Page 14 - 1964-01

Pag. £ Drumul socialismului Nr. 2807

H H H K f i i a b

* Seara la
- i > !
m m m |O f^ |M îs I 1 1 căminul cultural

I I l J £

Intr-una din serile trecute,
h căm inul cultural din Cura-
sada, raionul llia, era o lo rlo -
tă neobişnuită. brâu prezente
* > r < n o r aici zeci de femei. In cadrul
■y w r * wm Z ile i fem eii ce se organizea­
[ Sub conducerea organizaţiilor de partid, lemeile participa activ ta 1 ză săplam inai la căm inul cul­
f v /qJq economică, politica, socială din patria noastră. A lături de bărbaţi j tural, .ivea loc de data aceas­
ele îşi aduc o contribuţie im portantă la inlăptuirca sarcinilor trasate 1 ta o seară literară cu tema :
l de partid, in fabrici şi uzine, in gos poddriilc agricole de slut şi co/ec- '
jjfey „C h ip u l mam ei o g lin d it in li­
l tive, in instituţiile de Invăfămint şi administrative, lemeile dau dovadă j
teratură". Releralul prezenf.it
( dc multă capacitate de muncă, elan şi iniţiativă. Multe se numără in rin- l
0 . » .. .‘.i*- u . ; .v rnimcninn cn/‘î/i .Sc/ii in /irol/it t limn o io I Ci ntlllr ^ de profesoara Virginia D o -
dul evidenţiaţilor in întrecerea soda listă. In acelaşi timp ele işi aduc j
o co/i/ribufic importantă la îmbunătăţirea activităţii cullural-cducutive j brolă a fost bine docum en­
[ dc /nasn. tat, trezind m ult interes iii
( Din noianul de lapte ale lovară şelor noastre, redăm I m pagina dc j
rin dul participantelor Cu a-
[ /a/n doar cHevu aspecte. j Dobinaloarea Ele­
r •> na Coroiauu lu ­ ceasf.i ocazie, lem eile din
crează la scc(la dc Curasada au aliat despre tră­
reparaţii electrice săturile înalte ale mam ei din
Ldunarile de d ă ri de seam ă din Vulcan. Este o rom anul cu acelaşi nume de O discuţie despre aspectul poşetelor. Esle un fa.pt pe care il In lil-
muncitoare harni­
aleg eri — fia G05B ioafit nivel! X că, bine prcgălilă Maxim G orki, despre devota­ neşli adesea in cadrul fabricii „Căp rioara" din oraşul Sebeş. întreg co­
lectivul dc aici este animat de dorinţa dc a munci cit mai bine pentru a
m entul m am ei lui Oleg Koşe-
profesional. Aceas­
ta îi permite să voi şi al Z oie i Kosmodemian- pune la dispoziţia oamenilor muncii produse de marochinărie de calitale
Zilele acestea se desfăşoară adu­ adunări, unde să participe la discu­ '■<k W execute lucrări de skaia. In continuare au avut superioară şi in modele variate.
nările de dări de scamă şi alegeri tarea planurilor, să vină cu propu­ bobinaj dc bună IN FOTOGRAEIO: O discupc pc tema calităţii înlrc cileva muncitoa­
ale comitetelor şi comisiilor de fe­ neri pentru îmbunătăţirea muncii. In ■flK calitate, să-si depă­ loc întrebări şi discuţii, iar în re din echipa condusă dc Maria Re cez.
mei. Este un eveniment important adunările de dări de seamă şi ale­ şească zilnic sarci­ cefe din urmă majoritatea fe ­
care constituie un prilej de analiză geri, să se analizeze şi care a fost nile dc plan cu m eilor prezente au zăbovit o
a activităţii desfăşurată de comite­ aportul comitetelor şi comisiilor de ® m 10-15 la sulă.
tele şi comisiile dc femei, in ultim ii femei pentru dezvoltarea sectorului clipă şi la bibliotecă solici- C u e!@ colectivul
doi ani, un bilanţ al contribuţiei pe zootehnic, cum au mobilizat ele pe In fotografie: tînd cărţile despre care s-a
care acestea au adus-o la îndeplini­ colecliviste la dezvoltarea acestui Tov. Elena Coro- discutat. Bibliotecara Rodica
rea sercm ilor trasate de partid. Dă­ sector. ■ V ianu In timpul lu­ se m Tndreşte
rile de seamă cit şi discuţiile vor Acolo unde au avui loo adunări crului. Prisecan a avut grijă să reco­
scoale In evidentă experienţa bună de dări dc seamă şi alegeri s a scos mande acestora şi alte cărţi O zi la tu rn ă to ria nr. 1 a uzinei Elena Ciubuc, Ana Metea, M aria
oblinulă de unele comitete şi comi­ In evidentă faplul că, Îndrumate de d ca „P ăm int desţelenii" şi „Pa „ V ic to ria " din Călan. P rin tre D u m itru şi altele.
sii, căile de îmbunătăţire continuă a organele si organizaţiile de partid, D onul lin iş tit" de M ihail Şo- m u n c ito rii care lucrează aici, îiv — R ealizările pe care le ^o bţin
aotivitălii femeilor, deficientele şi comisiile de lemei au reuşit să mo­
bilizeze marea masă a femeilor la . lohov, „ Baltagul" de M. S.i- tîln im m ulte lem ei. îm brăcate in m uncitoarele noastre, a ţi'nut su
măsurile ce trebuie luate pentru in- salopete, cu m înccilc suflecate, a- spună şeful secţiei, sînt o u rm a ­
lăturarea lor. In cadrul dezbaterilor, diferite acţiuni patriotice, la Îndepli­ doveanu şi altele. In trin d in preape loa lc sint la le i dc h a rn i­ re firească a interesului lo r pen­
un loc important 11 ocupă munca po­ nirea sarcinilor ce stau in fata uni­ posesia cărţilor dorite, zecile
tăţilor in care lucrează. Tot mai marc ce, dc conşt iincioase, dc hotărî te tru ridicarea continuă a ca lifică ­
litică şi cullural-educativă desfăşura­ este numărul femeilor alrase in con­ de colectiviste din Gurasada în m uncă. D in m îin ilc lo r ies zil­ rii profesionale, a organizării m ai
tă de comitetele si comisiile de fe­ ducerea treburilor obşteşti, iar in nic m u lle piese realizate peste judicioase a m uncii...
mei. In oraşele Haţeg, Sebeş, Alba nu au avut ce regreta pentru
şi in cele din Valea Jiului, aclivila- gospodăriile colective multe femei că din lectura lor au lăcut sarcinile dc plan. C olectivul sec­ Dc fa p t, m a jo rita te a m uncitoa ­
tea femeilor a (ost rodnică, Comisia conduc cu pricepere brigăzi si echi­ cunoştinţă şi cu alte chipuri ţie i le preţuieşte, se m îndreşte cu relor dc la tu rn ă to ria 1 au u rm a t
de femei din Petrila, bunăoară, a an­ pe De asemenea, tovarăşele care au ele. Arc şi de cc. Aproape toate cu rsu rile dc rid ica re a c a lific ă rii
fost alese deputate In sfaturile popu­ lum inate de femei Astfel de sînt evidenţiate în întrecerea so­ profesionale, citesc că rţi şi re­
trenat la activităţile culturale mulle
femei. La clubul sindicalelor din Pe­ lare Işi îndeplinesc cu lot mai multă seri literare, pe dife rite teme, cialistă. M ulte au fo to g ra fiile n- viste tehnice. M u lte din ele s-au
trila. In acest an lemeile au parti­ pricepere Îndatoririle, mobilizind ce­ au loc la căm inul cultural fişale la panoul de onoare al sec­ obişnuit să vină la serviciu în a in ­
cipat în număr marc la conferinţe, tăţenii din circum scripţiile lor la ac­ v-r ® din Gurasada, odată pe săp- ţiei. Dar, să facem cunoştinţă cu te cu 10-15 m inute, tim p în care
ţiunile iniţiale de comitetele execu­ Brigadiera osoooanei cileva d in tre ele. Cu L ili Bră- controlează starea sculelor, p re ­
simpozioane, seri literare, programe
tive. tăminâ. ia ele participă
artistice etc. Aici. membrele comisiei ncscu, bunăoară. gătesc m odelele şi p ăm în tu l
care răspund pe grupe de oase sini Este bine ca in adunările de dări Brigada l-a de tim p de la G.A.C Ri- un număr lo t mai mare — In secţia tu rn ă to rie lucrez pentru turnare. Ţ in în d sca un
anunţate din timp despre acţiunile dc scamă si aleqori care se vor des­ Pe Mari»i Gorcea o cunosc bine biţa, din care tace parlc şi echipa de femei. Intr-una din seri de aproape 12 ani — 11c spune dc ordinea o p e ra ţiilo r, îşi a-
la oare trebuie să participe Aceasta făşura de aci înainte să se analizeze toţi locuitorii satului Ribiţs, din ra­ tovarăşa L ili Brăncscu. M am ca­ şcază sculele şi m atcria le 'c
cu mai mullă răspundere Si felul in ionul Brad. Flecare c în măsură să condusă dc Maria Gorcea, .1 iosl lot de pildă, a avut loc o confe­
Ie ajută să facă cunoscut fiecărei lific a i aici, în uzină. M u n c ito rii care urmează să le folosească, în
gospodine din sectorul de care răs­ care sc face eduealîa sanitară a fe­ prezinte cutare sau cutare lucruri în­ timpul fruntaşă pc gospodărie. rinţă pe te/n.i „O riginea vie- < cu experienţă m a u a ju ta t să în­ aşa fel îneît să elim ine m işcările
punde locul acţiunii şi dala cind va meilor, cum participă si cum stu­ făptuite în ultim ii ani în sat si la care Apreciindu-i calităţile şi întreaga (ii pe păm int" ; în alta zi a j văţ: tainele m eseriei. A ju to ru l lo r in u tile , tim p ii nepro du ctivi. Iată
diază coleclivislelc la cercurile de alături dc mulţi alţi cetăţeni şi-a muncă desfăşurată dc la înfiinţarea
avea loc In ultima vreme la Pe­ invălăm int agrozootehnic, caic este rulat un Mm docum entar, iar este dc a ltfe l concretizat p rin doar cileva din c a lilă ţilc fem ei­
trila se obişnuieşte oa gospodinele adus şl ea contribuţia. In anul 1959, gospodăriei, comuniştii dc aici au realizările pe care le obţin. lo r care lucrează in secţia tu rn ă ­
contribuţia lor la buna gospodărire primit-o tn vara anului 1962 diretJ serile trecute a avut toc o
să fie informate despre unele pro­ a satelor, oraşelor şi blocurilor in cînd in sat prim ii ţărani şi-au lă- în rindul membrilor de partid. Aceas­ călătorie pe harta ţării. De D in modestie, turnătoarca L ili to rie I a u rine i ,,V ic to ria " d :n
bleme prin alişe, invitaţii, prin sta­ care locuiesc ele. cut, la îndemnul organizaţiei de partid, Brănescu 11a v o rb ii p ica m u lt Călan. S int fapte pentru c?.»’ ;
ţia de radioficare etc. cereri pentru a-şi uni păinînlurilc În- ta inaltă apreciere a mobilizat-o pe remarcat că aproape fiecare
Cu ocazia acestor adunări se fac Maria Gorcea şi mai mult. Din toamna despic realiză rile ci Am aflat şi-au atras aprecieri m e rila lc d;,i
In majoritatea oraşelor din regiu­ şi numeroase propuneri pentru îmbu­ tr-o gospodărie agricolă colectivă, din m anifestările dedicate fe­ însă că este una din cele m ai bu­ partea în tre g u lu i colectiv dc m un­
ne există o slrinsă legătură Intre Maria Gorcea a fost o agilaloare ne­ anului trecut, este brigadieră dc m eilor sînt urmate de scurte
nătăţirea a ctivilă lii comisiilor de fe­ ci mp. Ea este şi o neobosită activistă ne m unciloare ale secţiei tu rn ă ­ că din secţie.
comitetul femeilor şi conducerea ca­ mei. pentru iniEorea unor acţiuni de obosită. Prin exemplul personal a program e artistice prezentate torie. Lunar îşi depăşeşte sarci­ R ealizările bune o bţinute in
selor de cultură sau a cluburilor folos obştesc. De aceea, noile corni­ convins si Pc aUi ţărani muncitori pc linie obştească. Ca deputată în nile de plan cu 30— 40 la sută. Toa­ producţie de m uncitoarele sec­
muncitoreşti. Experienţa bună a aces­ din set să Intre in gospodăria colec­ circumscripţia electorală comunală chiar de către participante.
ţele şi com;sii de femei care vor li te produsele turn ate dc ea sint ţie i se dalorcsc pre ocupării lor
tor comitete si comisii dc femei tre­ alese, Irebuie să organizeze cit mai tivă. Încă din cccl an, colectiviştii m\ 0 a mobilizat alegătorii la term i­ Toate acestea sînt ac(/v/fă(i dc bună calitate Ca urm are a pre­ p cn lru îndeplinirea şi depăşirea
buie să fie larg răspindilă cu oca­ apreciindu-i puterea şi capacitatea dc narea şcolii de 8 ani din satul Ribiţa interesante, atractive la care
temeinic munca, să urmărească în­ ocupării pentru a da num ai p ro ­ sa rcin ilo r dc plan, organizării ju ­
zia adunărilor de dări de seamă şi deplinirea propunoi ilor. să ceară în nuincă, spiritul organizatoric i-au în­ şi la alte acţiuni gospodăreşti, lală colectivistele sînt nelipsite nu duse de calitate a reuşit să re­
alegeri. doar cileva din laptele tovarăşei dicioase a lo cu lui de muncă, fo ­
această direcţie ajutorul organizaţii­ credinţat M ăriei Gorcea sarcina de a num ai ca spectatoare, dar şi ducă procentul dc re b u tu ri la lo s irii din p lin a celor o pt orc
In perioada lunilor de Iarnă există lor do partid. In viito r vor trebui să conduce una din echipele de cirnp Maria Gorcea. Toate acestea au tă­ zero. dc m uncă a ju to ru lu i re cipro c
po.şibilităti mai mari pentru desfăşu­ manifeste o mai mare preocupare ale brigăzii in liia a gospodăriei. In cut ca să sc bucure dc stima şi apre­ ca interprete.
rarea unei intense activităţi culturale. cierea întregului sal. Asem ănător cu ca lucrează şi pc care acestea şi-l dau în
lală de buna desfăşurare a cercu­ loate campaniile agricole, Maria Gor­ tim p u l lu c ru lu i. Le vezi deseori
Comitetele şi comisiile de femei, În­ rilor de citit şi a lectoratelor pen­
drumate în permanentă de organi­ cea s-a dovedit conştiincioasă, in- sfătuindu-se, îm părtăşindu-şi una
tru femei, să insiste asupra ridicării alteia d in experienţa dobîndită.
zaţiile de partid, împreună cu con­ nivelului profesional al femeilor din drtim ind pe colectiviştii din echipa să o
ducerile căminelor, caselor dc cultu­ procesul de producţie, clin uzine si participe cu regularitate la lucru, să IL sa si in e©B°€5 d e e a1 1 i Cînd unele problem e dc pro du c­
ră şi cluburilor vor trebui să orga­ qosporlării agricole colective. In felul execute lucrările I»! timp şi de cali­ ţie nu pot să le rezolve singure,
nizeze diferite manifestări culturale cer a ju to r m u n c ito rilo r ca ic au
acesta femeile din regiunea noastră viaţă pe planeta M arte, în ce sta­ ra. Temele sînt com pletate cu ci­
ca simpozioane, sori literare, recen­ tate pentru a spori astfel veniturile Ca fo rm îl ele răspîndire a cu­ o înaltă califica re , al m a iş trilo r
Işi vor putea aduce o contribuţie toi n o ştin ţe lo r c u ltu ra l—■ştiinţifice, diu s-a ajuns cu cercetările asu­ tirea unor b ro şu ri care explică
zii, seri distractive ele. In regiunea mai mare la înfâpluirea sarcinilor proprii. Şi, rezultatele muncii colecti­ şi in g in e rilo r. Şi aşa, zi dc zî, îşi
noastră funcţionează şi peste 3.000 tiasate de partid. viştilor au (ost din cele mai bune. lectura în colectiv devine to i mai pra lu n ii etc. A lta dată a venit unele fenomene ale n a tu rii pre­ îm bogăţesc cunoştinţele pro fe ­
cercuri de cilii. Este bine să se ana­ apreciată şi m ai căutată dc că ite în m ijlo c u l gospodinelor p a rtic i­ cum şi dc prezentări şi recenzii sionale, o b ţin rezultate din cc în
lizeze In adunările de dări de scamă fem eile din regiunea noastră. Ele pante la acest cerc şi profesoara dc că rţi în soţite dc lectura unor cc mai bune, rezultate cu care
S» alegeri activitatea acestora, să se deprind astfel gustul p c n lru c itit, M aria Stînccl. Ea a v o rb it celor schiţe, nuvele, fragm ente din ro ­ ele şi în tre g ul colectiv al secţiei
stabilească măsurile ce trebuie luate In mijlocul alegătorilor găsesc răspuns la m u lle în tre b ă ri prezenţi despre m odul de creşte­ mane ele. Dc asemenea, uneori sc m îndrcsc.
pentru imbunălălirea continuă a mun­ cc le pun şi o îndrum are atenta re şi educare a c o p iilo r, despre se Icclurcază din ziare m ateriale
cii cu oartea. iar formele şi meto­ In rindul deputaţilor — gospodari satul Lunca şi altele. Viorica P.işcu- în m unca cu cartea. pregătirea c o p iilo r p cn lru şcoală, care relatează d ife rite evenim en­
dele bune folosite de uncie respon­ dc frunte ai satelor — din comuna |a a vorbit mult şi despre entuzias­ O astfel dc a c liv ita le sc desfă­ despre îm brăcăm intea acestora te interne şi internaţionale. Pagina a fost realizată cu
sabile ale cercurilor de citit să fie Baia dc Criş, raionul Brad, sint şi mul cu care cetăţenii mobilizaţi de şoară m ai ales în cadrul cercu­ în toate a n o tim p u rile , despre Proccdîndu se astfel, lem eile sprijinul iov. MARÎA DRA-
larg răspindite. In colaborare cu co­ mulle temei care au participat cu dcpulaţi au participat prin munca r ilo r dc c ilit organizate în toate com portarea c o p iilo r în societate GHICI, VIRGINIA DOBROTÂ,
mitetul pentru cultură şi artă, in entuziasm la acţiunile iniţiate de satele, în fiecare circu m scripţie . ele. participante la acest cerc p rin tre
anul care a trecui, s-au organizat patriotică la terminarea construcţiilor In general temele alese pentru care E m ilia C it , Sabina Ştolea, N. OBADAU, A. GHEORGIII
comitelui executiv, mobilizind prin soclal-culturale şi la alte acţiuni gos­ $1 în casa cu nr. 23 dc pe strada ŢA şi alţii, colaboratori şi
pentru femei. In. oraşele regiunii Elena G ruicscu şt altele învaţă
exemplul lor pe toţi cetăţenii cir­ Aurel Vl.aic.11 din oraşul Deva c itit sînt legate de sarcinile ce corespondenţi voluntari al
noastre, 42 de lectorate de cultură cum scripţiilor in tarc-şi desfăşoară podăreşti unde alături de bărbaţi fe­ stau în faţa gospodinelor şi de mereu lu c ru ri noi, interesante,
generală Ia care <sint Înscrise peste activitatea. meile şi-au adus din plin contribu­ funcţionează un cerc dc c itii. necesităţile de creştere a n ive lu­ ridieîndu-şi astfel nivelulI dc cu­ ziarului nostru.
3.000 de femei. Comisiile de lemei ţia. Tovarăşe ca Doina Groza, Ma- Gazda, tovarăşa F iru ţa Kcrteş lu i cu ltu ra l şi ş tiin ţific al acesto­ noştinţe cu ltu rale şi ş tiin ţific e .
trebuie să se îngrijească de m obili­ Despre munca lor, s-a discutat re­ rioara Mihalachc, Eoliş Viorica şi esle întotdeauna p rim ito a re şi
zarea lor la lectorate, să extindă ex­ cent in adunările dc dare de seamă altele au fost nelipsite dc la acţiu­ ospitalieră, ia r cele 12 fcn icj în­
perienţa bună obţinută. care s-au ţinut cu alegătorii. In cir­ nile patriotice pentru construirea şco­ scrise la acest cerc particip ă cu
cumscripţia electorală nr. I, dc exem­
La oraşe este necesar să se anali­ lilo r amintite. regularitate la acţiunile organi­ PANOU DE ONO ARE -
zeze In ce măsură şi-au adus con­ plu, cclălenii s-au în liln it cu depu­ In discuţiile lor alegătorii s-au an­ zate.
tribuţia masele de femei Ja a cliu n ili tata lor, Viorica Rişcuţa. Ca pre­ gajat că vor răspunde şi pc viitor Ia Dc curînd s-a c itit aici si o con­
de interes obştesc cum sini îngrijirea şedintă a comisiei permanente dc în- chemarea deputatei lor şi vor parti­ fe rin ţă despre necesitatea cu­
şi înfrumuseţarea oraşului, întreţi­ văţămint şi culluro, deputata Viorica noaşterii universulu i. Au u rm a t
nerea fondului de locuinţe ele. La cipa ca şi pîuă atunci alături de ca
RÎŞcuţa a vorbii alegătorilor atil la înfrumuseţarea comunei lor şi \a apoi în tre b ă ri. Femeile voiau să ELENA CIRCOANA
sale esle împorlant să se dezbată
felul cum s-au preocupat comisiile despre realizările din circumscripţia toate activităţile gospodăreşti. şlic cît m ai m ulte : daca există este preşedinta Comitetului o-
de femei de Întărirea economico-or- lor, cit şi despre cele înregistrate in râşenesc al femeilor din Sebeş.
ganîzatorică a G.A.C., aportul adus alto circumscripţii. Se achită cu cinste de sarcini­ r! a
de ele la Îndeplinirea obiectivelor ColecfivîsfeSe îîw&fă
Bunăoară, s-a evidenţia! iaplul că le încredinţate, fiind un exem­ 1
planurilor de producţie. In această m-ssh, »şs>iij
prin contribuţia lor. a tuturor cetăţe­ plu demn dc urmat.
perioadă au loo In gospodăriile co- In majoritatea lor, brigăzile d i cim p in care sint încadrate 80 de
leotive dezbaterile cifrelor dc plan nilor din comună, s-au ridicai noi colectiviste. f . < 1
pe anul 1964, Comisiilor de femei le construcţii culturale amînlindu-sc des­ ci mp care-şt desfăşoară activitatea I
rev.ine sarcina să mobilizeze întrea­ pre Şcolile de 4 ani dc Ia Rişca şi in cadrul gospodăriei agricole co ­ De curînd acestea au audiat lec­
ga masă de colectiviste Ja aceste Ţebea, despre căminul cultural din lective din Daia, raionul Sebeş, au ţia cu privire la cultura griului
in com ponenţă un mare num ăr de Profesoara Maria C iucur, feciorul
temei. A portul acestora la o bţine­ cercului, s-a în g rijit de procurarea §
rea unor p ro ducţii sporite la hec­ din tim p «i întregului m aterial d o ­
tar se face tot mai sim ţit. cum entar astfel că lecţia a putut V / • > IOANA BOCIOG
Intr-o adunare generală a orga­ ii expusă într-un m od interesant, \ sc numără printre colectivistele
nizaţiei de pa rtid , ţinută la sfîrşilul atractiv. M aterialele docum entare fruntaşe din comuna Clopotiva,
lu n ii trecute, a reieşit însă că în ca mulaje, colecţii cu spice de raionul Haţeg. In anul trecui
cadrul gospodăriei, în ceea cc p ri­ griu şi boabe din toate soiurile,
veşte producţia la cultura mare, planşe etc. ajută pe colectiviste r. ctăriei colective peste 150 1
sînt încă m ulte rezerve Acestea iă cunoască tot mai m ult căile de 1 p. £ > !£ r ; zilc-muncă. j
puteau li mai uşor descoperite şi obţinere a unor p ro ducţii sporite 1 1 r ţ i
valorificate prin acumularea unor la hectar. . r IL
cunoştinţe agrotehnice corespun­ Şi lecţia cu privire la cultura p o ­
zătoare care să perm ită colecti­ rum bului a trezii m ult interes în
vistelor să înţeleagă şi să aplice în rindul cursantelor. Făcînd calcule
producţie cu rezultate mai bune econom ice şi bazîndu-sc pe c u ­
regulile agrotehnicii înaintate. In noaşterea tem einică a co n d iţiilo r AURELIA ALBU
acest scop conducerii gospodăriei de clim a şi sol existente în gos­ gospodină din oraşul Deva, esle
podărie, cursante ca Ana Groza.
i s-a lăcut propunerea de a în fiin ­ o clliloare pasionată. In acelaşi
Ana Hăprian, Maria Deac, Ioana
ţa încă un cerc de învăţăm înt p e n­
M oldovan, Ve/om'ca Pădurar, Ana timp ea participă cu regulari­
tru cultura plantelor de cîmp în
care să fie încadrate num ai femei Damian şi altele au susţinut în tate la acţiunile gospodăreşti
cadrul discuţiilor la seminar ideea organizate in cadrul oraşului.
Propunerea a lost acceptată Astă­
ca În v iito r să se cultive numai
zi. în gospodărie îşi desfăşoară ac­ porum b dublu hibrid. Dar, şi aici, I
tivitatea şi un cerc de învăţăm înt lectorul cercului a atras atenţ/a
i anul I pentru cultura plantelor de
asupra necesităţii executării la
tim p şi in bune condiţiuni a tu- |
turor lucrărilor agricole.
Pentru tovarăşa Gabnela O -
ra, profesoară dc fizică la C olectivistele din Daia se pre­ MARIA ZDRENGHEA
gătesc cu tem einicie pentru a pu­
Şcoala med^e „Dcccbal" din responsabilă a unităţi* dc Irl- f ţ w J I
Deva, pregătirea temeinică a tea smulge pâm întului rod tot mai colaje nr. 6 din Orăşllc. Fa do­
lecţiilor cc urmează a Ic preda, bogat. M odul în care îşi însuşesc vedeşte mult r speri şi promp­
noi cunoştinţe, conştiinciozitatea
constituie o preocupare dc titudine fală de cumpărători
scamă. de care dau dovadă pentru rid i­ fapl pentru care şi-a atras sti­
carea nivelului lor profesional, sînt I if ir
In fotografia de fată. tovară­ ma întregului colccliv. R 5
o chezăşie sigură că în acest an
şa Gabrlela Cira cxcculînd u-
ncle experienţe dc laborator. roadele m uncii le vor fi din plin
răsplătite,

1

I A ix. #