Page 12 - 1964-01
P. 12
rag. 4 Drumul socialismului Nr. 2806
In Rhodesia de nord a intrat în vigoare
noua constituţie
LUSAKA 4 (Agerpres). — te largi Îm puterniciri în domeniul
La 3 ianuarie a intrat in vigoare apărării, afacerilor externe, ordinei
noua constituţie a RhodesieL de nord. şi siguranţei interne.
Această oonsti-tuţie. care acordă Prin intrarea în vigoare a acestei
populaţiei africane drepturi şi li constituţii, Rhodesia de nord capătă
bertăţi mai largi, prevede alegerea autonomie internă ceea ce repre
prin vot universal a unei adunări zintă un pas important pe calea cu-
legislative compuse din 75 de mem ceririi independentei In cursul aces
tui an.
bri, constituirea unui consiliu consti
Mesajul iui N.S. Hruşciov adresat Apropiata întîlnire Sukarno-Macapagal tuţional şi a unul guvern în frunte aibă loc alegeri pentru desemnarea
Intre 20 si 21 ianuarie urmează să
cu un prim-ministru. Guvernatorul membrilor adunării legislative. Apoi
DJAKARTA 4 (Agerpres). gătura cu incidentele care au avut urmează sâ deţină şi de acum înain va fi constituit noul guvern.
şefilor de state şi de guverne rie preşedintele Indoneziei, Sukarno, loc recent la frontiera dintre Indone
Aqenţia U.P.I. anunţă că la 7 ianua
zia şi Federal>a Malaycză şi care au
va sosi într-o vizita dc cinci zile în produs o nouă încordare în re
MOSCOVA 4 (Agerpres). — paşnică ar favoriza reglementarea de-al 11-lea război mondial, N. S. Filipine. laţiile dintre cele două tari, gu
După cum transmite agenţia TASS, problemelor internaţionale, se arată Hruşciov declară: „Aceste cercuri În vernul filipinez a reînnoit la 3 Tulburări la frontiera Federaţiei Arabiei de sud
guvernul sovietic a prezentat spre în mesaj. Aceasta se referă Înainte setate de revarsă şi răzbunare pen In timpul şederii sale la Manila,
examinare guvernelor tuturor statelor de toate, şi în primul rind, la pro tru războiul pierdut urzesc planuri de preşedintele Sukarno va duce tratati ianuarie această propunere, res cu Yemenul
ve cu preşedintele Filipinelor, Dios-
propunerea de a se încheia un acord blema dezarmării". revizuire a regif»mentării teritoriale dado Macapagal, tn leqălurâ cu pro pinsă in repetate rinduri de către blioa Arabă Yemen unde membrii
(sau tratat) internaţional privind re După ce constată că ,,prin efortu juste de după război". „Astfel de guvernul Federaţiei Malayeze. ADEN 4 (Ager.pres) unor triburi „dizidente" desfăşoară
nunţarea statelor la (dosirea forţei rile comune ale multor state s-a reu „pretenţii" teritoriale trebuie respinse punerea guvernului filipinez privind Cu prilejul vizitei preşedintelui Su- Agenţia Reuler transmite un co- acţiuni Împotriva dominaţiei colo
pentru rezolvarea litig iilo r teritoriale şit să se obţină, în ultima vreme, anu t^ m o d hotărîl ca fiind incompatibile Iniţierea unor tratative tripartite între caino, conducătorii celor două state munioat al guvernului Federaţiei A- niale.
şi a problemelor de frontieră. mite succese în destinderea încordă cu interesele păcii. Din aceste pre Indonezia. Filipine şi Federaţia Mala- vor discuta de asemenea, probleme rabiei de sud în care se apune că Comunicatul afirmă că triburile
Această propunere este cuprinsă rii internaţionale", „guvernul sovie tenţii poate lua naştere doar un răz yezâ. legate de dezvoltarea relaţiilor eco trupe ale federaţiei. cu un efectiv
lntr-un anesaj al lu i N. S. Hruşciov, tic, se spune în mesaj, a ajuns la con boi mondial". După cum s-a mai anunţai, în le nomice dintre Filipine şi Indonezia. de 2.000 de oameni, sprijinite de de oare se opun federaţiei de inspiraţie
preşedintele Consiliului de M iniştri cluzia că va fi u til ca urmărind neo Referindu-se la pretenţiile terito taşamente de artilerie şi oare b lin colonialistă ar fi sprijinite cu arma
ment din Yemen. Folosind acest pre*
al U.R.S.S., in care se declară că bosit rezolvarea sarcinii dezarmării riale şi la litig iile de frontieră, a date britanice, au lansat la 4 ianua text, comunicatul cuprinde atacuri
„în prezent s-a creat o situaţie cînd generale şi totale, să sporim in ace căror justificare este Încercată pe rie o „viguroasă operaţiune de pa
se poale pune şi rezolva tn mod prac laşi timp eforturile noastre pentru baza unor argumente şi considerente trulare" tn reqiunea Jcbel Radfan vehemente la adresa regimului re
tic sarcina excluderii din via|a inter a in\iU tr9 fricţiunile acute în relaţiile referitoare la domeniile Istoriei, et E x t in d e r e a m iş c ă r ii d e p a r tiz a n i din apropiere de frontiera cu Repu- publican din Yemen.
naţională a folosirii forţei In litig iili dintre state şi sursele de încordare", nografiei, rudeniei de slnge, religiei,
teritoriale dintre state". oşa cum sînt litig iile teritoriale. N. S. Hruşciov cheamă „să se mani d in A n g o la
Acordul internaţional, se spune în
In mesaj se subliniază că preten feste înţelegerea cuvenită" fată de TUNIS 4 (Agerpres) de a opri extinderea mişcării de Represiuni antidemocratice în Honduras
mesaj, ar trebui să cuprindă patru
ţiile şi litig iile teritoriale dintre state frontierele statornicite în cursul is „Cu reînceperea sezonului ploilor,
prevederi principale: nu sint totdeauna dc aceeaşi natură. toriei. eliberare, colonialiştii portughezi au
In primul rînd, angajamentul so războiul din Angola a intrat In cel recurs Ia unele manevre diversio TECUC1GALPA 4 (Agerpres) către un asasin Tecrulal de elomen-,
Şeful guvernului sovietic a indicat După părerea lui N. S. Hruşciov, ar de-al treilea an al său", scrie re lele reacţionare. Numeroşi conducă
lemn al statelor semnatare de o nu prezenta o primejdie deosebită pentru niste, cum ar (i efectuarea unor re După cum relatează . ziarele din
în primul rind Taivanul. „Această in tori ai mişcării ţărăneşti au fost În
recurge la forţă pentru schimbarea întreaga omenire un conflict armat vista „Jeune A frique". De astă da.tă. forme administrative mărunte în A n Costa Rioa şi Guatemala, junta m i chişi sau exilaţi- .» • .
frontierelor de stat care s-au stator sulă este din timpuri străvechi «j din cauza frontierelor în Euiopa, acea continuă revista, totul lasă să se litară din Honduras si-a intensificat
nicit ; parte componentă a stalului chinez. gola. Dar. subliniază revista !n În acţiunile represive pentru a Înăbuşi In semn de protest impotri . ti
Ocuparea ilegală a Taivanuhii de că regiune a lum ii în care în trecut au prevadă că la venirea sezonului se cheiere, aceste manevre nu au nici mişcarea democratică din tară. în zului autori-lătilor cunoscutul poet
In al doilea rtnd, recunoaşterea fap Început cele două războaie mondiale,
tului că teritoriul statelor nu trebuie tre trupele americane trebuie să ta cetos partizanii nu au intenţia să se un efect asupra opiniei publice a- închisori au fost asasinaţi cltiva li De! Vale, prof. universitar, Ruben
sfirşit.". Iar actualmente sînt concentrate mase Întoarcă aşa cum făceau In trecut, deri sindicali, iar un activist sindicat
nici temporar să constituie obi Importante de trupe şi armamente ale fricane şi internaţionale, şi cu a til a fost împuşcat pe străzile capitalei Pagan şi liderul sindical Mariano
ectul unei invazii, agresiuni, ocu „Sint juste, fără Îndoială, cererile unor state făcînd parte din cele două în locurile lor de refugiu. mai puţin asupra populaţiei angoleze. Hondurasului — Tegucigalpa — de Mendez au declarat greva foamei.
paţii m ilitare sau ai altor măsuri dc statelor care s-au eliberat de a li principale grupări m ilitare opuse una Cu trei ani In urmă, scrie revista,
constrîngere întreprinse direct sau In se înapoia teritoriile care se mai atlă alteia. ceea ce se numea revoluţia ango-
direct de alte state Indiferent din ce încă sub jug colonial sau sub ocu Linia fundamentală a politicii sta
considerente — de ordin politic, eco paţie străină", se subliniază in mesaj, telor socialiste. îndreptată spre conso leză nu cuprindea deolt cîteva sute
nomic, strategic, de frontiera sau de Acestea se referă in deplină măsură lidarea păcii si prcînlîmpinarea răz de oameni prea puţin organizaţi, ne
altă natură > şi la teritoriile popoarelor care nu boiului, constituie chezăşia faptului instruiţi, Înarmaţi cu clleva puşti -- <v;-
In al treilea rind, declaraţia fermă au dobindit încă independenta naţio că din partea noastră armele nu vor vechi şi arme prim itive. Ei Îşi sem mm
că nici deosebirea intre orinduirea so nală şi rămîn în situaţia de colonii", fi şi nu pol fi folosite pentru rezol nalau prezenţa in mod episodic prin
cială sau de stal. nici refuzul de a re Tot astfel trebuie să fîe lichidate varea vreunor litig ii teritoriale tn fa
cunoaşte sau lipsa relatii-lor diplo şi bazele m ilitare create pe teritorii voarea noastră", se spune In mesaj. cîteva atacuri Îm potriva unor con
matice, după cum nici alte pretexte străine smulse de la statele respec- „Sîntem profund convinşi că folosi voaie Izolate de m ilitari portughezi.
tive.
nu vor putea consulul un temei pen rea forţei pentru rezolvarea litig ii Astăzi situaţia este complet dife
tru încălcarea de către un stat a Trebuie să se renunţe Ia folosirea lor teritoriale nu corespunde adevă rită. Armata de eliberare naţională
in te g rită ţi teritoriale a altul stat forţei tn rezolvarea problemei uni ratelor interese ale vreunui popor,
In al patrulea rînd, angajamentul ficării unor state ca Coreea, Vietnam, ale vreunei ţări". din Angola este bine organizată, dis
de a rezolva toate litig iile teritoriale Germania. Trebuie privită cu înţele Preşedintele Consiliului de M iniştri pune de armament modern, se com
exclusiv prin mijloace paşnice — gere şl respect năzuinţa popoarelor al U.R.S.S. declară că „încheierea unui pune din tineri pregătiţi din punct
cum sint tratativele, medierea, pro acestor ţări spre unificare, se arată acord internaţional prin care statele de vedere m ilitar şi selecţionaţi
cedura de conciliere, precum şi cu In mesaj. „Bineînţeles Insă că proble ar renunţa la folosirea forte! pentru după criterii severe. Moralul aces
alte mijloace paşnice la alegerea păr ma ratificării trebuie să fie rezolvată rezolvarea litig iilo r teritoriale ar ri
ţilor interesate conform Cartei Orga de însăşi popoarele acestor state si sipi multe din ceea ce a fost a rtifi tei armate este excelent, în ciuda
nizaţiei N aţiunilor Unlto dc guvernele lor. fără amestec şi pre cial atîtat In viata internaţională, condilliior grele In oare Îşi desfă
Guvernul sovietic este ferm con siune din afară". care ridică obstacole In calea des şoară activitatea.
vins că adoptarea de către state a Atrăglnd alcntla asupra revendică tinderii In lume şi consolidării pă Partizanii nu se limitează numai
angajamentului privind rezolvarea li rilor cercurilor revanşarde aîe unor cii, ar crea un teren propice pentru la atacarea trupelor portugheze, ci
tigiilor teritoriale exclusiv pe cale state care au fost agresoare în cel creşterea încrederii liUre state". organizează acţiuni de sabotaj eco
nomic şi de dezorganizare a siste
mului de comunicaţii al colonialiş
D eclaraţiile preşedintelui d i n C i p r u tilor.
A rticolul relevă că In Încercarea
Republicii Senegal
NICOSIA 4 (Agerpres). dantul trupelor britanice aflate
La New York, la sediul unul a zil al organizaţiei filantropice „A r
DAKAR 4 (Agerpres) De la stabilirea şi preluarea de în Cipru şi ministrul dc interne mata salvării". In flecare seară aici se adună oameni care n-au un a-
către forţele militare engleze a Ministrul franchist al informaţiilor
Răspunzind In cadrul unei confe al Ciprului, Gheorghadjis şi re coperiş asupra capului. Pentru 25 de cenţi, aceşti oropsiţi al vie ţii ob
rinţe de presă la întrebarea privind zonei neutre din capitala Cipru prezentanţi ai celor două comuni ţin un pat pentru o noapte, iar de două ori pc an — cei flămînzi pri
perspectivele păcii generale in anul lui — relatează France Presse — huiduit de studenţii din Sevilla
1964, preşedintele Republicii Senegal, ciprioţii greci şi turci nu întreţin tăţi ai insulei privind restabili mesc gralult un prlnz sărăcăcios
IN FO TO : O coadă uriaşă în iaţa uşii azilului de noapte. Aci pot»
L. S. Senghor. a declarat că Trata nici un fel de ’'gături. Fiecare co rea libertăţii de circulaţie şi de PARIS 4 (Agerpres) rile la care sint supuşi minerii din vedea bălrlnl şl tineri, albi şi negri, invalizi, şomeri — oameni care duc
tul de la Moscova cu privire la In munitate îşi duce activitatea sa comunicaţii în Cipru. După cum relatează ztarut „L’ Hu- Asturia, arestaţi cu prilejul greve o viaţă nenorocită In America „pro speră .
terzicerea experienţelor cu arma nu separată în cartierele capitalei, Potrivit ultimelor ştiri, confe raaniţe", ministrul franchist al in lor de anul trecut.
form aţiilor, Fraga Irlbarne, a fost
Indignaţi de poziţia ministrului,
cleară In atmosferă, spaţiul cosmic izolate unele de altele. Trupele rinţa care va lua în dezbatere huiduit de către studenţii din ora studenţii l-au huiduit, iar poliţia a
britanice controlează practic în Reduceri bugetare în S.U.A.
şt sub apă, a constituit un bun exem problemele Ciprului şi la care ur şul Sevilla. in cursul unei vizite pe Interveni! pentru a Împrăştia pe ma
plu. treaga capitală, poşta, telegraful, mează să participe reprezentanţii care a făcut o ta Universitatea ora nifestanţi. Fraga Iribarnc a încercat riî. Comisia pentru energia atomică
In Senegal apreciem acest tratat, centrala telefonică şi şoselele şului. Potrivii ziarului, studenţii fa apoi să ţină o conferinţă în incinta WASHINGTON 4 (Agerpres!. -4
principale. Unităţile cip-iote din Angliei, Greciei, Turciei, şi ai ce Intr-o scurtă conferinţă dc presă «i programele privitoare la spaţiul
a spus In continuare Senghor, ca u:i cultăţilor de drept, filozofie şi litere universităţii, insă şi aici a fost în cos nuc.
Nicosia continuă să fie consem lor două comunităţi cipriote, ur au cerut m inistrului explicaţii asu tiriută la 3 Ianuarie la ferma sa din
pas important pe calea întăririi păcii nate în cazărmi. mează să se deschidă în jurul pra atitudinii guvernului faţă de de trerupt in repetate rinduri de către statul Texas, preşedintele Johnson a L. Johnson a spus totodată că se
studenţi, care strig au : „N oi vrem
şi a afirm ării principiului coexistentei La 4 ianuarie la Nicosia au în datei de 15 ianuarie la Londra mersul intelectualilor privind tortu să ştim ce s-a petrecut în Asturia !". declarat că bugetul S.U.A. — pe studiază posibilitatea si altor redu
ceri la diferite departamente.
paşnice. Iată de ce sint plin de spe ceput discuţiile dintre înaltul co care 41 va prezenta Congresului la Totalul sumelor prevăzute In bu-
sflrşilul acestei luni — va enprlnde
ranţe în ceea ce priveşte anul 1964, misar englez în Cipm, Arthur reduceri bugetare de mai multe sule
a adăugat Senghor. Clark, generalul Young, coman S c u r t e ş tiri = = S c u rte ţ f i r i s s S c u r t e ş tiri rit» m ilio a n e de dolari. Reducerile
Zanzibarul a rupt relaţiile diplomatice NEW YORK. — La sediul O N U. cunoscut că în curind va proceda Aceasta este prima călătorie a unul
a fost dala p u b licită ţi ordinea do Ia concedieri de muncitori de la şef al bisericii catolice fn aceste
cu Portugalia zi provizorie a lucrărilor celei de a cele două întreprinderi ale sale locuri. Misiunea l u i S . Senatorul G oldw ater
20-a sesiuni a Comisiei O.N U. pen pentru producţia de tablă, unde lu BRUXELLES — Parlamentul bel
ZANZIBAR 4 (Agerpres). sească această ţară in decurs de 43 tru drepturile omului, care se des crează aproximativ 9.000 dc persoa gian a aprobat proiectul de lege re in ţările Pieţei comune intenţionează să candideze
Guvernul Zamlbarului a rupt la 4 de ore. Acest termen a expirai sira- chide la New York la 17 februarie ne. Această societate a mai anun lativ la recunoaşterea silicozei drept la poştei de preşedinte
Ianuarie relaţiile diplomatice cu Por bătă seara. Printre principalele chestiuni în ţat un lockout la o altă U2lnâ a el boala profesională pentru mineri, a- PARIS 4 (Agerpres) —
scrise pe ordinea de zi figurează şl din Port-Talbot împotriva a 17.000 de cordind minerilor bolnavi dreptul la Din relatările publicaţiei economi al S.U.A.
tugalia şi a anunţat instituirea embar In legătură cu aceste măsuri, minis ce franceze Agefl reiese că S.U.A.
trul de externe al Zanzîbarului, AII proiectul convenţiei internaţionale oţelari ca răspuns Ia cererea sindi pensie şi îngrijire medicală specia
goului fn comerţul cu Republica Sud- cu privire la lichidarea discrimină calelor de a majora salariile şi de lă. Projeclul dc lege a fost votat în lnleniionea2ă sâ întreprindă noi efor NEW YORK 4 (Agerpres). —
Muhsin, a declarat că ţara sa este ho-
Africană fneepind de la 1 aprilie. Re rii rasiale. a prelungi durata concediilor. ciuda opoziţiei proprietarilor mine turi tn cursul acestui an pentru a Senatorul republican Barry GolH-
tărită să sprijine lupta popoarelor a- convinqe ţările membre ale Pielei water din statul Ajizona a anunţat
prezentantului diplomatic al Portuga LONDRA. — Docherii din Man- La alic uzine ale acestei socie lor de cărbune din Cclgio, care ur
frlcane împotriva domina|iei coloniale comune să reducă barierele vamale că va cere congresului partidului
liei In Zanzibar 1 s-a cerut sâ pără- şi a rasismului. cheslcr au declarat ta 3 ianuarie tăţi au fost, de asemenea, conce mează să suporte cheltuielile. care limitează intrarea cărbunelui
republican desemnarea sa drept can
grevă, rcvcndidnd îmbunătăţirea diaţi mii de muncitori. ANKARA — La 4 ianuarie, noul american pe pieţele acestor ţări. didat pentru postul de preşedinte
condiţiilor dc muncă. PRAGA. — După cum transmite guvern al Turciei, prezidat de îs- l.a 23 ianuarie, S.U.A vor trim i
In aceeaşi zi, muncitorii de la agenţia CETEICA, la stîrsitul anului mei Inonu a prim ii in Adunarea na te In Europa pc Samuel Lasky, d i a( S.U A. Goldwater, considerat
drept reprezentantul aripei celei mai.
ţională votul de încredere. 225 dc
Răbufnirea divergenţelor între membrii iabrica de produse de cauciuc din 1963 populaţia R. S. Cehoslovace era deputaţi au votat pentru, 175 con rector adjunct al O ficiului de cer conservatoare a partidului republi
aproximativ
cu
dc 14 milioane,
Livcrpool au declarat, de asemenea,
cetări în domeniul cărbunelui, care
Pieţei comune grevă protestind împotriva încercă 100.000 de locuitori mai mult decîl tra, iar 4 s-au abţ nut. timp de şase luni se va documenta can a criticat politica externă dusa
PNOM PENH — M inistrul apără
de fostul preşedinte John Kcnnedy.
asupra industriei cărbunelui. Totoda
In 1962.
rilor administraţiei de a înrăutăţi
condiţiile de muncă ale salariaţilor. CAIRO. — La 4 ianuarie preşedin rii al Franţei, Picrre Messmer, a so tă Lasky are sarcina să negocieze o A lături de Netson Rockefeller, gu
BRUXHXES 4 (Agerpres) motivul că măsuri de liberalizare in OŢTAW A. — Organizaţia cana sit la 4 ianuarie fn capitala Cim - reducere a lim itelor impuse de către vernatorul statului New York, Gold
După ou ni transmite agenţia vest- acest domeniu vor provoca perlur- tele Republicii Arabe Yemen, Ab- bodgici. va efectua în această R. F. Germană, Franţa şi Belgia la water se va prezenta la 10 mart:e
getroanâ de ştiri D.P.A., Consiliul hări economice. Agenţia menţionea diană „Glasul femeilor" a adresat dullah Al Sallal, care timp dc ci- tară o vizită oficială dc patru zile, importul de cărbune. la alegerile preliminare care vor
ministerial al Pieţei comune (CE.E.) ză că Franţa manifestă la rindul ei primului ministru L Pearson o tele teva săptămîni c-a aliat la Cairo urmînd să aibă Întrevederi cu şeful Aqefi apreciază că misiunea lut avea loc In statul New Hampshire in
gramă In care protestează îm potri
a fost convocat pe neaşteptate la reticente asemănătoare In timp ce va amplasării pe teritoriul ţării a pentru a-şl în g riji sănătatea, a ple stalului cambodgian, prinţul Noro- Lasky este sprijinită si pe plan in vederea desemnării candidaţilor pro
cat spre Sanaa.
cererea Italici. în Ir-o şedinţă care Italia are neapărată nevoie de anu armamentului nuclear. dom Sianuk, şi membri ai guvernu tern. Recent. Lasky a avut între babili ai partidului republican. Aceste
urmează să aibă loc lunea viitoare larea acestor tarife vamale pentru După cum relatează agon|ia MEN, lui. vederi cu reprezentanţii căilor ferate
la Bruxelles pentru a examina un a putea mări exporturile de mere ACCRA. — Agenţia Reuler rela preşedintele Sallal urmează să se LAGOS — La Lagos s-au deschis şi industriei cărbunelui din S.U.A. . alegeri sint considerate drept un
indiciu cu privire la şansele candi
conflict izbucnit în legătură cu pro in ţările Pieţei comune. tează că in Ghana au loc demons înapoieze Ia Cairo săplăralna viitoa oficial înscrierile pentru un nou îm cu care a dezbătut o serie de prob
re pentru a participa la conferin|a
blema exportului de mere italiene in La şedinţa de luni a Consiliului traţii de masă in semn de protest prumut intern destinat dezvoltării leme menite să uşureze şi sâ ia j daţilor la viitorul congres al parti
celelalte ţări ale CE.E. P otrivii a- Pielei comune care se va desfăşura împotriva atentatului la via|a pre şelilor statelor arabe. ţării. Acest împrumut in valoare de curajcze exporturile de cărbune I dului care va desemna pe candida
gentiei, Italia, principal exportator sub preşedinţia ministrului belgian al şedintelui Nkrumah. M ii de demon REYKJAVIK — Potrivit datelor 20 milioane lire sterline, este cel american. tul oficial al republicanilor.
de fructe este neliniştită de intenţia stranii au parcurs străzile capitalei. furnizate de Biroul naţional de sta mal marc din istoria Nigeriei.
agriculturii, urmează să participe mi Indrcptindu-se spre palatul preşe
R.F. Germane de a nu anula larifcl-î tistică al Islandei, importul şi ex NAIROBI — P otrivit datelor pu
piohibilive respective la 12 ianuarie, niştrii agriculturii din ţările C EE dintelui, unde şi-au manifestat so portul acestei ţări au crescut în blicate la Nairobi, populaţia Kcnyei Guvernul Cambodgîeî şi-a prezentat
dotă stabilită In cadrul CEE., pc sau locţiitorii lor. lidaritatea cu lupta sa pentru apă anul 1963 faţă de ang) precedent a fost la sfârşitul anului 1963 de
rarea şi consolidarea independen cu 496 milioane st respectiv 95 8800500 locuitori reprezentind o d e m i s i a
ţei ţării. Demonstraţii similare au milioane coroane islandeze. Defici creştere de 200.500 locuitori fală de PNOM PENH 4 (Agerpres) tată (n legătură cu fuga din Cam-
Ancheta în legătură cu naufragiul avut loc şf fn alte localităţi din tul comerţului exterior al Islandoi anul 1962. Primul m inisiru al Combodgici, bodgia In Vietnamul de sud a unui
Ghana. a crescut dc la 33 milioane coroane LUXEMBURG — După cum reiese prinţul Norodom Kanlol, si-a pre cunoscut bancher cambodgian r <ire
vasului „Laconia“ KAM PALA — Intr-un mesaj de la 34 milioane coroane islandeze. din datele Serviciului dc statistică zentat vineri demisia sa şi a cabi a luat cu el o importantă sumă de
Anul Nou, primul ministru al ZANZIBAR — lnlr-o declaraţie al C.E.E., extracţia de cărbune în netului său şefului stxitului, prinţu bani. Comunicatul arată că şeful
ATENA 4 (Agerpres) dezastrului $i modul de comprrlare Ugandci, Obole, a chemat po făcută de vicepreşedintele Zan- ţările Pieţei comune a scăzut In a- lui Norodom Sianuk. Demisia nu a statului doreşte ca un tribunal să
Slmbătă s-a anunţat la Atena că a echipajului navei in timpul incen porul ugandez să se unească şi să zibarului, Khemis Masoud, se spu nul 1963 cu 1,5 la sulă (aţă de anul fost aoceptată deocamdată. Intr-un se pronunţe mai tu lii asupra aces
ancheta preliminară întreprinsă In diului, a interogat 180 de marinari participe activ la construcţia eco ne că atîta timp cil baza militară 1962. comunicat oficial se precizează că tui caz. urmlnd ca apoi să exami
legătură cu catastrofa vasului „La de pe „Lacoma". nomică a ţării. El a anunţai că tn dc rachete existentă pe insulă nu va TOKIO — Datorită aplicării raţio demisia guvernului a fost prezen- neze cererea de demisie.
coma" In cursul căreia şi-au pierdut Dosarul alcătuit va fi studiat de 1964 vor fi constituite cooperative fi desfiinţată, independenta Zanzi- nalizării capitaliste in industria mi
barului nu poate fi considerată ca
viata 12B de persoane, a luat sfirşit către comisia supremă a M inisteru de consum şi vor 11 create brigăzi nieră din Japonia au fost închise în
prin alcătuirea unui dosar care va lui Marinei Comerciale însărcinată de tineret pentru a permite tinerei deplină. anul 1963, 18 mine din bazinul
fi înaintat unui departament special cu cercetarea accidentelor maritime. generaţii să-şi pună energiile tu BONN — După cum relatează a- Dziuoban (prefectura Fukusima). Din Antonio Segni va vizita S.U.A.
al M inisterului Marinei Comerciale Comisia va completa raportul cu o slujba tării. Va fi dc asemenea gentia D.P.A., numărul total al şo această cauză 2.800 de mineri şi-au
a Greciei. serie de date tehnice după care îşi Iniţiată o campanie împotriva anal merilor din Germania occidentală pierdut lucrul. In ultim ii ani, 13.000 WASHINGTON 4 (Agerpres). — El va sosi la Washington la 14 Ia
Ancheta a fost întreprinsă din or va prezenta concluziile m inistrului fabetismului. se ridică în prezent la peste 250.000. de mineri au rămas fără lucru da Buletinul de ştiri al Casei AJbc a nuarie şi va avea Întrevederi cu pre
dinul guvernului grec de către co marinei comerciale a Greciei, care LONDRA. — Societatea engleză ROMA — La 4 ianuarie, Papa torită Încetării produchei la 100 de anunţat că preşedintele Italiei. An şedintele Lyndon Johnson şl alte ofi
tonio Segni, va face o vizită ofi
mandantul portului Pireu. Neslor va decide asupra răspunderilor In .Steel Company ol Wales" a făcui Paul al Vl-lca a sosit la Ierusalim. mine din această regiune. cială de două zile in Statele Unite. cialităţi americane.
Phokas oare, pentru a stabili cauzele tragicul incendiu de pe „Lacoma".
40.OH:
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, telefon 1588, 1275, 15 85, 2078. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Dlrecliei Generale P.T.T.R, nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — T iparul; întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva