Page 11 - 1964-01
P. 11
Nr. 2806 D.uinul socialismului Pag. 3
-— - - - - ■. ■ -- - — r
Tineretul participa. activ la Veşti de Ia cooperativa
meşteşugărească
mSăpttairea sarcinilor de producţie „Mureşul“ din Alba iutia
Conferinţa organizaţiei raionale mecanizatori la executarea in epoca muncii organizaţiilor U.T.M. Partici
U.T.M. Sebeş a dezbătut ociivitaleo optimă şi de calitate a lucrărilor agri panţii la discuţii s-au angajat ca sub Noi unifăti
depusa de către organele şi organi cole. Cei 105 tineri mecanizatori a)ri îndrumarea organizaţiilor de partid
zaţiile U.T.M. de la ultimele alegeri turi de mecanizatorii vîrstnici au să lupte cu şl mai multă consecven Conducerea cooperativii meşteşu
Si pina in prezent, contribuţia adusă reuşit să execute un însemnat volum tă pentru ducerea la îndeplinire a găreşti „M ureşul" din Alba lulia
de organizaţiile U.T.M. la îndeplini de lucrări. In anul 1963, de exemplu, sarcinilor ce le revin. are mereu In alenlia sa organiza
rea sarcinilor de plan în industrie şi s-au executat cu 42.162 hontri mai In încheierea lucrărilor a luat cu* rea unei deserviri cit mai prompte
agricultură, la educarea comunistă a mult fală de anul 1962, iar pe tractor vîntul Iov. Constantin Chiriac, secre a populaţiei. Pentru aceasta a exis
tinerei generalii, la întărirea Drga- fizic au fost realizaţi 540 hanIri. De tar al Com ilelului regional U.T.M. Hu tat o preocupare pentru deschiderea
nizafiei din punct de vedere organi asemenea, datorită reparaţiilor de nedoara. El a apreciat munca organe de noi unităţi prestatoare de ser
zatoric şi politic ele. bună calitate s-au realizat economii lor şi organizaţiilor U.T.M. care au vicii. Astfel, in ultima perioadă re
ţeaua unităţilor de deservire a popu
Spriji 'le şi îndrumate in permanen in valoare de 149.000 lei. La înregis antrenat tinerii la realizarea sarcini laţiei din oraşul Alba lulia s-a îm
tă de Urc organizaţiile' de partid, trarea acestor succese şi-au adus lor. Totodată a arătat că in activita bogăţit prin darea tn folosinţă a u-
organizările U.T.M. au antrenat tine contribulia mecanizatorii llie Ciucur, tea organizaţiilor de tineret se mal nei strungarii in lemn. un atelier
rîi la o activitate tot mai rodnică. Ghcorghc Grozav, Viorel Radu şi alţii. manifestă încă unele deficiente asu de vulcanizare si o secţie de repa
Merită a fi scos fn evidentă faptul Larg dezbătută in conferinţă a fost pra cărora trebuie îndreptată atenţia. rat şi Întors Îmbrăcăminte In ace
că tinerii de la fabrica de hîrlie din şi problema felului cum an muncit or- Este vor’-a mai ales de felul cum au laşi timp In centru] muncitoresc
Pelrcşti, anlrcnuti în întrecerea socia muncit organizaţiile U.T.M. pentru 7-latna s-a deschis un atelier foto
listă au contribuit în mare măsură educarea comunistă a tineretului, şl unul de reparaţii radio.
la îndeplinirea planului anual înain pentru mobilizarea tinerilor la acţiu
te de lermen si la realizarea de eco Conîerinfa raională nile patriotice, la lupta îm potriva me Eviden}iatîi cooperativei
nomii. Rezultate bune au oblinut ţi diocrităţii din scoli, la mobilizarea An de an mecanizatorilor II
organizaţiile U.T.M. de la fabricile U. T. M. Sebeş lor pentru executarea lucrărilor agri In atentia cooperatorilor din toate se creează condiţii din ce in
„Sebeşul*1, „Căprioara**, l.R.I.L. si EScSZS '.SZ5H5 255555 V & S tt * V. cole în cadrul G.A.S. şi G.A.C. etc. secţiile cooperativei stă îndeplini ce mai bune de muncă şi de — A <& !E
altele. Organizaţiile U.T.M. de la în * rea cit mai conştiincios a sarcinilor, viată. n in > ^
treprinderile aminlilo au sprijinit o n - gnnizatlile U.T.M. pe trn mobilizarea ce le revin. Îndeosebi se pune ac La S M.T. din Miercurea, de Cinteee şl jocuri populare; 14,30
ducerile adminîslrative, comltclelc tinerilor la munca în G.A.r\ Alături Conferinţa a ales noul comitet raio cent pe o deservire prompta şi pe pildă, de cutind ou lost date (C inem a Vreau să ştiu; 15,51 Cîntccc; 16,15
calitatea lucrărilor. Fe această linie
sindicale pentru a organiza in anul de ceilalţi colectivişti, tinerii din ra nal U.T.M. care, în prima sa şedinţă s au evidenţiat mai ales colectivele în lo/osinlă pentru mccaniz.a- Vorbeşte Moscova» 16.45 Melodii
1963 un număr de 16 cursuri de ridi ionul Sebeş, au contribuit la obline- plenară, a ales ca prim-sccrctar al secţiilor confecţii pentru bărbaţi, ca lori trei case de locuit, flecare 6 IANUARIE 1964 populare; 17.40 Tinereţea nc e
care a calificării în care au lost cu rca unor producţii sporite la hectar. C onjilelului raional U.T.M. Sebeş pe tegoria I, atelierele mecanic, repa cu cf/e douri apartamente. D EV A : Cavalerul Pordaillan — dragă; 18,00 Muzică populară; 18.10
prinşi 459 tineri. In acest scop ci an transportat pe tov. Viorel Faur. raţii radio, boiangeric nr 2 şi altele. IN FOTOGRAFIE: Una din cincm ulogtulul „Patria"i Cind vine Cînlă corul de copil al Radlotelevt-
Conferinţa a dezbătut pe larg fel’11 tarlalele G.A.C. peste 1500 tone în V. ALRU N. SBUCHEA casele ce şi-a prim it loca pisica — cinematograful „A rfu” ; zlunii; 18.30 Călătorie muzicală —
cum tinerii din raionul Sebrş au par- grăşăminte naturale şi 300 tone îngră A. POTOPEA corespondent tarii. SIM EfilA: Dintele de aur — cî/ic- program de muzică uşoară; 19.00
t:c’p:il la m lărirm şi dezvoltarea şăminte chimice. In toamna anului matoqraiul „M uncitorul”; PETRO Revista economică radio; 20.10 Bu
unităţilor agricole socialiste. O trecut, datorită unei mai bune preo ŞANI : A uslerlilz — cinematogra chet de cîntccc populare din ţări
preomparc importantă a organizaţii cupări au fost încadrat) la cursunlc ful „Republica”; Trei plus două — socialiste; 20.30 Noapte bună, co
lor U.T.M din G.A.S.. a arătat da Invălămîntuhii agrozootehnic şi ciclu cinemalogrulul „7 Noiembrie"; AL pii „Un cadou si o surpriză"; 20.55
rea d' .camă, a (ost aceea de a an- rile de conferinţe 1464 tineri. O mare Cum aste obţinut recolte sporite de porumb BA IU LIA: Ah, acest tineret — ci- Muzică uşoară interpretată dc So
Ircno la executarea lucrărilor parte din tinerii de la G.A.C. din ncmatogrulul „V icto ria "; Genera rina Dan si Gcorge Bunea,* 21,15
agricole la timpul .ordim. L’e aseme Ddla, Cîlnic, Ohaba. Secăşel etc. au lul — cinemulograiui „23 August"; Tribuna radio; 22,20 Muzică de
nea. cei mai huni tineri au fis t în pus în practică cele invătale !n In anul trecut gospodăria agricolă la ha. Realizarea unor asemenea spo-^ trecut cu toate lorţcle ia executarea SEfîES: A dispărut o navd — ci- dans.
drumaţi să lucreze iu sectorul zoo cursurile agrozootehnice oblinrnd ast de stat din Alba lulia a obţinut o ruri de recoltă a contribuit la croş- arăturilor. nematogtalul ,^ P ro g re s u lDrog s- PROGRAMUL If: 9,00 Melodii
tehnic. Cei 1B tineri caic lucrează în fel rezultate bune, Tineri ca Vasdc producţie medie de 3.217 kg. porumb tereu eliclenlei economice a îngră La desprimăvărarc principala gri|ă le şi pălăvrăgeli — cinematogra populare din diferite regiuni ale
acest sector şi-au adus o Importantă Jia, Ana Fulea, loan Popa, Maria Ga boabe la ha. şămintelor, la înregistrarea unor be a noastră a lost de a pregăti cil ful „Sebeşul"; ORAŞTIE: T u eşti tării; 9,30 Muzică interpretată de
contribuţie la obţinerea a 3024 litri leş, Craterina Krampullz şi alţii au La realizarea unei asemenea pro neficii însemnate do către gospodi mai bine terenul In vederea semă minunată — cincmaiogtalul „Pa fanfară; 10,05 Cinlece; M.I5 Pa
lapte pe cap (le vaca furajată în II efectuat un important număr do zile ducţii, un rol deosebit de important ne. natului. De Îndată ce terenul şi tim tria"; Meşter la toate — cinema- gini de proză; 13,30 însemnări dc
pul au permis, s a trecut Io (frapa
luni ale anului trecut la G.A.S. Apoi- muncă in G.A.C. l-au avui Ingrăşămintele chimice şi Paralel cu sporirea producţiei la rea arăturii. In continuare, plnă la togralul „Flacăra"; HAŢEG: Elena reporler; 14.10 Pagini din opere
rJul de Sus s» 2571 litri lapte la G.A S. Organizaţiile U.T.M au recoman îndeosebi cele pe bază de azot, care ha. am oblinut şi o reducere sim semănat terenul a lost lucrat cu gra din Ttoia — cinemaloqtalul „Popu le,- 14,30 Muzică dc estradă; 15,00
au fost folosite an de an pe supra
dat pe cei moi huni tineri care -ă ţitoare a preţului de cost. Astfel, Melodii populare; 17,00 Ciulă or
Pelrcşti. Tineri ca Mihaî Grei, Gheor- feţe lot mai mari, administrarea lor fată de 800 lei planificaţi pentru ob pele cu discuri. lar” ; BRAD: Frafif — c//icnuj/o-
lucreze în sectorul zoolehnic. Numai Semănatul porumbului s-a făcut qrulul „St. roşie” ; LONEA: V io chestra „Doina Argeşului" din Pi*
ghe Clneznn de la G.A.S, Apoîdul de in anul trecui ou fost recrutaţi 125 făclndu-se in doze judicios stabilite, ţinerea unei tone (le porumb boa tn a treia decadă a lunii aprilie teşii; 18.50 Piese interpretate de
Sus, Dumitru Popa. de la G A S. Pe* tineri care să muncească in acest sec tn funcţie de pregătirea terenului, be, am cheltuit numai 670 lei atunci cînd temperatura solului la lentă In piafă — cinemulograiui fanfară; 10,01) Muzică romîncască
„M inerul"; TEIUS: In umbra legii
fertilitatea lui naturală, cerinţele h i
In ceea ce priveşte modul de ad
treşti şi alţii, constituie exemple dem tor. Rezultate bune au obţinui orga bridului cultivat etc. Datotltă creş ministrare a îngrăşămintelor chimi ndincimea do Insâminţore a ajuns la — cinematograful „V c lo iia " ; de estradă; 19,90 Din aclivilatea
ne de urmat. nizaţiile U.T.M. din G.A.C. Clinic. terii an de an a pregătirii profe ce, ţinem să arătăm că superfosfa- 8— 10 grade Celsius. înainte de se 7J.ATNA: Salul vinfrt — cinema sfaturilor populare; 19.40 Muzică
mcnaUi) porumbului, conducerea gos
Printre cei care au luat parte la Apoldul de Sus, Roşia, Ohaba, Vîn- sionale a cadrelor de mecanizatori tul a fost Incorporat (n sol vara podăriei a făcut un instructaj, cu tograful „M uncitorul” ; ILIA: Doi populară inlcrprelală de George-
si a brigadierilor, terenul destinat
discuţii s-a numărat şi îngrijitorul gard. Dobîrca, Gusu şi Pelrcşti. A culturii porumbului a (ost la fel de sau toamna sub arătura adincă. iar care prilej mccanizaiorilor ti s-a ex din alte lumi — cinemaloqtalul ta Anghcl şi Alexandru Ţîtrus;
20,10 Agendă lea.rală; 22,45 Can-
azotatul de amoniu a fost Incorporat
mulgător Dumitru Popa de la G.A.S. fost scoasă de asemenea în eviden bine lucrat allt in anul 1962, cit primăvara odată cu p r^u tire a palu plicat modul de lunclionare a semă „Lum ina” ; APOLDUL DE SL/S: loncte.
si in 1963. Diferit a fost Insă gradul nătorilor 2-SPC-2 si condiţiile tn Moara diavolului — cinemaiogra-
din Pelrcşti care a împărtăşit din tă contribuţia tinerilor la asigurarea de folosire a îngrăşămintelor. Acest lui germinativ. care trebuie să se facă semănatul. Iul „23 August"; CĂLAN: Dinas Buletine dc ştiri şi radiojurnale:
experienţa sa. In cuvinte simple el bazei furajere, eonslruirea de m l lucru a făcut posibil ca în anul tre In afară de aplicarea tngrăsămin La semănat au lucrat cei mai buni tia neagră — clnernalogroluf „T a 5.00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00» 17,00;
a arătat: adăposturi pentru animale etc. cut să realizăm un spor însemnat te'or, un rol de mare Însemnătate mecanizatori care au urmat cursu băra f.C.S.U.” . 20.00; 22,00; 23,52 (programul I)
de producţie faţă de anii anteriori. pentru realizarea (le producţii spo rile de calificare profesională, oa 10.00,- 12.00; 14.00; 16.00; 18.00;
— In gospodăria noastră principa . Dar, după cum a reieşit din lucră
In anul 1903 am fertilizat cu îngră rite ll au si alţi factori. Intre aceştia meni cu experienţă care au mai exe 21.00, 23,00; 0,52 (programul II).
lul seclor este cel zoolehnic. Produc rile conferinţei, au existai si unele şăminte azotoase 161 ha. fapt ce a un loc important 11 ocupă modul de cutat această lucrare si în oniî an ^Q adin
ţiile de lapte oblinulc au fost arătate organizaţii U.T.M ca cele din G.A.C influenţat In mare măsură soarta re pregătire o terenului* si felul cum teriori. Prlnlre aceştia putem aminti (B u te tin
coltei. sc execută lucrările de întreţinere pe losif Roroni, Cornel Stieza. Si- 6 IANUARIE 19G4
în darea de seamă. Care sint secre Ghirbom, Unqurei, Doş'.at şi altele
Astfel. Iu brigada condusă (le ing !n cadrul gospodăriei noastre de mion Comşa etc. Ei au prim it ordine PROGRAMUL I: 5,05 Clnfccc
tele oblinerii lor? Ială-lc: Respecta care au manifestai o slabă preocupare nipteflt'flloqip
Viorica Matei, unde au fosi Îngră stat a devenit un lucru obişnuit să de lucru în care se arătau lucrările dc întrecere; 5,35 Melodii popu
rea programului stabilit, furajarea pentru mobilizarea tinerilor colecti şate cu azotat doar 30 ha. din cele se are tn vară sau în toamnă în ce trebuie să le execute pe supra lare; 6,07 Muzică uşoară interpre
chibzuită pe bază de raţii ştiinfif c vişti la muncă. Nu indeajuns de bine 122 ha cultivate cu porumb, s-a rea treaga suprafaţă destinată culturii faţa repartizată, precum şi condiţiile tată dc mici form alii; 6.30 Emisiu PENTRU 24 ORE
lizat o produclic de 2.942 kg. boabe porumbului. Aceasta permite ca In ce trebuie să le îndeplinească acesi® Vremea se menţine rece mal
întocmite, asigurarea igienei corpo s-« muncit pentru crearea pe lingă nea penlru sale; 6,40 Muzică in
la ha pe cită vreme Io brigada din sol să se înmagazineze o cantitate lucrări. terpretată de fanfară; 7,10 Melo ales noaptea. Cerul va fi mat mult
rale a animalelor. fiecare G.A.C. a posturilor LT.M. de Rerghin, condusă de loan Crăciun, însemnată do apă provenită din ploi Măsurile luate au permis ca se dii populare; 7,30 Sfeiul medicu senin. V înt slab din est şi sud-est.
Conferinţa raională a analizat si control, iar acolo unde au fost create unde s a administrat aceeaşi can sau zăpezi. Iată de ce In varo anu mănatul să fie executat in epoca lui; 7.45 Salut voios de pionier,- Temperatura staţionară. Ziua va li
:-oi-gnnizalta— U;T.M. ' d^n. occslca au avut o activitate formală. titate de azotat la ho (200 kg.) pe lui 1962, imediat după recolldrea or optimă si în bune condiţiuni. In 8.00 Sumarul ziarului „Scînteia"; cuprinsă înlre 3 si —2 grade iar
S.M.T. Miercurea a antrenat tinerii Au fast criticate şi alte aspecte ale întreaga supralată de 111 ha s a rea zului, precum si in toamnă după ceea ce priveşte samfnla, am folosit 9.00 Jurnalul satelor; 10.27 O r noaptea intre —8 si — 16 grade. Di-
hibrizii dubli de porumb 108 la b ri
lizat In medie cile 3.504 kg. boabe culesul porumbului, mecanizatorii au mineala si seara ceată.
gada din Rerghin, 103, si 208 la cea chestre de muzică uşoară; 11,30
din Oarda. Dintre aceştia cei mai Muzică din operete romîncşti; PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
productivi s-au dovedit a ft hibrizii 12,29 Din muzica popoarelor; 19,|0 Vremea se menţine rece cu cerul
Se pregătesc pentru susfinerea 208 şi 103. Insăminlat la timp şi tn Muzică uşoorâ romino;iscă; 14,00 mai mult senin.
rinelor! drepte pentru a înlesni me
canizarea lucrărilor de întreţinere,
examenelor de diplomă porumbul a pornit bine (n vegetaţie
şi s-a dezvoltai viguros. Un rol im
portant l-au avut in această direc
DqIq de 5 ianuarie 7964 reprezintă un Studiu comparativ al Indicilor
pentru studenlii anului V de la In lehnico-cconomici ce se vor ob(ine ţie şl lucrările de Întreţinere. ÎNTREPRINDEREA METALURGICA A IUD
stitutul de mine din Petroşani u lti prin mecanizarea încărcării şi tran Prima lucrare a fost cea cu grapa
mul lermen de predare a proiecte sportului materialului la lucrai ite de cu colţi reglabili, efectuală la 5—6
lor do diplomd. Examenul de stat săpare lată de executarea manuală zile după semănat, perpendicular pe Tefefori 366
propriu-zis va începe la 25 ianua u acestor operaţii. direclla rlndurilor, iar a doua lu
rie i.c. şi va consta tocmai In sus Proiectul studentului Culurqiu E- crare s-a exerulal cu sapa rotativă
atunci cind porumbul avea 3— l A N G A J E A Z Ă U R G E N T :
ţinerea acestui proiect. Fiecare stu reinia, de la tacuitatea de mine. sc
dent din an şi-a ales ca temă, Inca intitulează „Organizarea unor îna frunze. Prin aceste lucrări, a fost
din anul universitar trecut, pentru intări rapide ta orizontul IV est ta ruptă crusta formală la suprafaţa — l ă c ă t u ş i ;
acest ultim proiect, dar cel mal pre E.M. Ghelar. pentru realizarea unei solului si s-au distrus buruienile
tenţios, cile o problema care răs viteze de 200 m. de galerie pe lunii w Au urmat apoi 3—4 prasile meca — s u d o r i ;
punde direct necesităţilor producţiei Proiectul aplicai Iu nuna Ghelar, va nice, In funcţie de necesităţi, şi
de h o mină sau alto. Bunăoară, reduce timpul de săpare a galeriei — s t r u n g a r i ;
unii au studiai metodele de deschi de peste cinci ori. două praşile manuale.
dere, pregătire si exploatate a slla Fostul maistru miner de la Ghe Realizările obţinute (n anul treom —r e z o r i ;
f
telor de cărbune din bazinul car lar. Calarqiu Eremio. după cinci ani ne dovedesc că în gospodăria noa
bonifer al Vof/ Jiului, a lţii au etecc de studenţie, ani in care a losl me
r
luat studii economice comparative reu Irunt'jş la invâtătu/ă, va li de stră există încă rezerve importante — a b o t o r i ;
ale metodelor de ex/iloatarc sau sigur un inginer temeinic pregătit. de sporire a producţiei de porumb.
r
nioleclarca unor instalutii de extrac In această pciioadă student ii se Folosind experienţa clş lig jlă pină — e c t i f i c a t o r i ;
ţie la pu(uri. Unele proiecte urmă pregătesc intens pentru cel din u r acum. vom pune In valoare sl aces-
m
resc rezolvarea unor probleme de la mă examen studcnfesc — susf/nerca — o r t e z o r i .
minele Lupcni, Aninousa, Uricam. proiectelor de diplomă. Ij rezerve, astfel incit In acest an
Telluc, Ghelar, Zlatna, Brad, Deva V. DRAGAN să obţinem rezultate tot mai bune.
şi altele. student anul V Institutul ing. CORNEL HAŢEG AN
Studentul Guqa loun a clcctuat de mine Petroşani reolizată la G. A. S. Alba director al GA.S. Alba
| fii O f lf jj O «n»
(Urmare din pag l-a) celor 8 ore de m« ncă. Aceasta mal A n u n ţ
cu scamă din cauza slabei organizări
In exploatarea no.'slră sînt mulţi Importante rezerve de îmbunătăţire a lucrului în front. In unele echipe Agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din toată ţara au pus
mineri pricepuţi, care dau minereu ->nmenii nu ştiu re au dc tăcut si in in vînzare locuri pentru odihnă şi tratament balnear în trlm. I
de bună calitate. Dar avem şi echipe loc ca munca să fie împărţită pc fie i 1964, cu plecări în staţiuni încep înd de Ia 5 ianuarie 1964.
de mineri care de|. ăşcsc diluţia ad a calităţii minereului care membru al echipei, la fiecare PENTRU ODIHNA SE VIN D LOCURI LA: Sinaia, Buşteni.
misă. Cred că ar fi utilă ornanizarca operalie participă toată echipa. Ast- Predea), Păltlniş-Sibiu, Borsec, S ovata, Tuşnad, pe serii de 12 zile
unor schimburi de experienţă între lel. în loc ca operaţiunile din cadrul
echipe ceea cc ar duce la popu organizaţiilor de bază sa acţioneze vit cu toată răspunderea problema minereului. In această direcţie va tre unui ciclu să se suprapună, prin îm sau durate mai mici, pină Ia 3 z ile.
larizarea experienţei înaintate, la o cu mai multă operativitate şi exigen calităţii, şi rezultatele sini bune. Un bui să nc îndreptăm activitatea in părţirea de sarcini precise fiecărui PENTRU TRATAMENTE BA LNEARE SE V1ND LOCURI IN
mai bună organizare o muncii. Pro tă tn cazurib cînd u.iclc echipe nu bun exemplu In r.ceastă privinţă îl onul 1904. om, ele se succed, pierzîndu-se timp. URMĂTOARELE STAŢIUNI:
pun comitetului sindicalului să caute respectă indi-^-lc de calitate, să pună constituie sectorul „1 Mat** Dealul GMEORGHE VAS1LOVSCHI — mi F* ca să nu rămină cu frontul ne-
posibilitatea organizări', lcc^'or schim In discuţia comuniştilor problema ca- Fetii, care şi-a îndeplinit înainte do % ner şei dc echipă. puşcal, timpul pierdui se „recuperea — BOLI REUMATISMALE — scrii de 18 zile la: Govora, Her-
buri de experienţă. lilâ |ii minereului ori (le cile ori va termen sarcinile de plan. Este cit sc poate dc binevenită ză" la evacuarea minereului, pentru culane, Ocna-Siblului, Bazna, Vie torta 1 Mal, Victoria 9 Mal, So-
fi nevoie şi să ia măsuri imediate dc această discuţie, pentru că s-au scos tri re rămînînd doar 15-20 la sulă din
MIL1TON COT1CI — secretarul co remediere a lipsurilor. Trebuie să spunem însă, că nu in vata, Pucioasa;
mitetului dc partid. toate sectoarele calitatea minereului în evidentă cauzele care au făcut ca cc!e 8 ore de muncă, ceea ce influen — BOLI DIGESTIVE — ser ii de 18 zile la: Olăneşti, Căciu-
In 1963 comitetul de partid a ana Tovarăşul ing nor Lăpuşcă s-a re extras a fost obiectivul principal al exploatarea noastră sa nu-şi reali ţează negativ asupra calităţii mine lata, Slănlc-Moldova. Sîngeorz-bă 1;
lizat de mai multe ori cauzele care ferit )a răspunderea pe care o au întrecerii socialiste. Comitetele sindi zeze planul dc metal. Propunerile care reului. Nefolosirea raţională a tim
au dus la ncrealizarea indicelui d® maiştri* fală de calitate. Pentru în cale dc secţie şi chiar comitelui sin s-au lăcut sint de asemenea bune. pului, fără să mai vorbim dc absen — PENTRU TRATAMENT D E UROLOGIE — serii de 18
calitate planifica! şi a indicai con tărirea rolului maistrului în producţie dicalului s-au mulţumit să afirme că mai ales aceea referitoare la orga- tele nemotivate şi învoirile care duo zile Ia: Olăneşti, Căclulata;
ducerii exploatării unele măsuri la comitetul dc partid a luat in acc>t nu sc poale urmări în mod operativ ni area schimburilor de experienţă, la dezorganizarea formaţiei de lucru, — PENTRU BOLI ALE CAI LOR RESPIRATORII — serii de
care s-a 'eterii şi tovarăşul Aurel an unele măsuri, printre care îmbu calitatea. între echipele de mineri. sc daloreşle şi lipsei dc răsnundcrc 20 zile la Govora;
Lapuşcă. Pc . lingă arcasla. comitetul nătăţire.* coordonării activităţii maiş In această discuţie s-a făcut propu v vrea să rid: în o altă pro
de partid d analizat in luna septem trilor. D^i, organizaţiile de bază nu nerea de ,i sc organiza schimburi dc blemă. accca a folosirii timpului dc a maiştrilor în îndrumarea e;hipe- — BOLI CARDIO-VASCULA RE — serii de 20 zile la: Buzlaş,
brie problema calităţii cu toii se s-au ocupat îndeaproape de îndruma experienţă între echipele de mineri. lucru. La noi. la Barza, se mai pierde lor. In loc să-i ajute pe mineri, u*jii Borscc, Vaîra-Dornci;
cretarii organizaţiilor d< bază de rea activităţii maiştrilor, iar comite Cred că asemenea schi*’ buri de ex încă mult timp. atil la începutul sl maiştri, se substituie lucrătorilor cc — BOLI GINECOLOGICE — serii de 20 zile la: Ocna Sibiului,
partid, unde au lost invilali agitate tul de partid n-a urm ării suficient perienţă or fi deosebii de utile. Solit sîirşilul schimbtilui, cil şi tn cursul la transport. Bazna, Sovata;
rîi, preşedinţii comitetelor sindicate îndeplinirea propriilor măsuri. Dc de echipe îşi vor putea împărtăşi ast
(Ic seclii si controlori al calitălii. In aceea, organizaţiile do partid şi bi fel experienţa acumulată în organiza — BOLI ENDOCRINOLOGI CE — serii de 20 zile la Borsec.
urma analizei s-a dat indicaţia de a rourile organizaţiilor de bază, vor rea lucrului, în aplicarea concretă a In acest sezon se acordă reduceri de tarife: 10—15% la tra
Participanţii la discuţia organiza lă in jurul mesei rotunde au mal scos
se intensifica munca politică de nwi>ă trebui să sc ocupe mai îndeaproape puşcării selective. în evidenţă şi alte rezerve dc imnu nătăţirc a calităţii. Comitetul dc partid tament balnear şi 20—25 o/n la o dlhnă.
in rîndnrile maiş'.rilo şi minerilor (Ic îndrumarea maiştrilor, de contro In 1963 organizaţiile noastre sindi Ircbuis să studieze propunerile făcu le In cadrul discuţiei şi să îndrume Tarifele variază după salariu sau pensie, intre 20—31 lei pe
pentru alegerea atentă a sterilului vi lul activităţii lor. cale nu s-au ocupai suficient dc ac conducerea exploatării şi comitetul .sindicalul'^ pentru aplicarea lor fn
zibil din minereu. Ca uriuarc. îu oc DOR’N BIJLIGA — preşedintele tivitatea maiştrilor. In consfătuirile practică. Dintre acestea reţ.n în mod deosebit atenţia .ele referitoare la zi la tratament şi 15—23 lei pe zi la odihnă.
tombrie calitatea a îmbunătăţii. Comitetului sindicalului. de producţie unii maiştri n-au fo>l îmbunătăţirea sistemului de probare a ZdCămir,tutui, Pentru copiii în vîrstă dc 7 —14 ani se acordă o reducere dc
întărirea
rolului
Dar slăbind munca politica. în noiem In unul 1963 organizaţiile sindicate suficient traşi la răspundere pentru maistrului in producte, ridicarea ca lificâ ril profesionale, sarcini ce revin
brie indicele « caii la tc n-a lost rea din exploatarea noastră şi-au îmbu abaterile dc la disciplină, pentru fe 50% din tariful de cazare, iar pentru copiii sub 7 ani, dacă nu
lizat. Ace.istu dovedeşte că exigenta nătăţii activitatea. întrecerea socia lul defectuos tn care se ocupă de conducerii exploatării. De aprobarea unanimă a participanţilor la discuţie se solicită pat separat, se plăteş te numai 50°’. din costul mesei.
s-au bucurat propu-crtle orivind or ganizarea schîmburllo. de experienţa
organizaţiilor (le bază a scăzut. înlro brigăzi, cele privind îmbunată ţirea muncii grupelor sindicale şl a Posesorii de bilete O.N.T. „C arpaţi*' beneficiază de 50% re
In in.iioritafea echipelor avem cel listă a fost mai bine organizată, ma îndrumarea si controlul echipelor. ducere pe calea ferată şi aulob uze.
puţin cile un comunist.- El trebuie să joritatea grupelor sindicale au dis A fost moi bine organizată între muncii politice de masă dusă cu per severenţă In scopul îm bunătăţirii ca
lilâ ţii minereului extras.
fie acela are să se ocupe în mod cutat iu con sl ă (i i i r î le de producţie cerea socialistă între echipele de mi Din discuţia purtată în junii mr sei rofuncîe a rcicşil cu claril.ile <â Eliberarea biletelor de odlh nă se face pe baza adeverinţelor
deosebit de calitatea .nim rciihii fti problemele principale ale producţiei, neri Dar nu s-a dus i centrul obiec în exploatare sini încă rezerve iu ionic dc îmbunătăţire a ta lilăţii in- de salariu sau talonul de pensie , iar pentru tratamentul balnear
rourile organizaţii.or de bază trebuie cum sini realizared plar.ulul de pro şt pe baza fişelor medicale.
. să pună in fala comuniştilor sarcina tivelor întrecerii calitatea minereului sufirisnl folosite. Invâţir.d din e\pe tfeula ace.sln’ ,m şi v.ilorîîicînd de- Agenţiile şi filialele O.N.T. „ Carpaţi*' rezervă locuri in sta
îmbunătăţirii calităţii m'nereului ex ducţie, întărirea disciplinei în mun extras şi nu s-a m ilitat consecvent plin posibilităţile existente, colediv u) dc Muncă de la E.M. Barza va
reuşi să extragă minereu dc catifalc supetioară. < cea ce va duce la /ca
tras, ca pe o sarcină de par ud. Este că, îmbunătăţirea"calităţii minereului pentru formareo unei opinii de masă. Uzarea integrală a planului de meUl pe anul .1C3L ţiuni şi pentru grupuri organiza te de întreprinderi, instituţii etc.
necasar ca In anul 1064 birourile Acolo unde grupele sindicale au pri pentru continua ccducete a dilutict