Page 17 - 1964-01

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRII®. UNIŢI-VA
Unde Jiul şi-a schimbat

---------- albia ----------

# ) rimăvara anului 7960 Pe asta numai într-o oră Valurile-i
B valea Plesnitoarei au sosit mintoase au rupt şi stavila care-I
topografii. Au Îndreptat lu ­ despărţea de noua albie. Şi hui
neta te o d o litu lu i spre firul negru îşi deschise singur poarta pe noul
al fiulu i, apoi dincolo de m alu­ drum , înainte ca invitaţii să aibă
rile lui Au trasai m ulte lin ii, au tim p să consemneze evenim entul
întocm it schite Au venit apoi Vorba ceea, a pus fiu l umărul
meşteri constructori. Au urm ărit să grăbească lucrările...
sc/i/(e/e, au m editat, s-au sfătuit Ion Baiura îşi continua cu mîn-
şi au trecut la lucru. Aici, la Co­ drie tiru l povestirii V izitatorii as­
roieşti, m ilenarul fiu urma să-şi cultă cu interes urm ărind cu p ri­
schimbe albia pe o lungim e de virea silueta uriaşă a construcţiei
mai bine de un kilom etru. Primă­ pentru a cărei execuţie au fost
vara aceea marca începutul unor excava(i 450 000 m c. de pămînt,
noi prefaceri în istoria Văii Jiu­ in al cărei tem elii şi pereţi au
Pianul de producţie - îndeplinit ritmic lui, vale care a cunoscut din plin 2 000 000 kg. de otel-belon, iar
Iost turnaţi 14.000 m c de beton
schim bările înnoitoare ale anilor
noştri noi.
* suprafaţa totală a cofrajelor care
au încorsetat trupul construcţii­
*/| M aistrul de construcţii Ion Ba­ lor a depăşit 240 000 m p Pe
Cind totul Prin folosirea deplină a agregatelor iu /B jura urcă pe povîrnişul dea- întinderea de zeci de hectare se
-LwJL- lului. II urmară m ulţi ti­ ram ifică kilom etri de cale ferată
e pregătit din timp Oţelarii de la cele două oţelarii oasă a maşinilor şi instalaţiilor, asi­ neri şi vîrstnici, top cei care în iar deasupra, intre corpul central
Martin ale C S. Hunedoara s-au pre­ gurarea bunei circulaţii a oalelor de această după-amiază de iarna au
al clădirii şi anexe, se intîlnesc
La secţia a ll-a furnale a CS. Hu­ gătit şi ei pentru a realiza ritmic turnare şi vanelor de zgură, res­ venit să viziteze noua uzină de numeroase culuoare dc transport,
nedoara producţia noului an a fost planul pe 1964. Efortul lor este în­ pectarea întocmai a instrucţiunilor preparare a cărbunelui de la Co­ unind silozurile recepţiei de se­
pregătită temeinic S-au efectuat din dreptat îndeosebi spre creşterea tehnologice. Aşa se face că oţelarii roieşti Priveau spre noul edificiu paraţie. silozul de cărbuni bru­
timp reparaţiile la instalaţii şi a- socialist înăltat pe locul unde în ţi. de spălătorie, separaţia de si­
timpului efectiv de lucru al agre­ reuşesc acum sa depăşească planul
gregate, au fost procurate piese de urmă cu trei ani nu era nim ic. lozurile de steril.
schimb şi de rezervă, s-a trecut la gatelor şi sporirea indicilor de uti­ în fiecare zi. In primele 5 zile ale Şi se minunau de iscusinţa oa­ Nu numai pentru p rivito ri dar
organizarea mai bună a muncii la lizare Căile folosite în acest sens anului, spre exemplu, au elaborat m enilor care au m aterializat in chiar pentru m uncitorul care a
întreţinere şi s-au aplicat măsuri de beton, otel şi fier una din cele
sînt : reducerea duratei reparaţiilor în plus mai mult de 6 200 tone lucrat şi lucrează aici, construc­
prevenire a greutăţilor provenite din mai m oderne uzine de preparare
la cald, întreţinerea cît mai judici­ oţel. ţia preparaţiei de la Coroieşti im ­
îngheţ. In felul acesta, s-a creat din tară. presionează prin măreţia ei Mais­
posibilitatea îndeplinirii ritmice a — Şi cum vă spuneam — con­ trul constructor Ion Baiura, ingi­
Continuă şirul succeselor tinuă Ion Baiura explicaţiile —
planului de producţie pe 1964 Re­ nerul Mircea lonescu, şelul şan­
fiu l ne-a iucat o larsă. Ura în
zultatele primelor 5 zile o confirmă tierului, m aistrul mecanic Traian
Brigada nr. 4 de la atelierul de sebit : menţinerea în tot cursul a- toamna lu i '60. Totul era pregătit Florea, excavatorislul Marin Suta,
pe deplin. In această perioadă s-au montaj al Uzinei „Victoria" Călan, nului 1963 a titlului de evidenţiată să dăm drum ul fiu lu i pc noua a l­ m ontorul Nicole Bogătean, Sebas-
produs peste plan mai mult de condusă de comunistul Gmilian în întrecerea socialistă. bie. Am chemat reporteri de la tian M oraru, Gheorghe Brînduşa,
1.300 tone fontă. Negrea, a înregistrat un succes deo- Datorită bunei organizări a mun­ cincm atogralie din Bucureşti, că Constantin Petcu, M ihaly M ein-
cii, membrii acestei brigăzi au reu­ dc, era prima noastră victorie la zcnhach, oam eni care au condus
uriaşa construcţie ce o aveam de prim ele lucrări si care şi azi m un­
şit sa depăşească planul în fiecare cesc aici, nu pot să nu lie m în-
înăltat şi (/neam ca acesf eveni­
Aciionînd ca unul lună. Mai mult, în tot cursul anu­ m ent sa lie im ortalizat pc p e li­ dri de roadele m uncii lor. E o
lui, ei au lucrat fără nici un rebut, culă Am invitat şi tovarăşi din construcţie uriaşă, un edificiu so­
dînd pe această cale 2.200 kg pro­ minister. Ce mai, se pregătea o cialist care a făcut si va face ca

— Primele tone. bine a|i venit/ li re a gîtului turnatului nr. 2. Era j duse peste plan. adevărată sărbătoare. Dar, cu do­ num ele fostului cătun Coroieşti
uă zile mai devreme, sc pornise să fie cunoscut în întreaga (ară.
— exc/armi prim -lum a/islul tiic pericol de staţionare. Deşi treaba Brigada lui Emilian Negrea con­ pe undeva pe la C/nipul lui Neag
Milcă, privind şuvoiul de tontă ce a losl anevoioasă, lăcătuşii Nico- tinuă şirul succeselor şi în 1964 In
o ploaie torenţială. Apele liu lu i LUCIA LlCtU
tişni pe quia de descărcare a lurna- |ae Botezata, Vasitc Birz $i alţi primele două zile lucrătoare din a- au crescut cu mai bine de un
tutui nr. 3, inundind de lumină Cjfiva, aciionînd cu promptitudine,
cest an (3 şi 4 ianuarie), a depăşit metru şi jumătate peste albie Şi (Continuare in pag. 3-a)
plallormu. Era prima descărcare in /ăcciZ-o Intr-un timp scurt. Sta-
planul cu 40 la sulă. Printre cei mai
noul an, primul mugur ai viilo tu - p onarCa nu s-a tăcut simţită.
destoinici membri ai brigăzii sc nu­
lui rod. in jurul orei 12 a aceleiaşi zile,
La tel s-au bucurat Şlelan Stan- /q (umQiul nr. 1 s-a ars motorul mără Carol Frenţoni, Ana Ţuca şi I v â f fîm lntajl a g r o z o o t e h n ic d e m a s a
du, Vilmoş Farcaş şi tofi cei care dc ac(l0nare Q sistemului de roti- Gheorghe Dancscu
in noaptea de revelion au dcslun- fe £ u ace25fQi mecanismul de uni- In ultimele două luni ale anului trecui, ştanţorul loan Drăghicl de Aplicaţii practice la ateliere
dat şticurite, lăsind să curgă pe formizare a materialului introdus I. CRASCA la fabrica de încălţăminte din Alba lulla a realizat o economie de 59
rine primele tone de mc lat incan- Jn Q f ncetal să mai luncfio- corespondent Ug. talpă. El contiauâ să realizeze economii Irumoase şi în 1064. La S.M.T. din Dobra, In cadrul In-
descent. insolite dc nelipsitele au- neze Ţtebu}a în/ocuq grabnic. Sar- teoretică a fiecărei leclii. cursanţii
vălăm litlului agrozootehnic au fost Irec la aplicarea In practică a celor
reole de ste/u(e. C(na Q f QVenit lăcătuşilor Constan- organizate 2 cercuri pentru ridica­
Cum va ii bilanţul primei zile? jin Ţhc} /oQn Florescu 5i ,oan (nvălatc In ateliere unde se repa­
Dar al celei de-a doua? — erau ^ j }ebltş Au ,ucral cu mu/î sirq. Si VEŞTI DIN TA R A rea calificării mecanizatorilor. Cercul ră u tilajul agricol.
cu dura-ta de 2 ani este frecventat
întrebări tireşti ce şi le puneau ^ s q ,0fm/na/ cU sc j)0Qle de de 41 cursanţi, iar la cel ou durata Plnă aoum la cercul cu durata dc
liecare. Experienţa anului trecut i-a 3 ani s au predot 8 lecţii, iar -la cel
repede. de 1 an. organizat pentru mecani­
tăcut să tie mai prevăzători. In aseanenea. luorăni de prevenire a e- hotare Institutul politehnic din Bu cu durata de 1 an s-au ţinui 'J
Trei orc mai firziu. la furnalul Vaste lucrări de terasare zatorii care au absolvit şcoala pro­ leclii.
codri./ pregătiţilor dc ,arno $. pen- 3 0 „ dm mC(S banria dc rozi un ii solului pe cea mai mare cureşLi de exemplu, face Uvhiniburi fesională. au (ost însorişi 49 cursanţi
Iru J9G4 au aplicai multe masuri şi conservare a terenurilor parte dur terenurile arabile în pantă de publicaţii de specialitate cu 7\ Printre mecanizalorii care partici­
alimentare Unul din rulmenţii tam­ Lecţiile la cele 2 cercuri sînt pre­
menite su asigure îndeplinirea rit­ burului său dc acţionare se spăr­ in p an tă şi se vor extinde măsurile de com de ţări, Institutul de construcţii din pă cu regularitate la şedinţele de
mică a planului. S-a îmbunătăţii balere a eroziunii pe suprafeţe în­ bucureşti — cu 43 ţări, Biblioteca date dc cadre tehnice ou pregătire cerc şi dan cele mai bune răspun­
sese. Lăcătuşii Petru Almăşan, Pel- superioară şi medie din cadrul suri la seminarii amintim pe tov.
situaţia la prăjiloarc, s-o organizai ca Cosmn. Gheorqhe Găman, Nico- Celor 132000 ha terenuri in pantă semnate prin culturi in Uşii sau centrală universitară din Cluj — cu S.M.T-ului, iar aplioatiile practice
mai bine munca la întreţinerea supuse eroziunii solului, amenajate benzi cu iarbă. 5) de tari. In cursul anului trecut, Dumitru Vasiu. Ion Mărgineanu, Ion
lae Dotezalu, Adam Duduia şi Birz se desfăşooră sub conducerea maiş­ Haţegan,, Iocob Popa, Roinulus M p -
ogregolelor, ş-au procurai piese de şi plantate cu pomi şi vilă de vie Acţiunile de conservare a soiu­ ■institutul politehnic din laşi a p ri­ trilor din ateliere., După expunerea
schimb şi de rezervă, a tost ridi­ Vasile l-au In locuit în numai 20 in primii ani ai şesenalului, li lui. care au luat amploare In u lti­ mit. In cadru) unor asemenea schim­ drea şi alţii.
de mmufe
cată temperatura la cuupete vor adăuga anul acosta incă 42.000 mii 10 ani în toate regiunile, ca şi buri. 665 lucrări ştiinţifice din dife
ş.n.md Toate acestea Insă, nu duc Acţionind ca unul, furnalişiii şi rezuîtalele de producţie obţinute au rile lări ale lumii, Lecţiile — în zilele stabilite !
lăcătuşii au asigurat tunefionareo ha. Identificarea terenurilor şi în
la rezultatele dorite dccit dacă he- fost apreciate de specialiştii din cele (Agerpres)
care om lucrează aşa Iacii, la lo­ tără întrerupere a agregatelor. Pe tocmirea proiectelor au Început încă opt ţări participante la consfătuirile Majoritatea cercurilor de învăţă- clnvp anul II (lector prof. loan Şo-
cul său dc muncă, toiul sd decurgă rine şuvoaiele de tontă s-au scurs din anul trecut, iar acum. In zilele internaţionale care ou avut loc In min agrozootehnic organizate In ca­ tlngaf au fost predate doar 6 lecţii,
bine: alimentarea ugiegaielor sd noMiio/ In oale Planul de produc­ de iarnă, mecanizatorii şi coleoli taro noastră In anii 1960 şi 1962. Deschiderea celei efe-a drul gospodăriilor colective de pc razi iar )a cercul din cadrul gospodăriei
se Iacă conform rcfetci, tără stran­ ţie pe primele cinci zile a tost de­ viştii execută lucrările premergătoa Penlru a cunoaşte realizările noas doua etape a f&snvaiului oraşului Deva desfăşoară o activita­ coleolive din Si meri a (condus de ing.
gulări. descărcarea după [italic, pa­ păşit astlcl cu 571 tone. Meritul re amenajării şi plantării snprafe tre In acest domeniu un grup du te susţ-mită. Ca urmare, la 4 cei curi Mircea Canlemir). piuă Ia dala de
rametrii de luncfionore ai tur note­ este deopotrivă al lui Uic Milcă, telor prevăzute. specialişti americani în probleme de film ului la sale au fost predate oile 12 lecţii, la 7 I ianuarie 1964 au (os! predate a-
lor să tic optimi, iar maşinile şi Ştefan Slanciu, Teodor Capră, ca Terasarea noilor tei emiri se face conservare a solului şi-au exprimat Intr-un cadru sărbătoresc, * in nu­ cercuri oile II ele. Există Insă şi liia 7 lecţii.
instalaţiile bine întreţinute. Şi al lui Nico/ae Bolezalu, Glieor- In cea mai mare parte prin desfun­ •ecenl dorinţa de a vizita Uoniînia meroase localităţi din ţară a avut unele cerouri rămase In urmă cu In vederea remedierii acestor d fi-
Dar, In ziua de 2 ianuarie. in glie Găman, Vasile Birz suit Petru dare cu ajutorul plugurilor balansie lecţiile fată de planificarea iniţială. cîenle, este necesar ou organizaţi­
turul orei fl dimineaţa, s-n spat! Almăşan. re cu răsturnarea brazdei In jos. (Agerpres) loc deschiderea celei de a doua eta- La gospodăria agricolă coleclivă din ile de partid din gospodăriile colec­
pe a festivalului filinn)ui la sale
unul din rulmenţii sistemului dc io- Gl I. COMSUŢA Metoda prezintă avantajul, aşa cum Bilanţul desfăşurării primei etape Rapoît, spre exemplu, la cercul le­ tive «m inţile să ceara consiliilor (le
gumicol anul II (lector ing. V irgil
au dovedit o rezultalclc experiment-, 10 milioane de cărji a fe-livnlnhii este (oarle semnifica­ Blidarii) nu au fost predate decll 5 conducere şi lectorilor să urmăreas­
că Indeaproanc îmbunătăţirea frec­
tale şi de producţie, ră fertilizarea ta îndemona stadenfilor tiv. Peste 2.100.000 de colectiv şti, leclii Tot la această gospodărie, la ventei cursanţilor si tinerea lecţiilor
Noi tipuri de utilaje pentru industria uşoară terenului se realizează pe toată lă­ mecanizatori, intelectuali de la sale cercul pentru cultura plantelor de potrivit programelor \iuoomilc.
Studenţii color 15 centre unive;
ţimea platformei terasei, iar plantarea din regiunile Argeş. Oltenia. Cri-
întreprinderile industriei uşoare au la fe. aplicare de procedee tehnologi­ dare din tara noastră au la rlispo )Ono, Suceava. Bacău. Galaţi. Do-
fost dotate in ultim ii ani cu nume­ ce modernizate, mai buna organizare vi|ei de vie sau a pomilor se poate face .‘Uic 46. biblioteci centrale şi peste brogea. Maramureş, Hunedoara si Frecvenţa trebuie îmbunătăţită
roase utilaje moderne dc mare pro­ a muncii au dus la sporirea produc­ imediat. Gospodăriile agricole co 700 bd)liotea in facultăţi, laboratoa­ Iaşi au vizionat filmele artistice ro- Pentru ridicarea nivelului de cu­ bine însutite de către aceştia. De
ductivitate, construite în ţara. In to­ ţiei, ridicarea productivităţii muncii leclive din regiunile Galaţi, Argeş, re si cămine. Ac.estea dispun de a minesli de lung melraj „Lupeni 29*. noştinţe profesionale, la indicalîa or asemy.ucv lermeucls lixate pentru
tal, din 1900 şi pînă la stirşltiil anu­ şi îmbunătăţirea continuă a calităţii Dobroyca şi altele care au .executai. proxim,-riiv 10 milioane lucrări ştiin „Codin", ..Tudoi", lilm ele sovietice ganizaliei de partid şi tinînd cort Imerea 'lecţiilor sini respectate cu
lui trecut, au iost asimilate peste 300 produselor. Anul trocul, de pildă, în terase după această metodă şi le-mi lifice rle specialitate, volume de II- Printre oameni buni", „Colegii". de faptul că sectorul zootehnic este stricteţe.
noi tipuri de maşini: jigherc automate întreprinderile industriei uşoare, pro plantat ou vie, au obţinut (n primai tcralnrA beletristică şi diverse pu .Strada M ezinului”, filme pentru ro In continuă dezvoltare, ir. cadru' Co-e'Uvivlii loan M u r ',an. Nico-
pentru vopsit ţesături, maşini de bo ductivîlalea muncii a sporit cu 9.3 ta blicetii in lim bile romină, rusă. fron oîi si tinerel şi jurnale de actuali gospodăriei agricole colective d;n sa­ lae Groza. '/ocnei G i c z m ş i alţii
sută fată de realizările din 1902. an de rod producţii de struguri d^ ceză. engieză. germană, italiană O lăţi.
binat, maşini dc tricotat, uscătoarc- tul Ohaba, raionul Sebeş pe îmgă pârtiei)),’ o i tegiilaritcîe la leclii,
tunel pentru tăbăcării, maşini de cusul Anul acesta se prevede asimilarea 5.000 -6 000 kg. la hectar, investi parte din biblioteci Inlrelin legături ri? sprijinul ce'or care studiază la cercul de cultura plantelor .te clmo 'iovo-liiv* mu;! interos pentru însu­
altor circa 20 de noi tipuri de ulilaje permanente ponlru scb'mb’Mi r|.' înviiţăm inlul agrotehnic au fost pre
şi de croit cu bandă, decapsulotoarc tiile fiind recuperate prin vnloiifi- cârti şi periodice ştiinţifice cu no anul II a fost organizai şi un cerc şirea materialului d;n pioqram. Prcc-
jpentru in şi altele. pentru industria uşoară. cnrea a 3 — 4 recollc. zenlale filme pe teme agrozooteh­ zootehnic. vcnle este tnsă numai de 65-70 la
mare număr rle instituţii (-'"m a le nice, pomiviticole şi altele, care .au
Punerea in funcţiune a noilor uti (Agerpres) In acesl an se vor executa, de si de invăţămint superior de peste contribuit la aprofundarea cunoşlin Lectorii, se străduiesc să predea sun Aceasta datorită faptului că
n/iii cursanţi ca . Nicolae Simn. Eli-
Hor predate la cercuri. leclii cil mai atractive pentru ca sobeta Mihălţcin ctc. ou o participare
aceriea să trezească interesul cursan­
(Agripres) ţilor, iar cunoşhntele expuse să fie 6lalri", I, cursuri.
Pentru continua sporire a producţiei de metal colectivist din postul de cores­
EMIL STEP
pondent! de Ia G.A.C. Ohaba
In trimestrul IV a) anului trecut reale posibilităţi p< ulm îndeplinirea şi Jn ph-ni il iM.T.O s a prevăzut res­ fup.-rul ejecU;.uelor. Ca urmare, s.» raionul Sebeş
«ct:»,lalea economică a Combinalu depăşirea sarcinilor dc plan pe a • pectarea termenului de oprire şi va reduce consumul specific rle p.î
lin siderurgic Hunedoara s-a imbo 1964 De alllel, cu prilejul do/ba 'Curlareo timpului de repat. ţie ca ră şi va creşte productivitatea a- Jm
nâlciţil m ult; secţiile l-a şi a II a îcrii cifieîor de plan pe acest an. pitală a lurnaielor nr. 6 şi 7 şi a gregalelor. W j lf A ' I Pentru merite în muncă
furnale şi-au depăşit sarcinile de colectivul combinatului s-a angajat cuptorului iu. 1 de la O S M. 2. Iu O importanlă rez.ervâ In sporirea
plan cu 39 561 tone fontă, fabrica că işi vc, intensifica eforturile pe.i vederea aplicării i,i viaţă a ares producţiei siderurgice o constituie Dc ciirîncl, îa Exploatarea m i­
cocso-chiinică cu 3.297 tone cocs Iru obţinerea unor frumoase suc îor măsuri, s-au organizat colcr. reducerea cit mai mult a piederilor nieră B oiţa — Haţeg, peste 60
metalurgic, olelâriile Martin nr 1 iese •ive rare urmăresc dară luoiăril-* le metal. Reducerea pierderilor de de m in e ri au fost ră s p lă tiţi cu
şi 2 cu 26 8CG tone oţel, laminorul Sarcinile din acest an sini mai 'le pregătire pentru reparaţii, car* oţel şi a rebuturilor mimai cu 2 la prem ii pentru aportul adus la în­
de 800 mm cu 3.243 tone laminate, mari. Siderurgicii hiuiedoreni voi de altfel au începui, sc desfăşoară •■ută, fată de cifra admisă, la nive- deplinirea exem plară a sarcini­
bhimingul cu 13200 tone blumuri trebui să dea fată Hc anul trecu! conform graficului. Dc asemeiea ’ul celor două olelării rlure la ol> lo r de plan pc anul 1963.
ele. In această perioadă colectivul cu 173000 tone mai mult otel, cu incă din luna decembrie I9IÎB s-an P rintre p re m ia ţi se num ără
••nerea umij spor de otel de circa
dc muncilori. ingineri şi l'diniciein 1000 tone. Pentru rezolvarea accs- tov. Sigism und Florescu, Lau-
Îndrumai in permanenţă (Ic orga *ei probleme au fost completate leii- ren ţiu .Turjoni, L iviu Bîrnescu,
însemnări de la dezbaterea cifrelor de
r.izaliile de partid, s-a prcocupdi în­ nol^gii de lucru şi s au stabilit mă­ Printre eviden­ V io rcl Costinaş şi a lţii.
deaproape de respectarea procesului plan pe anul 1984 la C. S. Hunedoara suri care să ducă la creşterea oalî- ţiatele întrecerii NICU SBUCHEA
tehnologic, de micşorarea mersului tă|:i materiaVlor refractare folosite socialiste In cursul corespondent
încetinit al furnalelor, de elabora­ ■n combinat. anului 1963 sc nu­
rea a cit mai multe şarje rapide, y(i 000 tone mal mullă lonlă. cu luai măsuri penlru depozitarea m; In cadrul dezbaterilor sa subli­ mără şi remaia-
de scurtarea timpului de laminare 422000 tone mai multe laminate lerialelor refractare, a pieselor şi niat nocesilalen ridicării calificării toarca Elena Fa- 1.320 biblioteci personale
ele. ele. Colectivul combinatului pri subunsamblelor necesare lucrărilor şi specializării muncitorilor, organi­ gădaru de la sec­
Rezultatele hune obţinute de co­ veşte ou optimism aceste sarcini. amintite. In aşa lei ca puneiea lor zării unor schimburi de experienţă ţia încheiat a fa­ In anul care a trecu t tin e rii
lectivul combinatului (ii ultimele luni Muncitorii dc aici. (n Irunle cu co la dispoziţia conslrucloi ului să nu şi a unor concursuri de inovaţii a- bricii de oţorapt din raionul Haţeg au m anifestat
dovedesc că rezervele interne au munişlii. au analizat temeinic, cn vind ca lemă rezolvai co probleme­ „Sebeşul" din un interes cvescînd în cum păra­
fost mai bine valorificate Organi­ simţ de răspundere posibilităţile caro creeze dificultăţi. Pentru reparaţiile lor grele de producţie, privind utîll- Sebeş. Fa şi-.i de­ rea şi citire a c ă rţii tehnice şi be­
capilale a furnalului nr. 6 şi a cup
zaţiile de partid au Îndrumat con Ic au pentru realizarea sarcinilor torului nr. I dc la O S M. 2, cari' •'.area mai raţională a agregatelor. păşit cu regulari­ letristice. Peste 2 000 dc u ten iişti
ducerile secţiilor In elaborarea şi Conducerile secţiilor. îndrumate de tate sarcinile de au p a rticip a t la concursul ,.Iu ­
încep la I februarie a.r;;, se voi Penlru continua sporire a produc­ plan, dind numai
aplicarea In producţie a unor mă organizaţiile de partid, au întocmit întocmi pînă la data de 15 ianna ţiei de metal s-au maţ luat şl se produse de bună b iţi cartea" In general, răspun­
suri eficiente In adunările gene din timp. In vederea Îndeplinirii rit ric grafice dc execuţie pe operaţii mai iau şi alte măsuri. Important calitate. surile date de ci au fost bune,
ia!e de partid comuniştii au luat mice şi la lob indicii a sarcinilor de lucru. osie faptul că întregul colectiv dc dovedind o cunoaştere tem eini­
holăriri menite să îmbunătăţească pc anul acesta, planuri M.T.O. Ir. siderurgişl: luptă cu însufleţire pen- că a c ă rţilo r indicate pentru
Pentru obţincioa unui spor de concurs.
continuu activitatea economică O* care au fost prevăzute măsuri efi : :n traducerea lor In viată. Aşa
produse este necesar să se acorde La munca dc răspîndire a căr(ti
urmare, colectivele de muncitori din cionte. Astfel, in vederea creşterii In viilor o atenţie mai mare res se şi explică faptul câ din prima zi
secţii şi au organizat mai judicios In continuare a timpului efectiv î noului an s-au înregistrat depăşiri in m ijlo c u l ţin e rilo r, o c o n trib u ­
munca, au inlretinul şi folosit mai de lucru, Unindu se seama do sta­ pectării şi îmbunătăţirii continue a de plan. In primele 5 zile s au pro­ ţie de seamă au adus-o cei 36 di-
bine agregatele şi utilajele, ou scur rea de uzură a agregatelor, lunar procesului tehnologic. In acest sens duc peste plan 2039 tone fonlă fuzori vo lu ntari. D intre aceştia,
tot timpul pentru reparaţia acestora se întocmesc grafice de reparare a se va urmări dacă retela de tnrăr 4.463 tone otel Martin, 445 lone s-au evidenţiat tov. Lu/.cta Le-
De remarcat faptul că In cel de al aceslora. Peni :u scurtarea timpului care. . calitatea materiilor prime, re cocs metalurgic şi altele. O dovadă chiş, M ana Băra, Gheorghe Du-
lV-lea trimestru al anului trecui, rle reparaţii se vor hce in preala­ gimnl zgurilor, temperaîuia acrului in plus că siderurgiştii hunedoreni m ilra c iic şi a lţii.
In prezent, 1.320 dc tin e ri au
cifrele de producţie realizate la prin bil toate pregătirile necesare D? insuflat, cantitatea gazului metan fo «fnt hotârîti ca anul acesta să în­ b ib lio te ci personale şi num ărul
c.ipalele sortimente au fost la ni menţionai câ numai reducerea cu o Cosit, si nţ corespunzătoare La ole- deplinească planul de producţie îna­
velnl sarcinilor de plan prevăzut pen­ zi In timp de un an a reparaţiilor 1 Arii se va aplica insuflarea aeru­ inte de termen. lo r cieşle de Ia o zi la alta.
tru acest trimestru. De aici reiese planificate la furnal? adu^e un spor lui comprimat prin boltă’ şi creşte­ P. VOINEA
că in cadrul combinatului există de fonlă de pe>U 3.200 lone. rea presiunii gazului de cocs cu a- L. DEMETER corr.SDondenl