Gheorghe In blica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre V1 al victoriei cauzei socialismului şi
păcii în lumea întreagă.
s tarile de radio şi televiziune pag. 3-a G HEO RG HE G H E O R G lilU -D E J , IO N G H EO RG HE M AURER
preşedintele
preşedintele
prilejul Anului Nou calesadaa419 64 Consiliului dc Stat Consiliului dc Miniştri
al' .Republicii Populare Romîne al Republicii Populare Romîne
Scotind In evidentă succesele, noi celelalte state socialiste $i alte state
Dragi tovarăşi si |>r?h-
slntem, totodată, conştienţi de greu- iubitoare de pace, militează pentru
Peste dlew i minute Ol înfăptuirea unor noi paşt In aceasta
Vii 1 ren* praţjnI Ueun ■ii tălilo ce mai trebuie învinse intr-un direclîe pe arena internaţională. Din prima a —
rpţ dragi. in mijlocul f^, sector sau alini al activităţii noastre. nfruntînd gerul şi înălţimile
■jnii
lunilor, tovarăşilor de '* c Construim doar o societate nouă Ţările socialiste formează o mare
piuăm nnul 1%-J cu b^' i n Punem o temelie trainică făuririi bu- familie, însufleţită de cele mai înalte proape, unii chiar la Petjoşani, al Mecanicul şet tăcu Oamenii n au pesJe plan
idealuri pc care le-n cunoscut ome
bună. d s năslării celor inuili. Orice om cinsl'l, nirea. In vremea noastră, sistemul E seara. Lin A? (ea ce s-a aşfernul ţii la Coroicşti $< totuşi. <lupă o mai aşteptat ah îndemn. Au pomii u • - . t uU
In anul de care ne o l>f>- peste comuna dintre coamele dea spre tocurile de muncă. Sărbătorirea revelionului In oraşul
porul nostru a dobindi* :ce:ic rle bună credinţă, care ştie da unde mondial socialist joacă un rol hn- lurilor c turburata doar de facă- oră numai, un grup de oameni, In Au început lucrul in miez de Hunedoara, unde munca penlra plă
\«'on
ipmarcabile în loate domJe V’o» mu pornit, ce am realizai, spre ce tăritor in apărarea păcii şi in în nilul ritm ic al corlelor ce alunecă soliţi de luminile jucăuşe ale lăm noapte. S-au i\ut votile. Ziua a ur mădirea metalului nu conteneşte o
pilor de piept, urca grăbit pe dea
ftrucl'el socialiste. Lucră r Mtani culmi luminoase păşim, este Insufle treaga dezvoltare a societăţii ome pe diurnul aerian al ftinicvlaruhii
Io U- Luminile din voie se sting una cile lul Diljei. Cind acele ceasornicelor cai in.spic amiază, apoi a cohu- clipă, a avut un caracter deosebit.
Adunări Naţionale v-nu e bl de dorinţa de a depune eforturi neşti Superioritatea ciescindă a for indicau miezul nopţii, ei se aflau ril spre scată, s-a întunecat tar, si Pe inulti dinlrc sideruryiştj, noul an
nnslintă re7.ullalele înscrie obli- neobosite si perseverente pentru a-şi ţelor păcii si progresului constituie ttr.o. La qeamurilc mart dc la casa la locul avui iei ti aştepta o mun oamenii erau acolo, la dulorie. prtn i-a prins in preajma agregatelor. La
cu nr. 01, ele mai s t a t u iI r ig i-
uutp in realizarea si depou pla aduce din plin contribuţia la înfăp trăsătura caracteristică fundamentală ncrul D.muttu l‘opc:;cu nu s-a cul cii c/rca. Cablul de otel se încolă văile şi dealurile D iljei, legali cu bateriile de cocs şi la Jurnale, la o|e-
nului de stat. in crestei produc tuirea obiectivelor mărcic ale socia a relaţiilor internaţionale in epoca cat încă. cise, îndoi:se pilonii, avariate sta triruilui puternice, că/arofi pc pi tăriile Martin, cuptoarele elcclrke,
ţiei industriale si aqricr. In ridi lismului. noastră. Telefonul din hol zU im ii strident. fia de intindera, aruncase toate cu lonii uriaşi, dovedind lapte <u ade la laminoarele moderne, primele clipe
carea nivelului fie trai oamenilor Avem convingerea că In anul I9M Dragi tovarăşi şi prieteni. Oz la celălalt capăt al tirului se pele. de pe luna plinelor. Unele mai vărat eroice Miezul noplii sosi iar. ale lui IQC»4 ,iu coincis cu primele re
muncii. Noi uzine ulilaleodein |au In care vom sărbători 20 de oui de In numele Comitetului Central al auzi vocea dispecerului m inei: stăteau suspendata dc cablu, gata Totul era ptcqălil. Puica începe vărsări de metal...
ancoro/CQ (oblului pudului şi aşe
să se prăbuşească, altele căzusem
intrai in limcliune. l:orr' hnpor- la eliberarea patriei, noi victorii alt» Partidului Muncitoresc Romin, al — Avarie la lunicuhu l S-a rupi în valea adîncu şi pe povârnişurile zarea fu/ pc pitoni. Operaţia e ia Primele lone de lontâ, din 1904, au
tanle au fost cheltuite ,n,>‘U dez construcţiei socialiste vor face tara Consiliului rle Slat şi al guvernului cablul de la contragreutatea de dealurilor din zona cuprinsă intre complicată, riscantă, iar oamenii, loM produse dc iu u ia llştii din echi
voltarea bazei materialii af|ri(i)l- mai prospera, viatei fiecărui om ai Republicii Populare Romîne. adresez ancorare. Intre slatia nr. I 5/ Dilja... skifia nr. 1 şi Dilja. nbosili. Lucraseră continuu 24 dc pele conduse dc S'cîan Slaneiu, Ni-
colac Covuliu şi Sclmel Gheorghe.
turîî socialiste, s-au otruit ani muncii lot mai bună şi mai Îndes eroicei clase muncitoare, vrednicei Tn(:i mecanicului-şei dc la mina înlăturarea avariei cerca zile zi ore Dar nici lovun, mei Demcn Contribuţia tor la obţinerea peste plan
cartiere de locuinţe, spe. scoli si tulată. noastre tărănimi, inginerilor din fa Aninoasa sc-năspti biusc. nopţi de muncă neîntreruptă, ngre- Municanu sau Gnvrilă. Zîppcu/e/irg. iu prima zi a lui ‘04 a 330 tone a
alte inslilutii (Ic cullu Republica In viata Internaţională anul de brici. uzine san unităţi agricole, oa — Anunţă urgent pc maiştrii Szn- qatc puternice, oameni curajoşi Rufa, Kohnşi sau Hulea, nici unul [ost deosebită.
noastră popularii ofer5*blouI unei care ne despărţim a marcat impor menilor de ştiinlă, artă şi cultură, han şi Du'.ca. Vin îndată 1 care să lupte cu gerul si IndffPn/* din cei 30 de muncitori care s-an O lelarit conduşi de Simion Mărită,
întrecut pe ei înşişi, n-au vorbit
’ţftrj cu o economie uroasD, In tante succese pentru Iurtele păcii şl femeilor, tinerelului şi copiilor, în Lăsă receptorul in turcă. Ceosut /c, cu intimei icul. Trebuia acţio despre odihnă. Lin deci noimal ca loan lîaşlia, Alexandru Ciocan şl Va-
nai repede. Dc iciumcreo In func
plin dvlnl. socialismului. tregului nostru popor ce!c mai căi din perete bătu oia 22,30. Veste ci- ţiune a lunicuiarului depindea SOăt- inginerul, maişlni, sd ia o holăii- sile Ciobanii au elaborat primele şar
dnroase felicitări cu prilejul Anului te\u minute. iiui'mcruj Dumitru Po- je dc otel din noul an. t i au dat şl
Ceea ce a caracterizat In ansamblu pcscu urca grăbit spre mina. Ţăcă la producţiei nunei Se cunoşleo rc Şi cntnenii au acceptat-o Au
Nou. primele lonc în plus. Acestpa, adu
acest ao a fost afmnarea mai pu nitul ritmic, atil de cunoscut, al capacitatea stocului dc avarii dc pornit cu tofii spre casc. După nu
Tuturor vă doresc spor la muncă, mai cinci ore de odihnă, s-au intil- nate cu cele produse de echipele care
P rim irea la (nsiliul ternică a principiilor coexistentei un an bun, sănătate şi fericire! corlelor luniculnrului, amuţise, l i la mina Aninoasrt, se ştiu cil timp nil iar. Erau mai veseli si mai în au urmat, au Iacul ca in prima 7.Î si
paşnice Intre statele cu orînduiri niştea ce-l înconjura, părea neii- cărbunele est ras de mincn avea
(le Stat a şelilomisiunilor Vă propun ca acum. In clipa clnd rească. loc de depozitate. Dar, înlăturarea crezători In lorlc/c lor. Vestea că se elaboreze la cele două olelării
sociale deosebite, crearea unui cil minerii din schimbul II nu vor avea M artin mai mult de 1.400 tone otel
dipfom ^e mal mai favorabil desbnderii inter se vesteşte Anul Nou, să închinăm Sus. la mină. s-au luat măsuri ur avariei c.crca mult mai multe zile. unde stoca cărbunele cshas, nu
paharul pentru propăşirea scumpei gente. S-a ac/io nat hotă rit. Tele „Ce se va fniimpla cu producţia peste plan.
din R.P. Rwînă naţionale şi promovării unor relaţii noastre patrii, pentru pace in lume t întrebarea se oprea acum pe buzele i-a alarmat Erau siguri dc reuşită- Noul an l-a găsit lingă agregat şl
I multilaterale intre loate tarile. foanele au fost solicitate continuu. tuturor. Au urcat iar pe stilp ii uriaşi- pc maistrul Mircea Mihai dc la lami
Preşedintele Consilui de Stat 1 Republica Populară Romlnă, ca şl Iubiţi tovarăşi şi prieteni, Ia mulţi Lăcătuşii au sosit repede, deşi Sus. pc (leatul Dlljet. în miez dc Suspendaţi Intre pâmînt şi cer, n- norul dc sirmă. Colectivul din care
R.P. Romlne, Gheoie Gheorghi- ani I mulţi dintre ei nu locuiau prea a- noapte, mccanicul-şel al minei se jutoti de scripete şi macarale, oa tace parte a laminat primele tone
Dej, împreună cu pedintele Cc- menii luniculoruhii ancorau cablul
iiliuluii de Miniştri,Ion Gheorgte sfătuia cu maiştrii, cu muncitorii. purtător, II aşezau pe pilonii a că de sirmă din planul pc 1964.
Maurer, au primit irU la amia . Avea cu el oameni de nădejde cu ror răceală de fier n-o mai sim Dar cîţi maiştri, muncitori şl Ingi
la Palatul Consiliu de Slat. s experienţă bogată, muncitori care ţeau. Au învins gerul, au fnvM.s ner» n-au iost în preajma cuploare-
şefii misiunilor di'malicc acre< m -f şi-au dovedii nu o dată priceperii lor Martin, a lurnalclor, sau cajclot
ta ti în R.P. Romîni şl curajul, bărbăţia faptelor. Şi ho- întunericul. înălţimile, s-au între
Tovarăşii Gheorc Gheorghiu-D; tărîrea a fost iu ato: cut pe el. La ora U, telefonul dc dc laminoare iu noaptea de revelion,
si Ion Gheorghe lurer au mul m h r — Trecem mai in til la descărca la stafia nr 1 sună cu întreruperi iădnd ca noul an să (ic rodnic din
znil pentru felicitâe şi arările v rea liniei rle cupe/e căzute. Elibe De la celălalt capăt al tirului se prima zi I Datorită tor la laminorul
primate şi s-au felinul indelu t răm cablul de fracţiune şi cablul auzi vocea dispecerului minei Ani- Bluming s-au produs in prima zi în
intr-o atmosferă cbală. prieteneaf purtător, cel că2ul şi cel rămas
că, cu şefii misiuDr diplomatice. suspendat pe piloni. Nu e uşor. O noaso : plus 2C2 blumuri, la laminorul de se
— Co/nun/cafi cum merge lucra
râşul Gheorcrhe >'t)ep:pjiiu*l>€j > mm, ştim prea bine cu tofii. Ne Im- rea. Peste o oră nu mai avem mifabricate 78 lone produse, (a ag'.o-
Arlresîndu-se crr de fata, tov-
meralorul nr. 1 490 tone aqlome.a!
constatat cu sHbctie ca anul 193 V.. părfim In 2 echipe. Dumneata, to unde .. Dispecerul, făcu. tn lata IdL şa.nul. Succese frumoase au obtlnut
a fost un an devalizări de seart varăşe fovan vei lucra cu echipa la
pentru tara noas. iar pe plan i- slatia de întindere, tovarăşul Mu/i- pe pupitrul de semnalizare, se a- toate colectivele dc muncă din com
lernaţional a ma/t un i.ou procir* teanu, la piloanc. Miine vom primi prinse un becule(. Pornise luni- binat. Ele sînt chezăşia unor realizări
In destinderea rdilor dintre stal scripete pentru ancorare, maca cularul. de seamă In tot cursul anului care
Anul care se loeie a demonstrl rale, clupe... LUCIA LIC.IU
Încă o dată căolitica de coexi- m începe.
tentă paşnica essingura viabilă
trebuie continua
R P Rominâ \ acorda si po vi
tor întregul spn oricărui pas I ,V M
_
(
direcţia destindi re I a Ui Io r iniei îCî 9 r â n d e â i C
naţionale şi remontării pe cal ' 9
paşnica a problelor litigioase ir
ternalionale, Iu opul consolidăr r- ^ Personajul mult îndrăgit de <\>pii. — Cdsufa iepuraşilor Sini in ea l>ra aleilor, intercalate cu becu-
păcii in lume. v.. îBŞll „Moş Ger;lă“, se intâţişa mai in til jucaţii de luate felurile. Dar, nu sc /c/e, por acum de o Itutnuscle ra
in vitrinele magazinelor. Cu fu-.i </<iu dedt ta copiii cuminţi. ră. Din loate, bradul împodobit,
Tovarăşii Ghejhe Gheorghin-D*
si Ion GheorghMnurer au toast- zâmbitoare, plină de bunătate şi cu — Eu sini cuminte, nu-i a / este cel mai strălucitor. Aici, becu
sacul veşnic încărcat cu jucării, măin/co ! rile cind se sting pe tind, cind se
pentru pace si jadresat color pn
trezi în mintea celor mai răsăriţi, aprind luate deodată. Pică seara
zenti urări de ricire şi prosper Brigada condusă de Margareta Apolzan, din seclia marochinărîe I a fabricii „Căprioara" din Sebeş, si-a am intiri parcă de basme. Se văd ae- — Ducă eşti, l{i dă şi tic ceva... lîrziu „Oraşul cupu/oG găzduieşte
late. Şi peste t itevu minute, iciihi a
(Icjiă.sii în anul care a lrociil sarcinile de plan in medic cu M Ia sulă, Jn acest an muncitorii din brigadă sint vea intr-un orăşel strălucitor, îm plecat icricilă de la căsuţa iepura pe vizitatorii neastlmpărali care nu
(Afjerpres) liolărili să obţină succese mai Irumon se. podobit cu sute de s/c/u/e multico se mal sutură alergind dinlr-o
şilor. podind In braţe o păpuşii co
lore in care Işi dau întilnirc tonte „ străduia" Intr-alto.
„batea tuba".
vieţuitoarele pădurilor şi zinele din — Miine venim iar, nu-i oşn
La capătul pateu lui, puică işi dă
poveştile minunate pe care le cu dusem Intllni/e Iu f/ cei cate un bunicule ?
I R E V E L ! O N 1 9 6 4 urechi: „Bucura{i-vu copiii Este trecut graniţa micului oiâşel. tn La tntiebăiile lor rugătoare, pă
nosc. Din depărtări le răsună In
oraşul vostru, numai al vostru...". jurul unei •ce/ie pe care citeva ide rin ţii şi bunicii nu pol decîl să
Trezit la realitate de mina eore-l Io rind vu: inlerpretu micii adori, promită cu aşa va li, tâcind pe co
stringea ocrotitor, un prichindel cu „Moş Geif/a* fmpă/feu darurile... pii să părăsească lumea de basme
larii Gheorghe Slaicu şi mg loau tea citi pe fetele tuturor. In anul
Hunecbara Ivanciuc, maistrul aglomei atorist Dava care a trecut, datorită muncii şi lal-j (to/olană îşi întrebă p ă rin ţii: Derulată, ptcîa amurgului Iu stră- cu siguranfo că a doua i i o vor
Finică Viţel şi mulţi alţii. Artişti hărniciei colectiviştilor, gospodăria — Mămico, in parc mai vine Moş bătută de luminile sulelor de reinlilni.
amatori ai combinatului au pregă colectivă clin Boz a obţinut o sene Gerilă ? becuri colorate. Stegutefete dtasu- R. UUDIN
In noaptea de rrlion, nu numi — Vine Nicuşor, cum să nu vină.
Peste 250 de tineri din oraşul
combinatul sideruc, ci şi oraşl tit o surpriza plăculă: îmbrăcaţi în regional Deva au petrecut revelio de realizări importante. Atît în sec O sâ-l vezt şi tu..
de peste Cerna aunoscut o ar> costume naţionale au venit să ros nul împreună. Mineri, constructori, torul vegetal, cît şi cel zootehnic — Vreau să-l văd acum, izbuc
matie deosebită, hstrele largi al lească tradiţionalul pluguşor. In el ’levi, au toastat cu toţii pentru s-au oblmut producţii ridicate la ni puştiul cu bucurie.
cluburilor şi blodor din noi^ au prezentat viata nouă a oameni succesele obţinute în anul trecut şi hectar şi pe cap de animal, fapt Tofi copiii din Deva consideră i. * .4 l t, * . . r N > • m r J J/i-1 ' « * fi - ’ • ») t1 . -. m
cartiere au rămasmmate pînă îi lor muncii din patria noastră, trans- ce a permis colectiviştilor să valo parcul Cetăţii drept Oraşul lor,
zori. M ii de sidenşli şi consliuc- lormanle prin care a trecut oraşul, cete pc care le vor realiza în acest rifice cantităţi sporite dc produse, ,rle cum văd că'zind primul fulg de
in. Tinerii Moise Mînca
la
de
lori au sărbătorit iul Nou în ju I R E.I I , Petru Săbău de la T.R C.H , realizînd astfel venituri băneşti în nea...
rul meselor, închid cu vesele combinatul, succesek ob|mute de semnate. De pe urma creşterii ani Au hecut zilele şi ială că intr-n ■ ■- ‘amB
Nicolae Varga de la E.M.
Deva,
si voie bună. Coructorii s-au îi sidenirgişti în anul tecut, urîndu loan Lupaş de la I G O sînt doar malelor. bunăoară, s-au realizat ve scotă i-au auzit pe părinţi stru wjp.!
tîlnit din nou în bul lor. Prinlr? le noi succese şi mai frumoase, în cîliva dintre aceştia Tinereţea, vo- nituri băneşh în valoare de aproa n in d : „M iine se deschide om.şnl { M
- i puteau fi remaiti Traian Risu anul care mcepe. ’oşia au dominat întreaga desfăşu pe 300 000 lei. Realizarea de veni copiilor. O să vedeţi acolo. * ■ '
-eodor Malancea/iginerul Ştdan ti. NE ACU rare a revelionului. O brigadă de turi băneşti sporite a creat gospo Cu (jindul fa cele povestite, puşti * *
rică, maistrul Pin Niculescu şi coiespondent la teatrul dc estradă clin Deva a dăriei colective posibilitatea sa-şi cu nosul cirn şi obrajii înroşiţi dc
■ Iţii. împreună a sărbătorit sic- prezentat un frumos program de dezvolte în permanentă mijloacele săgeţile \ in lului rece, pe care nici xSKb
csele frumoase (inute în aiul r!e producţie, să se întăiească neîn nu-l iau in seamă, şcolâtiţe, alături ■<J C-
are s-a scurs : cea în folosiifă Lupenj muzică uşoară şi populară precum cetat dm punct de vedere economic f *3
i fabricii de agherare nr. 2, a şi scenete vesele care au stîrnit ro şi organizatoric Pentru a ne da dc păr inii sau humei, pornesc să , w ş
pote de aplauze N-au lipsit nici seama de acest lucru este suficient viziteze parcul îndrăgit, car? .1
laminorului de serabricate, a uiei tradiţionalul pluguşor şi răvaşele sc transformase in!r-un adevă *•* % • * LÎIJbct %
, t*7i ■
Z
:.ta(iî de granulara zgurei şi rai Salo sporturilor ele la clubul sin ia arătăm că în prezent valoarea i
Pe
arcada de la in
rat orăşel.
mult de 900 apamente dicatelor clin Lupeni a mbrăcat o adresate unor tineri dm întreprin fondului de bază la suta de hcc- trare, copiii privesc steguletcle mul • •’ÎSjL? ft *■. \
deri şi instituţii. La buna reuşită a
O atmosferă oiebit de vesfi haină nouă, sărbătorească. Stegu- programului artistic o frumoasă con Mre se ridică la aproape 200 000 ticolore pe care slâ scris „Oraşul ». ,irţr» ‘ \ \
am întîlnit la ebuI „Siderurgi- le[e multicolore, frumoasiie desene tribuţie şi-au adus şi membri ai lei copiilor". Cum o trec, In lafă le ră s
ful". Aici au pecut revclioml în culori pictate pe penţi de că brigăzilor artistice de la I.C.I. şi Pentru succesele dobîndile de sare un „M o.ş Geri/ă" uriaş, cu V
k
i iaî mult de 8 muncitori, tre artiştii amatori dm Lupeni. cooperativa „Solidaritatea" colectivişti pe linia întăririi econo- barba Qlbită de ani. *>d 4K- »
ginen şi tehnicieufin secţiile com ghirlandele de flori, mes:le încăr Sărbătorirea noului an de către mico-orgamzatorice a gospodăriei 1
binatului siderurginchinînd cu bi- cate cu tot felul de bunâăţi for tineretul din Deva a fost înir-ade- colective, precum şi pentru noile Privinţe aleargă dinlr-o parte in 4
curie pentiu sursele dm an) mează un decor de basn. v lr tinerească, entuziastă. Bucuria realizări, şi mai importante pe care alta a atccl. Un grup se opreşte *
care a trecut şioile victorii di Acordul muzicii îmbia Ia dans viefii frumoase ne care o trăieşte le vor obţine în activitatea de vii la tabloul care le trezeşte in minte, . , iiVv * r v î v a
'9fS4. Cocsnnî, aimeratoriştn, fu- Dar iată că a sosit piuguprul mi astăzi tinerelul din tara noastră este tor, a toastat tov Manea Tovică, povestea „Punguţa cu doi bani"
miiştii, o(elarii lammalorii a nerilor, cu urări de bine şi .ănătate. '•ararîeristică muncii lui, succese preşedintele gospodăriei colective. un altul mai mare /ace roa/ă in j
venit cu un bii[ bogat. Furnj un pluguşor care face cmoscule lor pe care le obţine şi în voio Colectiviştii au ciocnit apoi pa jurul caprei cu trei iezi... 1 •'*i>
liştii de la sectiil-a şî a ll-a, spi tuturor frumoasele rezultae obţi şia cu care îşi petrece. hare cu vin rubiniu, pentiu fe — Uite ce dc bcculefc şi ciie * niiHllIJ l I f l I m iii m m m fu I
exemplu, au datisle plan, în ani nute în anul 1963 de cătrecolecli- GH. CAI.IN ricire şî sănătate, pentru noi suc jucaţii... &
care s-a scurs, ri mult de 23.30 vul E.M. Lupeni, care şi-a îndepli corespondent cese în muncă. Ei au urat totodată Vocea veselă atrase olenfia m i
fone fontă. Furnştii de la sec[i nit sarcinile anuale de plai cu 13 colectiviştilor fruntaşi cum sînt Ma- cilor vizitatori. Pe „siradau princi wmmL
-a s-au situat îfruntea întrecet Ic înainte oe termen, <bţinînd I j iio Crişan, Negrilă Adani, Aurel pală a orăşelului, In fata lor, un
centru sporirea pducţiei de meta 3 239.000 lei economii supimenta- ! B o z Crişan, Miron Tamaş şi alţii ani brad uriaş împodobit cu o mul[imc,
a laminoarele • profile finite a re la preţul de cost. Meseii sini mulţi şi fericiţi. Cei peste 150 co de becuri, globulcfe, cu baloone,
ost produse în mai bine d chiar realizatorii acestor perarman- lectivişti, care au petrecut împreu trompele, lobe şi cile allclc. i-:ru
3S 500 tone tai, profile fine i le : mineri, tehnicieni şi ingheri de Noaptea de anul nou, i-a găsit nă revelionul şi-au unit apoi glasu pironit locului pe zburdalnicii stu
mrmă în afara ircnilor de pla la E.M. Lupeni. întruniţi laolaltă şi pe coiecfiviştii rile, inlonînd tradiţionalul ,,MuU i pi ni ai oraşului.
a.m.d. Muzica, împreună cu meiul de clin satul Boz, raionul llia. In sala
După coltul unei alei copiii ză
deservire a oaspeţilor, au contri căminului cultural, pregătită sărbă am trăiască". Zorii zilei i-a găsit pe resc apoi o buturugă pe care alear B l
In marea şalăi djbuluî puteai
buit la buna dispoztie a miorilor, toreşte, într-o atmosferă de voie colectiviştii dm Boz in toiul petre
văzuji împreui c« familiile Joi gă şprinfari câţiva iepuraşi.
irnaliştii Petru bşa.Francisc Şvaîj la sărbătorirea revelionului iiv-o at bună şi multă veselie cei peste 150 cerii. — Acolo ce-i mămico ? se auzi
mosferă de veselie colectivişti au petrecut un frumos M. ŢIC
aser, laminalorj Alcandru Savu o voce cristalină.
AVRAM jVCA revelion. din postul de corespondenţi
loan Munieanu,to2n jvetcu, oţe .coresponţent Bucuria muncii împlinite se pu de la G.A.C. Boz, jalonul IJU
f } n( I