Page 13 - 1964-01

rL^feiiioalul (Unt sate
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ I

D um inică, la 24 cinematografe La Rişculiţa, înaintea rulării fil­ tenţiei manifestate de com itetul ra­
săteşti din raionul Brad a avut loc, m ului „O slujbă sigură", brigada ional pentru cultură şi artă, de ac­
intr-un cadru festiv, deschiderea artistică de agitaţie a prezentat un tiviştii culturali de la sate
„Festivalului film u lu i la sate". La spectacol cu textul „La noi în BALŢER lOSlF
acţiunile cultural-educalive ce au gospodărie". Acesta a fost urm ărit şciul secţiei raionale de
avut loc cu acest p rile j, au parti­ cu viu interes de peste 230 colec­ cinematografie sălcască — Brad
cipat peste 3.700 de spectator/'. Au tivişti. Un spectacol la fel de apre­ -k
fost prezentate film e artistice ca ciat au prezentat, la Baia de Criş, Cu p rile ju l deschiderii celei de
„O m u l de Ungă tin e ", „P rintre oa­ elevii şcolii din localitate după care a doua etape a „Festivalului film u ­
meni b u n i", „T elefonista", „Fraţi In a fost proiectat film u l „C oncertul lui la sate" au avut loc o serie de
cosmos", „Bătălie în marş" şi al­ m ult visat". La Luncoiul de Jos, in manifestări ş i' la cinem atografele
tele, precum şi film e docum entare faţa a 750 de spectator/, după o săteşti d in . raioanele IIia, Haţeg şi
agricole şi de ştiinţă popularizată interesantă expunere a (ost prezen­ oraşele regionale Deva şi Petro­
care au fost explicate pe larg pu­ tat film u l rom înesc „Pagini de v i­ şani. Astfel, la Bacia, după expu­
b licu lu i de către ingineri şi tehni­ te jie " şi docum entarul intitu lat nerea intitulată f.'espre im portanţa
„întreţinerea păşunilor". m uncii cu film u l la sate în pe ri­
cieni de specialitate. Acestea au
Şirul lo calităţilor în care au a- oada de iarnă" a fost prezentat un
fost precedate de conferinţa „R o­
vut loc astfel de acţiuni ar putea program de film e de desene ani­
lul film u lu i în ansamblul m uncii mate pentru copii şi film u l artistic
continua. Buna reuşită a deschide­
cultural-educative" şi însoţite, în rii „Festivalului film u lu i la sate" — „D o c to r în filo zo fie " , ta Dobra,
numeroase localităţi cum sînt Baia etapa a doua — în raionul Brad, tov. ing. Cazacincu M ihai, şeful
de Criş, O rm indea, Luncoiul de se datoreşte în prim u l rînd sp riji­ secţie/ cereale şi plante tehnice din
nului acordat in această direcţie cadrul consiliului agricol raional
Jos ele. de bogate program e artis­ llia, a vorbit in faţa a peste 200
tice. de C om itetul raional dc parlid, a- spectatori despre ro lu l film u lu i în
ridicarea nivelului de cunoştinţe
D in primele zile ale profesionale şi de cultură generală.
Succesele cinematografiei romîneşti gram ul film e lo r incluse în festival
In continuare a fost prezentat p ro ­
anului - mai m ult pe plan internaţional penlru luna ianuarie. A poi a rulat
film u l in titu la t „Floarea de fier".
Filmul artisllo şi col documentar mai obţinut, de asemenea, Marele A cţiuni care au stîrnit un viu in ­
Am început un nou an de muncă mitelul de partid a pus fn centrul
romînesc au cunoscut anul trecut premiu de aur („Pelajo d’oro" (la teres şi la care au participat nume­
cu hotărirca fermă de a lucra mai preocupărilor sale îndeplinirea sarci­
citeva noi afirm ări internaţionale. Festivalul internaţional al film ului roşi spectatori au mai avut loc şi
bine. mai cu spor. In secţia noastră nilor economice. In ziua de 3 ianua­ „Cod'.n" a obţinut la Festivalul in ­ pentru copii de la Gijon (Spania).
există un colectiv harnic şl priceput rie a avut loc o primă şedinţă de Documentarul romînesc şi-a îmbo­ la cinem atografele . săteşti din Ra-
cu o bogată experienţă şi voinţă de lucru din acest an a comitetului de ternaţional de la Connes premiul p o llu l Mare, Crislur, U roi, C hilid,
muncă, dornic să obţină noi reali­ partid. La şedinţă au fost invitaţi şt pentru cel mai bun scenoiîu (adap­ găţit şi el palmaresul aprecierilor Zam, Veţel şi altele.
zări In lupta ce se desfăşoară pen­ d ţiva ingineri, tehnicieni şl munci­ tare cinematografică) şi premiul Co­ internaţionale. Filmul „Primăvară
tru creşterea neîncetată a producţiei tori evidenţiaţi din activul fără de misiei superioare tehnice franceze obişnuită" (premiat pină acum la
de oţel. Primele rezultate obţinute In partid. La şedinţă a fost LA'»Jţ’rV ;<! (pentru calitatea fotografiei şi ima­ Moscova) a primit încă două dis­
producţie ne bucură. In primele 5 zile făcut şi ceea ce mai trebuie făcut ginii in culori); „Lupeni 29" a fost tincţii internaţionale — premiul I la G.A.S. Galda de Jos
ale anului 1964 oţelarli din secţia pentru realizarea în mod ritm ic şi la distins cu Medalia de argint şi D i­ Festivalul internaţional al film ului
nr. 2 de la Combiuatul siderurgic Hu­ ploma de onoare a U niunii S criitori­ despre apicultura de la Praga si
toii indicii a sarcinilor de plan pe Postul
nedoara conduşi şi îndrumaţi de lor din U.R.S.S. pentru înalta cali­ premiul III la Festivalul film ului or­
anul 1964. M u lţi dintre participanţii
organizaţia de partid, au şi produs tate a scenariului la Festivalul in ­ ganizat cu ocazia Tîrgului interna­ de corespondenţi
la această şedinţă şi-au spus păre­
peste sarcinile de plan aproape 4200 ternaţional al film ului de la Mosco­ ţional de la Salonic. „4.000 de trepte voluntari
rile, au venit cu propuneri.
tone oţel. Asemenea succese dove­ v a ; ,,S-a furat o bombă" (premiat spre cer" a obţinui Marele premiu
desc marile noastre posibilităţi şi Ne am convins că putem realiza Ia Edinburg şi Salonic) şi „O po­ la Festivalul internaţional al fil­ ne comunică
rezerve de a spori neîncetat produc­ succese şi mai deosebite In sporirea veste ca în basme" (distins ptnă mului de la Edinburg, iar „Uefa" —
ţia de metal. producţiei de metal. In această di- acum la Mar del Plata) au cucerit medalii de bronz la festivalurile in ­ Pâmîntul îngrăşat
In anul 1964, co­ __________________ recţie oţelarii tur- şi premiul „M ăslinul de argint" la cit mai bine
lectivului secţiei nătoril şl ceilalţi Festivalul film ului de comedie de la ternaţionale de la Cortina d'Ampez-
noastre ii revine A cfivifafea o rg a n iza ţilo r muncitori, ingineri Bordighera (Italia). U ltim ul film a 70 şi Budapesta. Lucratorii gospodăriei agricole do
ca sarcină să pro­ şi tehnicieni, aju­ slat Galda de Jos, raionul Alba, dis­
ducă cu 10,7 Ia su­ de p a rtid şi problem ele tai! şi îndrumaţi pun de o bogată experienţă In spo­
lă mal mult oţel economice de către comitelui Şi la fabrica de ciorapi şi tric o ta je „Sebeşul" din Sebeş se m un­ Angajamentul la colectarea rirea producliei agricole. Anul trecut
decil in anul 1963. dc partid, depun ceşte intens pentru realizarea ritm ică a planului de producţie. Paralel producţia de griu şi porumb la
ha. a întrecut pe cea din anul pre­
O asemenea creş­ strădanii pentru a cu această preocupare se pune accent pe îm bunătăţirea calităţii p ro ­ vechi a fost depăşit cedent, iar In anul acesta noi
tere este pe deplin posibilă. In acest găsi noi posibilităţi de Înlăturare a duselor şi reducerea p reţului de co st. Ca urmare, in prim ele 2 zile fierului
scop s-au luai măsurile cele mai co­ oricăror pierderi de oţel, reducerea lucrătoare din acest an, planul de producţie a fost realizat integral şi Tn anul care a trecut, Comite­ activitatea tinerilor din oraşele ani luat toate masurile ca producţia
agricolă să crească şi mai mult.
respunzătoare pentru a se realiza în rebuturilor, sporirea greutăţii fiecărei tul regional U.T.M. a acordat Hunedoara care în cadrul acţiu­
mod ritm ic şi la toţi indicii preve­ şarje, scurtarea tim pului de elabo­ la fel indicele de calitate. multă atenţie îndrumării organi­ nilor de muncă patriotică au co­ O dată cu efecluarea arăturilor
derile planului de producţie. Anul tre­ rare a acestora, îmbunătăţirea muncii IN FOTOGRAFIE: brigada condusă de Tuzeş Irina, discutind des­ lectat peste 18.000 tone, Petro­ adinei dc toamnă, au fost incorpo­
cut prevederile planului de produc­ pe platforma cuptoarelor si în hala pre calitatea ciorapilor fabricaţi. zaţiilor U.T.M. şi în ceea ce pri­ şani 3.400 tone, Deva peste 1.500 rate in sol peste 500 tone Îngrăşă­
minte naturale, iar pe 170 ha. s-au
ţie nu le-am realizat în întregime. de turnare, creşterea calificării oţc- veşte iniţierea acţiunilor de mun­ tone, Brad 1.200 tone. Un aport administrat 3-1 tone Îngrăşăminte chi­
Acest lucru s-a datorat mai ales fap­ larilor etc. că patriotică. Un obiectiv prin­ însemnat şi l-au adus organiza­ mice. In prezent, In gospodăria noa­
cipal al acestora este colectarea
tului că au existat unele lipsuri In Aşa cum a reieşit şi din analiza Teiiuc: D e ia subredacţia şi predarea fierului vechi. In ţiile U.T.M. de la E.M. Barza, stră se lucrează intens la transportul
organizarea activităţii noastre econo­ făcută, în vederea sporirii neîncetată EJV1. Deva, Fabrica chimică Orăş- gunoiului de grajd In cirap. Numai in
mice. Pentru a îmbunătăţi în acest an a indicilor dc utilizare a cuptoarelor acest scop, fiecare organizaţie lie, Uzina „Victoria" Călan etc. luna decembrie a anului 1963 au fost
munca, comitetul dc partid a dat spri­ şi creşlerii producţiei de melal, avem noastră voluntară U.T.M. din regiune şi-a luat an­ Obţinerea acestui frumos suc­ transportate şi aranjate In platforme
jin conducerii tehnico-administrative insă nevoie de mai mult ajutor din gajamente concrete. Pe regiune, ces ne dă speranţă că el va con­ la marginea parcelelor peste 400
in organizarea activităţii din secţie. Pe angajamentul prevedea să se co­
partea conducerii combinatului. Noi lecteze 31.000 tone fier vechi. Pen­ stitui un stimulent pentru mobi­ tone gunoi de grajd.
baza unui studiu s-au întocmit gra­ Peste sarcinile de livrare
fice de lucru ceea ce permite o coor­ am înaintat, din timp direcţiei co­ tru îndeplinirea acestui angaja­ lizarea tineretului ca în acest an GIURGIU CORNEL
donare mai precisă a activităţii pe merciale a combinatului programul ment au muncit cu ardoare zeci să colecteze o cantitate şi mai muncitor
fnircaga oţelăric, efectuarea mai ra­ d» aprovizionare cu materialele ne­ Primele zile de lucru anul trecut si minerii mită la ;,ziuă“ minereu de mii de tineri. In felul acesta, mare de fier vechi care să ia
pidă a operaţiunilor necesare pentru cesare. Pină acum am avui multe din noul nn au lost din sectorul 111 — Pă­ de bună calitate. pină la 31 decembrie 1963 a fost apoi drumul oţelăriilor. Reparaţii la utilajul
Încheiate şi de minerii durea oraşului — şi-au colectat şi predat la I.C.M. 32.305 NICOLAE V1NTILA
turnare etc. greutăţi in această privinţă. Trebuie Ca urmare a efortu­
d:n Teiiuc cu sarcinile îndeplinit sarcinile pla­ rilo r depuse de mine­ tone fier vechi. activist a) Comitetului regional agricol
In cadrul pregătirilor făcute pentru c j pe viitor prevederile programelor
de plan depăşite N u­ nificate. Ca şi in sec­ rii din T.(>!iyct exploa­ Merită; a Jj scoasă în. c>:idenţă< v ■ •y, , U.T.M, Hunedoara -
producţia anului 1964^ s-ou luat încă întocmite să se- respecte întocmai. mai In două 2ile, mine­ Conducerea gospodăriei noastre a
torul 1 şi aici buna or­
de multă vreme măsuri pentru a se Conducerea combinatului va trebui rii celui mai modern ganizare a muncii şi-a tarea a trim is furna- luat din timp toate măsurile penlru
repara şi revizui agregatele şi u ti­ să Intervină pe lingă conducerea în ­ sector — cariera de spus cuvintul, minerii Hstilor Încă din pri­ ca utilajul agricol să fie reparat in
mele două zile de lu­
timpul planificat şi de calitate. încă
lajele. La cuptorul nr. 3 s-a montat treprinderii dc construcţii siderur­ minereu — au extras cum sînt Iosif Moţ, cru din acest an peste hi miez de noapte din timpul verii s-a stabilit necesa­
la camerele de zgură, boltă ferociil. gice pentru a lua măsuri in vederea peste prevederile pia­ Ion Urzică, Vasile Po­ prevederile planului de rul pieselor de schimb si s-au co­
Jar la camerele regeneratoare boltă term inării lucrărilor conductei de nului aproape 300 lo- pa Ii şi alţii, reuşind livrări 253 tone de mandat la iutreprinderile furnizoa­
dreaptă bazică. S-au executat de ase­ abur nr. 2, staţiei dc pompe-păcură ne. Avtrid Iront de lucru să-şi depăşească plănui minereu. re de utilaj agricol. La întocmirea
planului de reparaţii s-a avut In ve­
menea lucrări de ajustarea vetrei nr. 2, depozitului de iicro-aliajc etc. bine pregătit Încă din de extracţie şi să tri- C. VERMAN Mai erau cîtev-a minule pînă la fn depoul Simeria penlru rem/zare dere natura reparaţiei şi locul unde
etc. Lucrări de reparare şi revizuire Se cere in acelaşi timp ca in viitor aotivlst sindical miezul nopţii, cinci din nou a în­ — sd remorce un tren de la Si­ se execută. O atenţie sporita s-a
s-au executat şi la alte agregate. constructorii să-şi intensifice activi­ ceput să ningă mărunt. Peste ora­ meria la Pcşiiş pentru a mal crea acordat organizării lucrului. Pe lingă
Comitetul de partid a cerul de ase­ (ici mai bine şul Stmcria s-a aşternut o linişte o linie liberă Cind acesta a auzit muncitorii atelierului mecanic la re­
tatea pentru a termina înainte dc paraţia utilajului participă In mod
adincă. In slatie, In schimb, lu­
menea organizaţiilor de bază organi­ vreme noile cuptoare Martin. crul era in toi. Ccleriştii lucrau despre ce era vorba, se sfătui cu electiv tractorişti şi mecanici agri­
fochistul Sabin Truiaş. SI, cum de
zaţiilor de masă şi conducerilor tch- Oţelarli din secţia nr. 2 de la Com­ Munca minerilor din sectorul I Dar ^ şi aceste autobasculante din răsputeri deoarece stafia era lapl era firesc, au acceptat pro­ coli.
nlco-administrative ale secţiei şi binatul siderurgic Hunedoara, con­ este condiţionată de buna funcţio­ circuîînd în condiţiuni normale, ameninţată să lie blocolă din cau­ punerea. Lingă marca de siguran­ In felul acesta noi am reuşit ca
schimburilor, să sc preocupe mai mult duşi şi îndrumaţi dc către organi­ nare a parcului auto. Era de aştep­ trebuiau să facă aproximativ 400 za numeroaselor trenuri care so­ ţă ii aştepta deja impiegatul de tndală ce 6 au terminat lucrările
tat ca în acest art activitatea sec­
de Snlărirea disciplinei în producţie, zaţia de partid, sînt liotări|l să obţină torului auto să fie mai bine orga­ de curse. In loc ca toate maşinile siseră din toate direcţiile, iar al­ mişcare, care le sţxise: agricole din campania agricola de
sa circule din plin la anumite ore
toamnă să trecem imediat la repa­
de respectarea procesului tehnologic. In acest an rezultate bune in pro­ nizată penlru ca minerii din ca­ în carieră au fost şi numai două toie îşi anunţau sosirea. Sus, In — Tovarăşe mecanic, bine ar fi raţia utilajului. Pină In prezent toa­
Z ilnic se fac analize operallve pe ducţie, să-şi aducă o contribuţie mai rieră să poată folosi din plin u ti­ maşini. Aşa se face ca s-au ctec- cabina e/eclrodinamlcu, impiegatul dacă a ii pulea remorca ţoale va­ te; reparaţiile planificate se încadrea­
schimburi asupra felului cum a decurs mare la creşterea producţiei de oţel lajele moderne — foreze şi exca­ tuat doar 134 de curse de mişcare Ion Pleşa tăcea di/e- goanele de pe linia a opta, Insă ză In gralic. Deja au fost reparate
e prea m u lt: 3 157 tone...
munca în oţelărie şi se stabilesc mă­ a ţării. In arest scop nu vom pre­ vatoare de mare productivitate. Asemănător s-au petrecut lucru­ rite calcule pentru rezolvatea si­ In marchiza locomotivei cei doi două tractoare sl două pluguri de
tuaţiei create. II avea alături pe
surile ce trebuie luate penlru în­ cupeţi nici un efort. Primele două zile arată însă că de­ rile şi în tura a doua, în care tînărul Ion M oiaru II, impiegatul comunişti, mecanicul şi fochistul, tractor. In plus, au mai fost repara­
ficienţele semnalate în anul trecut
lăturarea oricărui neajuns. CONSTANTIN TOMA în organizarea sectorului auto n-au ne-au sosit doar 7 maşini (aţă de dc la „căi libere mai verificară odaia locomotiva ; te, în afara sarcinii dc plan, 2 re­
morci de tractor, o semănătoare pen­
Noi nu ne vom mulţumi, însă cu secretarul comitetului de parlid rost lichidate. In ziua de 3 ianua­ 20 planificate. Şoferii au muncit O rid ic soluţii nu căulat s-au apoi, mul{um iti de siarca ei, au lru pâioase şi una penlru porumb.
bine, efectuînd 140 de curse (a-
rezultatele obţinute, cl ne vom stră­ rie, în tura a l-a, de exemplu. în văzut nevoiţi să dea unor trenuri răspnr.s: Calitatea reparaţiilor se asigură
NICOLAE SINTIMBREANU proape cît cele 16 maşini în tim ­
dui să îmbunătăţim necontenit mun­ şeful secţiei oţelărie M artin nr. 2 carieră au fost 16 autobasculante pul zilei) dar ei n-au putut aco­ „calea ocupată". Dar cum să sica — Ne cunoaştem bine locomo­ prin controlul permanent efectuat
ca. Din primele zile ale anului, co- Combinatul siderurgic Hunedoara în loc de 20-25, cît prevede planul. peri lipsa celorlalte 13 autobas- trenurile fn gară, să intirzic măr- tiva şi vom remorca toiul... de mecanicul şef si‘ mecanicii agri­
Ixi ora 1,24 trenul 3.587, cu su-
culante. Aceasta a dus la neutili- lurilc ? Nu, trebuie găsită o solu­ coli. Fără a dăuna cn nimic calilă-
ţie mai bună. Pină la urmă au ptaionaj dc 1.337 tone plecă in plină lii. ir» timpul reparaţiilor un volum
zarea excavatoarelor la întreaga lor găsii o posibilitate: lingă trenul viteză spre Hunedoara Ceva m ii mare de piese uzate, sînt recupe­
P e ş a n t ie r e le d e c o n s tr u c ţii d e lo c u in ţe capacitate. 2599, sosit dc la Coşlariu pe li­ tirziu s-a comunicai la Simeria că rate prin recondilionarc, iar altele
Unele cauze penlru care maşinile
nu pot circula în condiţii normale nia a op!a. rcgnrară trenul 2.559 trenul a ajuns la timp şi in cele confecţionate din nou. Lucrul acesta
dc ia Sibiu. Cu aceasta meu Id- mai bune condiţii dc siguranţă a
sînt aparent mărunte. Aşa, bună­ n permis colectivului de la atelierul
i currl o linie liberă. circufa/iei. mecanic să realizeze anul trecut pes­
oară, lipsesc curelele de transmi­ \ Vtizînd greutăţile. comunistul De h Pcşiiş cel doi — meca­
sie pentru motoare, şoferii fiind Anemia Iterbei, operator la tirul nicul şi fochistul din Petroşani te 60000 )eî economii.
Condiţiile de muncă pe şantierele la locul de muncă. Prin res»peota,rea lui a existat o bună organiza-re a nevoiţi să aştepte ieşirea din tură Ji.C.2, le-a venit in ajutor, pro- s-au întors cu un tren Încărcat La dobindirea acestor succese un
din Valea Jiului nu diferă prea mult procesului tehnologic, In funcţie de muncii. Aceasta, Împletită cu ur­ pentru ca să împrumute curelele. 1 ţvinind mecanicului Gheorghe Ga- cu produse siderurgice... aport deosebit I-au adus mecanicii
de ale celorlalte unităţi din cadrul metoda de execuţie In lanţ, con­ mărirea stadiului fizic al lucrărilor In timpul nopţii multe maşini nu vrită de la Petroşani — care, după EMIL CRETU J Vasile Seneşan, N ichifor Cilea si
l.R.C.H. Cu toate acestea, colecti­ structorii din Valea Jiului au reuşit efeotuate pe baza graficelor de exe­ circulă din lipsă de... becuri. Sînt ce remorcase trenul 2679 la Si- Impiegat de mişcare el Ui.
vele de muncă de la Lupeni, Petro­ să elimine remediile ta recepţii, să cuţie, a dat posibilitatea construc­ „amănunte" care cad în atribuţia \ m eria-triaj, a sosii cu locomotiva In staţia C.F.R. Simeria t. CORNEL REPEDE
şani si Vulcan (acesta diu armă a- se încadreze In consumul de mate­ tor Uor din Petroşani, Vulcan şi Lu­ serviciului de aprovizionare din mecanic
bia in 3 doua jumătate a anului riale prevăzut In devize. peni, să execute o seamă de blocuri cadrul Trustului minier Deva, dar
1963) au obţinut rezultate mai bu­ Uji alt faolor care a condus la intr-un termen scurt. De pildă, blo­ care ne fac greutăţi în procesul
ne. Fină la data de 31 decembrie depăşirea sarcinilor de plan pe şan­ curile 9 şi 10, ou 40 apartamente, de producţie. Conducerea trustu­
şantierele de aici au predat 1.599 tierele din Valea Jiului, a fost fap­ de la Vuloan. au fost executate In lui trebuie să ia măsuri imediate
apartamente, cu 181 mai mult de­ tul că normatorii s-au aflat perma­ patru lu n i; Bl. B2. B3, B4. cu 40 pentru lichidarea lor, astfel îneît
ci! era prevăzut. Nu acelaşi lucru nent în m ijlocul oamenilor, au nor­ apartamente din Petroşani, s au con­ să putem munci mai bine, să ne
s-a lntlm plat insă pe şantierele din mal just şi au urm ărit cu regulari­ struit în 5 luni şi jumătate etc. In îndeplinim planul la extracţia de
Deva şi Haţeg. Rezultatele obţinute tate modul cum se realizează nor­ general blocurile atacate In cursul minereu şi să ne creiem fronturi
pe aceste şantiere sînt nesatisfăcă- mele. anului 1963, n-au depăşit un termen noi de lucru prin eliberarea locu­
toale şi nu vădesc in Întregime po­ de exeouţie de 5—6 luni. lui de muncă de sterilul pe care
Un fapt care condiţionează bunul
sibilităţile de muncă care au exis­ mers al producţiei este şi aprovizio­ Analizi-nd siluatia de pe şa n tie^l trebuie să-l transportam la haldă.
tat. narea şantierelor cu materiale. Re­ din Deva. se constată că organizarea CULCEA COSMA
Suocesele obţinute pe şantierele partizarea justă a sarcinilor de plan muncii nu s-a ridicat la nivelul ce­ miner şef de brigadă
din Vlea Jiului s-au năsout din pre­ rut ; graficelor de execuţie nu li
pe şantierele din Petroşani, Vulcan,
ocuparea constructorilor de a-şi In- Lupeni a dat posibilitatea stabili­ s-a acordat atenţia cuvenită, apro­
depjini exemplar sarcinile de plan, rii din timp a necesarului de mate­ vizionarea cu materiale a lăsat de­
izvorăsc din buna organizare a mun­ riale si im plicit a dus la o aprovi­ seori de dorit. Tocmai pentru acest Seara, după ce freamătul
cii. Aici, şefii de şantiere s-au pre­ zionare mai ritmică. In special la fapt bloourile 7, 12, 13, 14 au fost muncii se linişteşte treptat,
ocupat permanent de completarea blocurile ale căror termene de exe­ executate In 10— 14 lua». Execuţia spre căminul cultural din
efectivelor de muncă, In funcţie de cuţie erau pe terminate, s-au In­ a fost mult tărăgănată şi din cauza Cimpa se îndreaptă nume­
earcmile de plan. Paralel cu asigu­ trodus fişele de consum penlru ma­ lipsei de preocupare a conducerii roşi oameni ai muncii. Aici
rarea efectivelor de muncă, pe şan­ terialele necesare. In baza lor, In şantierului pentru asigurarea braţe­ au loc activităţi cultural-
tierele din Valea Jiului a existat cel mult o zi de la cerere, mate­ lor de muncă calificate şi necahfi- artistice interesante, educa­
mai multă preocupare pentru orga­ rialele solicitate soseau pe şantiere. cate. In luna august 1963, perioadă tive şi recreative. E însă o
nizarea muncii. Activitatea în tot Mai trebuie menţionat că un oju- de v irf In munca constructorilor, sală la cămin des frecven­
cursul anului s-a desfăşurat după au lip sii 800 de oameni. Aceştia, tată de tineri: biblioteca.
lor preţios In munoa conducerilor
o judicioasă planificare; lucrările fie că n-au fost recrutaţi, fie că au In multe seri, aici poţi răs­
şantierelor din Valea Jiului l-au a-
au fost eşalonate pe trimestre, iar cordat birourile organizaţiilor de venit pe şantier, dar au plecat fiind­ foi cartea preferată, sau as­
predările de apartamente au fost re­ bază. Lunar activitatea şantierelor că nu li s au croat condiţii bune culta in tihnă cuvintele pli­
partizate proporţional, linindu-se sea­ de cazare. De asemenea amplasarea ne de tîlc ale bătrînei Şte­
a fost analizată, s-au luat măsuri
ma de perioadele bune de muncă unde se manifestau deficienţe, iar pe materialelor pe locuri unde urma să fan Susana. Ea nu este nu­
ale anului. Pe aceste şantiere a fost fiecare obiectiv In parte au fost re­ fie ridicate construcţii, a condus la mai o veclie şi pasionată
adoptată metoda de execuţie tn lanţ. partizaţi membri ai birourilor orga­ o slabă depozitare şi gospodărire a cititoare, ci şi o talentată
Ca metoda folosită să fie eficientă nizaţiilor de bază, comunişti, care lor, fapt ce a grevat asupra preţu­ povestitoare.
conducerile şantierelor au luat mă­ s-au preocupat permanent de respec­ lui de cost. In fotografie : Tinere fete
suri de omogenizare şi specializarea tarea termenelor de dare in folo­ ŞTEFAN CIO MOŞ ascultînd cu interes, într-un
brigăzilor prin justa repartizare a sinţă. inginer şef Ia T.R.C.H. ceas de răgaz, pe Ştefan Su­
meseriaşilor In brigăzi, şi prin ca­
Aşa după cum spuneam, In tot sana.
lificarea a olt mai m ulţi muncitori timpul anului pe şantierele V ăii Jiu­ (Continuare in pag. 3-aJ