Page 10 - 1964-01
P. 10
Pag. 2. Drumul socialismului tir. i 4.000
Chirurgia inimii
t .
Să pătrunzi cu bisturiul fn Ini (inasc Pacientului I se /ace ones
mă — ace*/ gingaş organ om:- te,’ta. tn scurt timp bolnavul a-
ncsc —- părea nu de mult o luptă doaiinc. $i după cum asigură me
pe care chirurgii nu se încumetau dicii. nu va simţi şi nici nu va
s-o sâvîrşcască. Si totuşi. oamenii bănui nimic din muica inccrcatc
au Indtăznil. Chirurgii r<>mini in- prin cate hccc.
lăphiicsc asemenea ..minuni'1 in După un nou control sc tace le-
Aşezarea neolitica de la Turdas clinici speciale cardio-vasculate. găhitu intre sistemul circulator
Una
acestea
sc altă
la
al o mulul şl Inima a ililirln iu . Cu
dintic
Spitalul clinic funde ni din bu ajutorul unot tuburi spci.Huc. cor
Regiunea Hunedoara este deosebii vaselor fn Turdaş erau slră- dovedit şi de manifestările spirituale cureşti. Ca arhitectură nu sc dul cslc scos din tonefiuay. Inima
fie bogată in urme care arată pre clnnilc si cupele cu picior înalt, de ale epocii care. după cum ne orală deosebeşte mult tic celelalte pacientului îşi întrerupe- phlsatin.
\ucştc
I>C acum, tinărul Eugen
zenta societăţii omeneşti din cele inai corate cu benzi sau diferite desene învăţătura marxist-leninislă. nu este unităţi medicale construite in
vechi timpuri. Datorită avinlului luat u ltim ii a n i: aceleaşi săli spa pc seama inim ii a itilic ij Din-
geometrice. altceva decit oglindirea condiţiilor ţioase, aceleaşi inslatafii mo Ir-un rezervor se asiguiă cantita-
ne cercetările arheologice in anii pu
Oamenii epocii neolitice se mal vieţii materiale. Astfel, la Turdaş derne. Impresionantă este insă ac Icq dc sinric necesară oare circu
terii populare, pc teritoriul regiunii s-au descoperit statuete de lut ars tivitatea medicală dc spcciulitulc lă aspirat şi apoi impuls or intr-un
noastre s-au descoperit :r.ullc aşezări reprezentînd animale domestice, pre cc sc rtcslăşoură aici. s/s/eni de pompe, funcţia p'ărni-
lo :u ilc <le omul prim itiv. cum şl statuete reprezentînd figuri Vom inccpc călătoria intrind in nu/ui este preluată şi ca dc u-
I.'na dintre cele mai important? GacrnoasiemĂ feminine, care simbolizau fertilitatea prima clinică : cea dc chirurgie puralc. O apăsare dc bistuiiu şi
aşezări omeneşti populate incă din pămlnlului. cardio-vusculară şi generată Ci- inima este dcsplrulă. Pc la(a pro-
vrem urile comunei prim itive este co Icva săli mari. dotate cu ap:ua- tcsomlui. a lil cil poale li obser d*
muna Turdas. raionul Orăstie, aşezată <1 mNit Cercetările, de inulle ori ncsiste- tură şi instrumentar modern, cu vată dc sub musca dc ///ori, rlom-
pc malul Mureşului, nude săpăturile maîice. efectuate la aceasta aşezare instalaţii de dezinfectare a aeru neş/c un calm imperturbabil. Et •]
au dat la iveală urme ale v iclii ome care prezintă interes istoric de im lui prin raze ultraviolete şi vapori îndcixirtcază jih illo i moţ iunile, su- “■
neşti vechi de 5.l>01) de ani. Această portantă europeană, au fast conli- saturaţi cu aldchidu lotmică Do Utrvnză inima. In lot I impui o pc- 'I
eporă este cunoscută sub numele do nualc in decursul anilor de diferite uă săli sint destinate interveni ii raţiei, cure a durat 44 minute, *<•
epoca neolitică, adică epoca pietrei colective ştiinţifice alo muzeelor din lor mari asupra inim ii şi vase activitatea inim ii a lost suprave- **
tară. Un interes deosebit il prezintă lor. Atrage aici (itcnfiu o instala
şîcluile. cinci oamenii îşi confecţio gherilă atit dc sistemul electronic
nau uneltele în special din piatră şle săpăturile arheologice efectuate în ţie deosebită Este a şa-zis-a inimă au/orna/, cit şi dc Inhcgul rolcc- \
vara acestui an (Ic către Muzeul re arlilicială — o masă-dulap metri-
fuită. tiv al lubotalontlut dc organe ar-
gional din Deva în colaborare tu liră dc circa 2 mp. ui cărei pe tiliria lc. .•
Locuinţele oamenilor din aşezarea
Muzeul Bruckenlhal din Sibiu. reţi laterali sint ptcvăv.uti cu ta Inima arlilicială a lucrat per- /
de la Turdas erau situate pe malul blouri dc comandă, tuburi de oxi
Mureşului, formate din grupuri ele co Cu această ocazie s-a reuşit să se ied. După cc tuburile dc icgnluru • '
dea la iveală trei nivele de aşezare gen şi diferite alte nreorrrminc sint îndepărtate, inima udevâtulă, .*•
libe si bordeie. S-au descoperit iu Deasupra ci o bobina Inlăşurulă
urma săpăturilor figurine de* lut ars omenească Ja Turdaş, ceramică pic Intr-un tub subţire dc plastic — inima omenească, işi preia tune- '*
tată şi cunoscutele figurine reprezen- fr'o. Viata linărutui este salvată. *Jt
caro aveau forma locuinţelor clin ptăminul artificial. O altă re/ca
tind locuinţele omeneşti de pe vre Medicina romincască inrcrfisher./ă
acea epocă. ocupau si cu torsul şi leşului, lucru alcăluilă din diverse aparate, su un nou succes. Pacientul Jestc *.
Foarte răspindite în aşezarea (Ic la dovedit de mulţimea greutăţilor (Ic mea aceea praveghează funcţionarea „in im ii’', transportat ta serviciile dc ,câni-
Turdas erau virlu rilc de lance, la* lut ars pentru războiul (Ic lesut şi Prin sprijinul material acordat de lală şi un pacient, un copil in marc. unde primeşte asistentă piuă %
mele de cremene şi răzuitoarele. Tot a „Insaiole’.or" (prisiude de )a lus ii către statul nostru dcmocrat-popu- virslă dc 13 ani, Hui unui făran Iu completa vindecare.
în epoca neolitică apare şi se dez de tors), găsite In toate aşezările; lar cercetărilor ştiintilice, în viitor din regiunea bucâu A lost adus In capătul unei asltcl dc căla- •»*
voltă ceramica, confecţionarea vase omeneşti din epoca neolitică, ele ase se va . putea adinei şi mai mult aici tără speranţe de vindecare. toni, gindul sc intourcc in urma *•
lor din lut ars. Pc vremea aceea menea şi in cea de la Turdaş. studierea viclii materiale şi spirituale Diagnosticul, lixat după minuţi timpului. Dacă un asemenea bol-
ir.că nu exista roata olarului, vasele Alăluri de vinătoare. in neolitic sc n oamenilor care ou Irăil pc occslc oase examene, extrem de grav, nnv s-or li prezentat Iu spital cil *•
fiind lucrate cu mina. Lutul era ames meleaguri cu 5.000 do oui în urmă. singura soluţie — intervenţia chi- cilivo ani in urma, el ar li fost «*
tecat de obicei cu pleavă sau nisip. dezvoltă crcş’crca animalelor domes prof. VAS1I.E RADU turrjicală. trecut la categoria „ incurabil“. %
Formele cele mal caracteristice ale tice şi agricultura. Acest lucru este Orăştle ...Inima bolnavului va trece pnn Astăzi insă, cinrl şliinfa medicală \
cca mai teribilă încercare t 12 oa rom/ncoscâ a j)(îşit pe noi **»
meni îmbrăcaţi in halate ulhc lac căi, cind gratuitatea spitaliza-
pregătiri intense. U nii lormcază c- iii, a asistentei medicale şi a yl
Istoria preincaşăa A ma icii de Sud chipa de chirurgi, condusă dc tratamentului se acordă oameni- •*
prof. dr. Voinca Marincscu, care
va tace o/rerof/a Un alt grup, tor muncii din întreaga tată, a- S
semencn maladii şi mullc a Iţele «*
Deseori se comite greşeala să se confecţionarea unor oglinzi din căr site in diferite puncte ale Americii sub conducerea dr. Marian loncs- nu mat înseamnă resemnarea bol- %
considere că istoria veche a Amc- bune negru lucios, a colierelor şi de Sud reiese că In neolitic şt in cu, pune in funcfiunc inima a rli navului. S
licială.
epoca bronzului, oamenii preistorici
ricii de Sud se reduce la cca a in cutiilor. din America de Sud au construit Oirorafia implică pregătiri minu- C. NICI JUCA >
caşilor. Fi au ajuns intr-adevăr la un Urmele acestei civilizaţii au fost redactor la Agcrpres %
gigantice şi care au
monumente
nivel înalt (le civilizaţie, care s-ar regăsite in peninsula Pnracas, din multe asemănări cu vestigiile unor
li dezvoltat in continuare dacă cou- purica de sud a Peru ului. Un prin»
quistadorii spanioli nu inlervoncaii. strat de cultură cuprinde caincrr* civilizaţii vechi din Asia, Europa şi
Africa. Dintre aceste monumente fac
Totuşi incaşii sini continuatorii u- funerare subterane tăiate (n stlncă
nei bogate moşteniri, a civiliza ţii tn formă (le cupolă, avliul opt me parte dotmenii — mari lespezi de Cel m a i vechi oraş
lor anferioare lor. Incaşii au meritul tri adincime. unde sc pătrundea prm- piatră clntăiind zeci de tone şl re Zgomote folositoare
că. datorită simţului lor organiza tr-un put prevăzut cu o scară. A- prezentind monumente funerare
cesle morminte colective conţin piuă Printre celelalte monumente mega Pe vremea săpăturilor efecluate cială. S-au găsit case, depozite, tem
toric, au reuşii să ridice moştenirea litice (pietre mari) figurează pietrele la Cealalhojuk, la 50 rlc km de D inltc toţi factorii externi care
preluată la un nivel mult ‘/nai ridi la 50 de înhumaţi — mumii de am Fabrica „V.F.F." din Riga a oraşul Konya. In Anaiolia Centrală ple şi clădiri publice cu 36 de des tondi|loneazâ psihicul uman, zgomo
cat decit predecesorii lor. bele sexe si de toate vlrslcle înalte de cilivo m elriA infipte ve rti prod.is iui nun tip de aparat s au descoperit rămăşiţele unui oraş părţituri. Oraşul formează un fel dc tul csle cu siguranţă ccl mal Impor
cal In pămint, si cercurile de piatră
Acum aproximativ 5.000 de ani în Celălalt strat, mai adine, cuprin in care au trăit cindva 15 000 d« bloc terminat cu curte şi străzi.
numeroase regiuni ale Americli de de morminte de alt tip, de lorrn.4 care par să fie semnele unei ado de u d o portativ de mic ga oameni. tant şi ccl mai pu(in studiat. Sc ştie
Suri s a dezvoltat o cultură alo că dreptunghiulară, care de cele mai raţii a Soarelui Pe numeroase pie barit „Spidola*1. Noul aparat arc Pînă de eurlnd arheologii si Isto Una din ciudăţeniile desooperile că sc duce pretutindeni o lupta 'îm
tre funerare există gravuri ale căror
ror rămăşiţe sini abia iu prezent dese ori nu sint acoperite cu dale sensuri nu au putui li desoilratc p i 3 lungimi de unde şi un bun ricii afirmau că ce) mai vechi oraş este faptul că cu excepţia uşilor potriva vacarmului civilizaţiei mo
descoperite. de piatră, ci umplute cu nisip. Mu uă In prezent. Uneori an fost des sistem acustic. «'iu hune s-ar afla In Palestina sau dintre beciuri şi camerele de zl, nu
Oamenii din acea perioadă îşi con miile găsite in aceste gropi sini în In foto: Montatoarca V. Gar'c- Mesopota'mia Dar. in nrin j săpătu «'xislă alte uşi sau treceri Intre ca derne, dar sc cunoaşte mal pu|in fap
struiau caso mici (lin cărămidă, a- velite In ţesături.. în culori şi de coperite imagini schematice ale zei tul că anumite zgomote sînt la (ol
sene de o frumuşele rară. Multe din ţei Pămintului. Imaginea acestei zei lava asamblînd noul lip dc rilor efectuate la Cenlnlhojnk In a- mere sau prin care să se poată iosi
coporite cu paie. Dar talentul lor ţe a servit apoi la confecţionarea apzut po-latîv „Spidoîa". nnl 1061 de către un arheolog en dc indispensabile echilibrului psihic
de arhitecţi s-a vădii In special in ele siitf expuse la Muzeul arheolo glez s-a descoperit o parte a unul din bloc. ca şl verdele pomilor qjuu albasTr.it
înălţarea templelor şi piramidelor gic du» Lima unor idoli care se intilnesc frecvent oraş străvechi care ar dovedi (n Se pune atunci întrebarea: pe
In mormintele descoperite.
prevăzute cu scări maiestuoase, bo- fn partea de sud est a Columbiei, inod ştiinţific că cel mai vechi oraş unde ieşeau locuitorii acestor case? cerului.
oat Impodobile cu statui şi basore In apropierea localităţii Sau Agus- Rămăşiţe ale aceslei oivilizatii au din lume s-ar afla In Anaiolia Sa ajuns la concluzia că localnrii Sunetele ascuţite, dezagreabile, in
liefuri reprezentind adeseori feline hn s-au găsit resturile unor temple fost descoperite şi In alte pârli *ale intrau şi teşeau prin acoperişul ca fluenţează intr-o formă deprimantă
si numeroase statui de oameni cu continentului latino american. Printre Oraşul descoperii este cu 0.000 de
In văile ocupate de aceste popu- Neutronul, particula lelor Un alt fapt ciudat este că psihicul, excită .sistemul nervos, ii
trăsături dc animale, luptător», mu-
acestea putem cita ruinele do la
Ir.tii se cultivau porumb, aralnde, ziranli $i sculptori. Tiahuana, In Bolivia, ca şi cele de ani mai vechi de cil cel din M»*- oraşul conslruit din cărămizi şi care obosesc repede pe oameni. Dar este
manioca. Nu se cunoştea Încă iri care se deplasează sopotamia. Rezultatele săpăturilor află sul> 12 straturi de pămint,
Din documentele arheologice gă la Tucuman. in Argentina. efectuate din f961 pfnă In prezent deosebit de agreabil şi odihnitor să
garea păminlurilor. Bumbacul, care întrec cele mai optimiste previziuni nu a sulprit nici o deteriorare asculţi freamătul frunzelor, mişcarea
creştea In mod natural, era folosit înapoi în timp ? ele au scos )a Iveală multe date S au găsit şi diferite obiecte cu dc vînt şau clipocitul mării.
pentru ţesături, iar mai llr/iu şi lina Un talentat cîntăreţ în vîrstă de 14 ani arheologice valoroase desnre Orien caracter religios, podoabe, brăţări, Cercetătorii dc la un inslilul din
lamelor din m unţii A n/i. Olăritul — Este posibilă o călătorie în tre tul M ijlociu. Astfel, sa dovedii <-ă culite. ace. pietre care au servit Moscova au studiat această problemă
c:a si el dezvoltat. Vasele dcscope cut ? civilizaţia orăşentMscă datează de ca paftale, tn general obiecte folo
iiie din acea epocă sini de culoare Radioul iicrainjau a organizat o secţia de compoziţie a Conserva'oru- site numai In cadrul unei civilizaţii şi au înregistrai zgomotul produs de
roşie. neagră sau cafenie, fnipo- emisiune specială pentru tinărul B > lui din Kiev, care il auzise pc hăial — Sigur că da. dar numai... în po peste 7.000 de a ni; ipoteza că Inaînlale. frunzele plopului, teiului, mesteacă
ns Samlulenko, in virslă de 14 ani, cinlind la clubul fabricii dc produse vestirile fantastice. civilizaţia ar fi venit In Anaiolia din nului, susurul unei căderi dc apă, ol
dobile cu desene geometrico, cu fi Cea mal Importantă descoperire
guri de oameni, animale sau fructe. elev din Kiev El este fiul unui fri zaharoase Tinărul artist are o ureche S-ar părea că mi există nici o în Mesopotamia a fost infirmată. slut cele vreo 100 bucăţi de ţesă unei averse, al mareelor ele. S-a do
Din vestigiile acestei civilizaţii — zer care arc 7 copii, toii cu talent muzicală excelentă, o voce melodi doială in legătură cu accasla : pen Piuă de eurlnd se credea că a- turi — cele mai vechi lesâturi din vedii că In lo«»le zgomotele nalural»
care sc întindea Intre bazinul Ama muzical. tru liinlcîe vii asta înseamnă să de cnm 7.000 dc ani aşezările din O- lume. I ii cţtdru) săpăturilor din ul- studiate se intilncau inloldcunnu ace
zoanelor si coasta Pacificului — re Talcului lui Boris a fosI descoperit oasă cu un registru larg, cu prinzi ml vină tot mai „tinere1* — unde s-ar rientul M ijlociu făceau prim ii paşi limul timp. s au descoperii schele leaşi frecvente, ca şi cum ar evlsla
iese că populaţia sc pricepea şi ta de Gheorghi Sciapoval, student la două octave. tele bine conservate nle unei fami o acuşi că constantă a nalurll. A cpsI r
termina acest pr>ccs ? — iar pentru In agricultură şi că oraşele au în lii compuse din doi copii şi părinţii
obiectele îieînsiiflolUe să devină tot frecvente corespund la circa 1.000
cepui să sc organizeze abia acum lor. Pe peretele unei camere s au dc oscilaţii pc secundă, ceea cc re
mai „noi“ — pină In ce pune! ? J.000 de ani găsit desenaţi doi 1 cop arzi, ceea ce
Jigări îără iufun Temperatura izvoareScr Recent, savantul englez Fred MnH Săpăturile de la Cealalhojilk dove dovedeşte că pe alunei în îm preju prezintă zona celei mai mari sensi
bilităţi spectrale a aparatului acustic
rimile aşezării ar fi existat păduri
In S.U.A. sc Iac ccicclari pentru a emis o ipoteză originală. El alir- desc că cu 7000 de ani In urmă. mari şi că populaţia considera al nmului. Este probabil că aceste zgo
fabricarea unor tigrui caic să sa * >lre temperatura apei izvoarelor şi a serelor. Capitala Islamici, ora mă că neutronul, spre deosebire dr cu mult înainte de perioada agri sfinte unele animale ca, de pildă, mote dc origină naturală au o Influen
tisfacă riustul şi do;inia h im ăini- şi climatul locului respectiv este o şul Iteykjavik. este încălzit cu apa celelalte particule elementare, ponto colă. a existat aici nu oraş cn clase leopardul. A lost găsită o statuetă tă decisivă la formarea sensibilităţii
Iorr tund insă mai puf in periculoase, fierbinte a gcyscrclor. să se deplaseze în timp nu numai Ide T l‘ cm) înfălişînd pe zeiţa P«V urechii omeneşli Celclalle zgomote
pentru sănătatea for dccil ţigările slrinsă legătură. Astfel, izvorul nu Multe izvoare din ţările tropicale înainte ci şi înapoi. sociale şi diferite profesii. Arheo mtninlnl. precum şl alte statuete corespund unei *lari dc dezechilibru
din tutun. Astlcl. se iac probe de ti paaic avea o apă mai rece decit me FI a propus chiar tdeca unei expo logii au scos la iveală o suprafaţă mici. Sint cete mai vechi statui din al mediului ambiant. erau iniţial
flă ri conlinlnd Irunzc şi Hori u'c u- dia temperaturii solului şi aerului (lin an apa atît de caldă, din cauza tem de 40/70 m pe care sc distinge piatră lustruită descoperite pină a* semnul unui pericol, al unor anomalii
nnr plante Ioane d ilc til* : s'.cda. peraturii solului şi aerului, incit nente tn cursul căreia s-ar puica ob clar o construclie arhitectonică spe cum tn lumea Jnlrcsigă» şi deci sini dezagreabile.
petunii, varză, păpădie ctc. locul respccliv. Lucrul uu cslc însă aproape că sint termale, temperatura serva această particulă „încă înainte
Cercetările pentru găsirea unor i valabil în ce privcsle maxima tempe dc apariţia ci“. O asemenea expe
frunze bune dc iumal sc fac pe o raturii apelor respective Intr-adevăr, lor ridicindu-se la 26-30 grade C, rienţă ar da posibilitate nu numai să
terasă unde frun/cic sud uscate şi ceea ce (ace ca să nu n»M lic răco se stabilească posibitilalca călătoriei
stropite cu o substanţă folosită ş; izvoarele termale nu lin seamă de ritoare. O excepţie in această pri
fn prepararea tutunului dc căhe fo- acest lucru şi faptul este explicabil, in trecut ci şi să se verifice pe calo
vinţă constituie Cuba, denumită de ex.(.crimcnlnlă juslclca unor teorii
bricanlii dc jigări. Ele sfni anni tă tern; eralura acestor izvoare fiind dc-
iate şi rulate cu mina, apoi „pro seori şi „insula izvoarelor cu apa contradictorii alo cosmogonici şi fi
lermiiiatâ de condiţiile geolizice d;n
bate'’ de către personalul institutu rece", caro deşi aşezată intr-o regiune zicii moderne. C A R IC A T U R A
lui. interiorul scoarţei. A
Pină fn prezent, ccl mai btin a- Sînl regiuni în lume unde tempe loarle caldă, are
mistcc, prinlrc cele 25 de ameste ratura medie anuală este scăzută şi multe izvoare cu
curi Încercate, conţine trun/.e do apă rece. Aceste iz Ş t i a ţ i c a...
va,vd, dc păpădie şi dc sfeclă. Este totuşi numărul izvoarelor termale este
de la sine înţeles cu dacă se va re mare : cun» este cazul Islamici, Pe voare Insă, cc-i
uşi să sc pună la punct un amestec ninsulei Kamciatka ctc. In Islanda drept, sint situate e Vil^za mişcării mănuşii de box atinge 50 kjla- H O T A R E
satisfăcător pentru turnători, acesta mai ales in re mcii i pc o;n ?
va trebui sd nu fie t>ericulos pentru căldura ape» izvoarelor termale este ® Mingea dc pîng-poug zboară cu o viteză dc ICO
sănătatea consumatorilor. folosită pentru încălzirea locuinţe!)/ giunilc muntoase. kilom etri pe ocâ, iar miurjea de bjclmînlon — p*uă
la 240 kilom etri pc oră V
a M o'./rut unei rachete bdlis'.ice dezvolta o fo i
tă dc tracţiune mai mare docil a tuturor maşinilor
de la Începutul secolului a! X L\ lea, huile la un
loc ?
® Cel mai rapid sprinter poate atinge o vileză de
p in i la S2 kilom etri pe ovă ?
o Porta globală a tuturor animalelor de pe glo
bul pă'uluiesc reprezintă aproximativ 150 milioane
cai putere ?
© De la stîrşitul războiului, vocabularul lim bii ger — Iniţial am vrut să-i (ac soţului meu o cravata
mane s-a îmbogăţii cu 50 de mii dc cuvinte noi l („Tribune de Ge ncve*'-Elvelid)
Două irelm i sini cuvîr.lc compuse din cclc deja
existente, I l la sulă s-au ob|inul prin derivaţie, iar
7 la sula reprezintă neologisme.
o La New York şi-a început activi’.alea o stalie
dc televiziune cine deserveşte numai hotelurile? In
programul care poale fi recepţionai în 37.720 camere
dc hotel din New York sini prezentate vizilaloril ji
din străinătate locurile mai in'cresanle care pot li
văzute la New York. Comcnlariilc la imagini sînl
transmise în şase limbi.
© P olrixil dalelor O.N.U., populaţia A tricii creşte
anual i i i 2 la suta? Sc crede că peste 40 dc ani,
adică in anul 2.000, populaţia acestui confîncnl vd
fi de 5.30 milioane de o.nncni.
<* Tokio, cel mai mure oraş din lume, numără
a.-'im 10 413.633 I) ui ori? Popukiţiu oraşului n e jlc
în fiecare lună cu 20.000 de pvr^o.me. Tokio nu
csle iu*ă numai oraşul cu cel mai mare număr dc
locuitori, ci şi cel ma* Inlins ca snprolală, Intrucît,
din cauza pericolului dc cutremure, iu general,
nu se construiesc blocuri cu prea multe etoje. f A r A CUVINTE
Reni din Manciuria — fala gr ădinii zoologice din Cracovia (R .P. Polon*»). Semi autonvatÎ2aie („KrokodU" U.R.S.S [„Paose SeraMtalia)