Page 19 - 1964-01

Nr. 2808 Drumul socialismului Pa& 3

şi-a Fosturi evidenţiate La Institutul de fizică atomică Bucureşti
la reparaţii . - . V . '. V - W . V W - V . • 4 . . V . V . V . V . V . V . V . V bV mV - Y i \ V i V . V . V * V V . V . V . V . V - . ■

ţ In aceste zile, mecanizatorii de la
(Urmare din pan Na) larizare au lost pregătite cadre reversibilă care repartizează căr­ S M T . din Dobra lucrează intens la
pentru specificul nou de aici, bunele brut in silozurile potrivite
e înălţau c o lo ri de beton ai care avea procedee noi de spă­ conform sortului de cărbune De repararea utilajului agricol. Ca u r­
silozurilor de bruli, se în­ lare, faţă de preparaţiile de la Fe­ aici cărbunele brut se incarcă şi mare a organizări] lucrului pc pos­
tindeau kilom etri de cablu, tida şi l.upeni. se transportă pe benzi în spălă­ turi specializate la repararea trac
\ se lucru /a instalaţia funicularu- rima linie de spălare a noii torie pentru clasarea, sortarea şi (oarelor şi pc ech pe la repararea
[ lui de steni, se efectuau lucrările maşinilor agricole, pînă acum s-nu
preparaţii de la Coroieşti spălarea definitivă Aici, in uriaşa
de m ontai alo spălătoriei, cînd , remediat dcfccliunile la 32 tractoare
a intrat in funcţiune. 'Ca- spălătorie în care cărbunele alear­
\ a prins să se form ate aici nu- pacilalea ei este de 250 tone/oră gă pe culuoarele metalice, e un şi la peste 50 la suta din numărul
ţ cleul v iito rilo r preparatori, al a- Inginerii, tehnicienii, preparatorii plugurilor planificate.
s celor a care aveau să ia şi să con- supraveghează continuu com por­ labirint de mecanisme şi insta­ Ln scmăîiătorilc pentru porumb
{ ducă cu m îin i sigure modernele tarea ei Cărbunele brut venit pe laţii care toate acţionează auto­ s-au terminat reparaţiile, iar din cele
instalaţii Au venit oameni din mat. întregul proces tehnologic 46 semănători pentru cercate planifi­
calea ferată c descărcat in silo ­
întreaga Vale ti liu lu i, de la ce­ zurile îngropate Do aici e scos este condus şi supravegheat de cate s-au făcut intervenţii la 29. De
lelalte preparaţii, unii cu expe- şi se încarcă pe transportoarele la centrala — dispecer, locul pe asemenea, au mai fost reparate (3 cul­
s rienţă a lţii fără, au venit ingineri, cu bandă de cauciuc, cu ajutorul care oam enii preparatiei 11 de­ tivatoare din 9 planificate şi 10 grape
J maiştri Li se cerea o pregătire cărucioarelor de golire. Se tran­ numesc „ creierul" spălătoriei. cu discuri.
J serioasă Complexitatea instalaţii- sportă apoi în separaţie unde este on Pajura maistru de con­ La efccluarca reparaţiilor s-au evi­
S lo r, nivelul tehnic ridicat al noii înlăturat lem nul şi şistul din căr­ strucţii coborîl de pe denţiat în mod deosebit posturile
J uzine puneau în faţa celor care bunele care trece apoi la conca- dealul Plesnitoarei. $i-a con­ concluse dc Alexandru Vădan. Miron
* aveau să Ic sţăpîneascâ sarcini sare. De aici, covoare de cauciuc dus oaspeţii prin uriaşa construc­ Naghi, Dumitru Vnsiu şi echipa con­
J mari. Inginerii Nicolae Vilcea, de lungim i kilom etrice îi tran­ ţie de lingă Hu. E m îndru de tot dusă de Ghcorghc Subo. care lucrea­ Vedcro exterioară «•: pavilionului de raze cosmice şi energii înallc.
J francisc hlaber Mircea Rai, Ni- sportă spre c ilin d rii enorm i ai si­ ceea ce le poate arăta. ză la repararea semănătorilor pen­
) colac Smaranda, oameni tineri lozurilor de bruţi ce sînt aran­ — Şi asia Încă nu e totul Se tru păioasc.
♦ dornici de (apte măreţe, au trecut jaţi pe trei linii. Fiecare şir de lucrează acum pentru a se da
la studiu. M ulte seri, aplecaţi silozuri aparţine unui sistem de în funcţiune şi celelalte două li­
deasupra m aterialelor de docu­ spălare din spălătorie, fiin d asi­ nii Cînd spălătoria va intra în
mentaţie tehnică străină au tra­ gurată posibilitatea racordării re­ plin, capacitatea ei va fi de 750 Acţiuni
dus au făcut zeci şi zeci de în- ciproce a silozurilor. Deasupra tone/oră. Şi asta o vom face în de gospodărire
J semnări din cartea tehnică a in- celor trei tînd uri de silozuri sc curînd E o sarcină trasată de
Congresul al lll-lca al partidului
| slalaţiilcr. Printr-un curs de şco­ plim bă 3 transportoare cu bandă nostru. şi înfrumuseţare
ln cursul anului trecut, sfaturile
populare din regiunea Hunedoara au
acordat o deosebită alcntic folosirii
iernă a tineretului î diferitelor forme ale muncii organi­
I zatorice de masa in vederea mobi­
M'Ti slut puline y.ik pi,ni |;i ind»p. dci au participat şi cei 1.750 linerr de posibilităţi, nu s-n făcut nimic. Ase­ lizării celătonilor la acţiuni dc gos­
’crcM primai cîapc ti Sf,ar tacluadci <1* la fabrica chimică Orăşlic înscrişi pe menea exemple sc nani pot da încă. podărire şi înfrumuseţare a oraşelor
toi’nii «i tineretului, fii această perioa­ foile de concurs. Bine au muncit şi şi satelor. Astfel, pc baza planurilor
dă major, la leu consiliilor asociaţiilor consiliile asociaţiilor sportive de la ■A- de lucrări întocmite de sfaturile
sportive din regiunea uoaslră antre­ S. M. T Orăşlic, fabrica ,,Vidra" şi După cum sc ştie. In 25 ianuarie populare s-au făcut reparaţii dc dru­
nează mii de tineri fa întreceri de atlclc, unde s-a acordat importanta n.c. se va încheia prima clapă a muri şi străzi pe o lungime de 251
patinaj, săniuţe, Irîntă. lir, orientare cuvenită întrecerilor spartachiadci. Spartachiariei de iarnă a tineretului. hm., desfundări <le şanţuri pe 31 km.,
turistica $i n!le probe prevăzute în Rczulialelc dc pînă acum obţinute extinderi şi întreţineri de zone verzi
de asociaţiile sportive din raionul
regulament. Asemenea întreceri au D atorită lipsei Orăştic nu sînt de natură să mulţu­ pe 107 ha., sau plantat 41.000 bu­
loc si în raionul Orâsiie. Consiliul căţi pomi ornamentali. 1.200.000
raional U.C.F.S. Orăşlic a pregătit cu de p reo ru p ere mească. Tocmai de aceea, pînă ta 25 bucăţi flori, s-nu curălnt 36.861 ha.
ianuarie, consiliile asociaţilor spor­
c.enl e această întrecere de «amploa­ păşuni şi altele
Asociaţia sportivă „Metalurgistul" tive. organele si organizaţiile U.T.M.
re In vederea antrenării a cil mai Valoarpa lucrărilor executate In
Cugir cuprinde peste 4 000 membri din raionul Orăşlic au datoria sâ ma­
naulli tineri la stnilii! probelor. Drept cadrul acţiunilor de gospodărire şi
U. C. F. S. Fa osie cea mai ma­ nifeste o preocupare sporită in orga­ înfrumuseţare a oraşelor şi sale'o-
urmare pînă acu ei cîleva zile au fosl
re «asociaţie din raionul Orăslie nizarea înlrccerilor. depăşeşte suma de 18 milioane lm.
înregistraţi 11).202 participanţi care
In uzinele şi instituţiile oraşului îşi
au conmirTil la dilorile probe.
desfăşoară activitatea mii de tineri
ResuiîaSe bune amatori dc sport. S-a observai că a-
Luntj duri sc nganizează o întrece­ P en tru c a to|i b en e ficiarii
M em brii consiliului asociaţiei spor­ re, participă nenumăraţi oameni ai Aspect din atelierul de montaj iu scrie ut secţiei aparate eteclru uice.
tive ..Olelul’1 a scolii pi olesioii.de muncii dornici să-şi măsoare forţele s ă fie m u lţu m iţi
din Cu gir, au reuşit să antreneze la masa de şah, tenis de masă, la lir
peste 2 100 tineri )«i întrecerile de şah, sau săniuţe. întrecerile sparUichia- La poarta autobazei I R.T.A. din Mircea Dochia şi alţii. Dar lucru­ S I M E R I A
săniuţe, cros si gimnastică. Cu spri­ dei însă au fosl neglijate de către Petroşani există un du-te-vino con­ rile nu s-au o prit aci. Vaier Şeitan Cursuri de ridicare
jinul comitetului IJ.T.M pe scoală, consiliul asociaţiei sportive „Meta­ tinuu Zeci de maşini se îndreaptă a reuşit să reniorc/ieze două re­
consiliu) asociaţiei organizează acum lurgistul". Pînă acum au lost înscrişi de aici în fiecare dim ineaţă spre m orci Tot cl a înregistrat şi cel- a calificări
alte întreceri do palinaj. lir etc. numai 1.3110 participanţi care s-au în­ diferite localităţi ale Văii liu lu i sau mai mare număr de km parcurşi.
Cuvinte de laudă se pot aduce şi trecut doar Ic cîleva discipline spor­ în regiune, pentru a răspunde so­ Oglinda preocupărilor privind C.xecutarea unor lucrări si presta
consiliului asociaţiei sportive ,,Înfră­ tive. La probe ca Inutil, patinaj, să­ licitării beneficiarilor De felul cum buna întreţinere a maşinilor o con­ rea dc servicii cit mai ireproşabile,
ţirea*’ din comuna Jclcdinli Preşedin­ niuţe. lir. şi orientare turistică, nu şoferii acestei autobaze ştiu să se stituie num ărul în continuă creş­ necesită ca membrii cooperalori să Primele trenuri cu supratonaj
tele asociaţiei Alexandrii /un or, îm­ a participat nici un linăr. iar la schi achite de sarcinile lor depinde în tere de tăbliţe cu inscripţia „Par­ aibă o calificare cît mai bună. Por­
preună cu ceilalţi membri ai consi­ au concurai numai 50 tineri. mare măsură îndeplinirea planului curs 700000 km. fără reparaţie ge­ nind de la această cerinţă, condu­ doilea tren. pc acccas! distantă, a
liului, a înscris pe listele do concurs Slab se ocupa dc organizarea în­ la diferite întreprinderi. nerală". llie Sterpu, Petre Prcote- cerea cooperativei meşteşugăreşti Hotăiîrea mecanicilor de loco­ transportat în plus 1.295 tone
şescu, Daniel Fusu, Nicolae Popescu „Mureşul" n luat hotăiîrea dc o or­ motive de a obţine în «acest an rea­
.163 participanţi Pînă in prezent ei trecerilor din cadrul spartachiadci Pe şantierele din Petroşani, l.u- ganiza cîleva cursuri de ridicare a In primele (rei zile «de anului,
s-au întrecut la lir, săniuţe si triată. si unele asociaţii sportive săteşti. La peni sau Vulcan sint transportate Si m ulţi alţii, au depăşii şi aceasta calificării. Aceste cursuri sini ur­ lizări cît mai frumoase se concreti­ pc rula Simcria-tiiaj— Peştiş si ie-
d, ji^-d '.Pfi.j.oyIfllco probelor spartaclţia- Sibol de exemplu unde există multe în fiecare zi sule de tone de ma­ cifră mate de 60 cooperatori din secţiile zează zi de zi în numărul de tre­ lur, au fost remorcate mai multe
eCi-.ii teriale Inlrînd la tim p în posesia Măsurile luate pentru continua nuri remorcate cu supiatotmi Pri­ trenuri suprătonate de către meca­
perfecţionare a cunoştinţelor tehni­ confecţii, lemn şi metal, mul tren cu ion,ti sporit din noul
lor. constructorii primesc astfel un an a plecat din staţia Simeria spre nicii şi focluştii depoului Simeria.
sprijin, de preţ în respectarea ter­ ce ale şoferilor, îndrumarea per­ ln cadrul cursurilor, maiştrii cu o
manentă a organizaţiei de partid, Pcjtiş în ziua de t ianuarie, re­ Ei au transportat în plus. peste
m enelor prevăzute în grafice. La bună pregătire profesională predau
dorinţa de afirmare a fiecărui m em ­ morcat de locomotiva 150.1079
gurile de exploatare ale în tre p rin ­ lecţiile teoretice si practice condusă de mecanicul Pi tu din de­ norma tehnică, 8 514 tone, reau-
derilor forestiere sosesc zeci de va­ bru al colectivului, au făcut ca a- zînd totocbnă însemnate economii
nul 1983 să fie încheiat cu rezul­ poul Petroşani. Aceşt tren a avut
goane de m aterial lemnos în depo­ tate dintre cele‘ mai bune O sin­ un supratonaj dc 1.690 tone. Al dc combustibil.
zitele finale De la g.ir.î sînt trans­
gură cifră ilustrează pe deplin a-
portate la depozite sau la unităţile cest faot : planul de transnorl la Construcjii noi în satul Din primele zile — realizări frumoase
de desfacere im portante cantităţi tone km convenţionali a lost de­
dc m ărfuri Lista Întreprinderilor Petreşti In fruntea întrecerii dintre cefe­
păşit cu <7.7 la sută La aceasta se Ceferiştii din staţia Simeria-cii-
rare sînt deservite dc autobaza mai adaugă însemnate econom ii dc In anul )9G3, locuitorii salului Pc lâtori, au îndeplinit planul de trans­ riştii statici s-a situat si de astă
î R T A. din Petroşani este destul dată tura IIl-a condusă de Cornel
com bustibil şi ninse de schimb, ce treşti, din comuna liurjuc, raionul port pc anul 3963 cu 15 zile mai
de mare, depăşind cifra de 30. Munteanu c.are, îndeplinind progra­
sc ridică la 8.000 Ici ne maşină 11 io. au începui construirea unei devreme Rezultate demne de re­
Şoferii de aici au pus la inim ă Din cadrul bunilor gospodari sînt şcoli de 4 ani şi a unui cămin cnl- marcat obţin şi în acest an Astfel, mul de lucru în mod exemplar, a
datoria lor lată de cele peste 30 nelipsiţi Constantin C.huas Grigo- i.ural. In Im iile cu deputatul lor Sil­ tuia l condusă de Victor Slavin- reuşit să reducă toate mediile de
dc unităţi colaboratoare. Deşi u- viu Draqos, ei au ‘muncit voluntar schi, a raportat că în prima zi a
ras Constantinescu şi Palaki Fran­ staţionare a vagoanelor si anume:
neori con diţiile în care îşi exercită cisc. aţii la procurarea mnleria.lnlni p^ noului an. circulaţia trenurilor s-a
munca sînt deosebit de grele, p ri­ îndeplinirea planului anual pe plan loral rut şi la executarea lucră desfăşurat fără nici un minut înlîr- !a încărcare descărcare cu 1 la sută,
ceperea şi voinţa lor au învins M a ­ ziere, atît la marfă cît şi la călă­ în tranzit cu s< fără manevră între
1983 cu 28 de zile mai devreme rilor dc manoperă Astfel, varul a
şinile sînt conduse chiar şi pe cele constituie pentru colectivul autoba­ fost fabricat dc cetăţenii satului iar tori De asemenea, staţionarea va­ 0,50— 1,50 la sută, sporind in acest
mai aspre curbe şi pante pentru zei t R T A. din Petroşani un pr>lei pialra si lemnul de construcţie a't goanelor Ia încărcări-descărcări a fel sarcina statică pe vagon dc
că sînt bine întreţinute.
(b satisfacţie deplina si in acelaşi (ost rle asemenea procurate din re­ fost redusa cu 3 la sută fată de marfă cu peslc 1 la sulă.
A devenit obişnuit transportul cu iim n dc hnlărîre fermă de a dez­ normă. Bine a muncit şi tura con­
rem orci In cadrul autobazei sînt volta rezultatele obţinute în noul surse locale dusă de Gbeorgiie Drăgbici care. EMIL CREŢU
m ulfi şolcri care lucrează luni dc-a an în care am intrat. La aceste construcţii care au şi • ntr-un singur schimb a manevrat impiegat <lo mişcare
rîndul în acest fel. Bine cunoscuţi fost dale in folosinţă s-a făcut o peste programul de lucru 636 osii
în accasl.î privinţă s in i şoferii Eu­ T. CRIS-'N economie fată de valoarea lor de şi a compus în plus 7 trenuri cu (Din colectivul subredacţiei
gen Şerbănele, Constantin C/uceru, corespondent aproape 50,000 lei. bruto din localitate. ‘ voluntare Simeria)
U Mă ţin Ia o pnrlc dc aceste acle de mător „activitatea" căpitanului Mp-
raiz :
vandalism.
— El a lichidat greva, Insă a li­
9 n • Iu salul cil doilcq s-a încins o bă­ chidat o dată cu aceasta, 20.000 de
tălie. Credeam că insurgenţii nu se
DIN JURNALUL DE 21 AL MEDICULUI MILITAR MARIO MOUNTIJO DE PADUA. vor încumeta să atace o colo«mn negri.
aliţ de puternica. Ani fost atacaţi Un alt ofiţer a făcut remarca :
18 MAL DUPĂ-AMIAZĂ prin surprindem cu focuri de armă. — Nu esle chiar aşa, el singur a
,,Războiul din Angola’1 — stil) acest litiu a apărut in Brazilia o carte Soldaţii, nervoşi, au început să sară declarat că n-a ajuns tolgşi pînă la
care ilustrca/.u hesliulituli nemaivăzute suvir.şil c de colonialist ii portu­ N-am relatat totuşi despre cxecu- din maşini şi s«i ocupe poziţii la 20.000 !
gheză in Angola. Autorul cărţii, lînărui medic m ilitar /Mario M ounlijo llilp oare au avut loc iu dimineaţa marginea drumului. l-<\m urmat şi eu Esle însă un fapt autentic că mulţi
de Padua, a servil intr-un detaşament dc pedepsire sa hz uiist, trimis de car? am amintit. Ofiţerii eu care Imj era leamă do inamicul care se qrevişli au fost îngropaţi in pămînt
in Angola pentru rei)rinwrca luptei juste a poporului angolez pentru am luat masa, curioşi să afle cum ascundea în spatele /.irlului dc nepă­ pînă la gît. inr apoi, deasupra cape­
libertate şi independentă. Tot ce vedea in jurul său, dc Padua nota cu reacţionez, au spus că condamnaţii truns de iarbă deasă. Îmi dădeam telor lor au trecut tractoarele.
grijă in jurnalul său de zi. Apoi, nemaiptilînd răbda sa rămină in rin- au fosl executaţi prin smulgerea ca­ Pc măsură ce se Insarcază. neli­
Utirilc aalazaristc, dc Padua a trecut in Congo, şi de aici in liraz.ilia, pului, numitor şi picioarelor. Am în­ se.onia că puteam muri ln orice cli­ niştea sc face tot mai vădită. Aici,
trebat dacă s-«> procedat ara cu cei pă. îmi slâpînonm dorinţa de a face
unde dc Padua şi-a publicat însemnă r 'dc. uz do armă. şi In cele din urmă am in nord, cu excepţia unor suburbii
In prelata cârtii, autorul sc ric : „A m început să fin jurnalul dc ... 7.1 vii sau cu cei morii Nn ini s a râs reuşii să i rezist. Schimbul de focuri ale Luandei, nici un alb nu sc sim­
pentru că n-am avut cui să-mi împărtăşesc pareriie. Fram zguduit dc puns Ţinind insă seama de ura fero­ te in siguranţă. Zece negri sint iu
ce rare ti stăptneşlc pe ofiţeri, nu s-a înteţii, Undeva in spatele nos­
crimele oribile h care fusesem m artor. Am începui \u scriu ucost jurnal tru, nişte avioane au aruncat bombe. stare să atace un batalion sau să
şi pentru ca să nu-mi pierd demnitatea de om liber,.. Nu doresc decît tnc«ipe Îndoială că condamnaţii an După aceea am pornit din nou la asalteze prin surprindere un canlo-
fost dezmembraţi de vii.
un singur lucru: toii oamenii cinstiţi să citească cartea meu pînă la I?ri am stat de vorbă cu un inte­ diurn. Judecind după intensitatea nnment, să ucidă pe cei care dorm
slirşit, fără idei preconcepute şi să rcllcctc/.c asupra celor citite". locului atacanţii erau puţini la nu­ şi apoi să dispară. Ei apar în tim ­
/ala cilevo dm însemnările lui de Padua: lectual, care de aproape mi an că­ pul nopţii, se strecoară fără zgomot,
lătoreşte prin Angola, pentru a stu­ măr. Insurgenţii dispun de puţine aleargă cu iuţeala unor mnrnLon.iş|i:
dia situaţia din această tară. El mi-a arme automate şi dc foarte puţine trag fără greş cu pistoalele lor pri­
spus că mulţi «albi au reuşit, prin muniţii. Deseori ei luptă cu drugi
NEGATE. 13 M AI cuget, fără ezitare, ca şi cum acest şiretenie şi perfidie, prin înşelarea dc fier sau cu pietre. mitive şi cu puştile lor învechite şi
lucru «ir fi un joc amuzant. Militarii uza le.
Astăzi la ora C dimineaţa au fost sc distrează povestindu-şi cu lux de băştinaşilor, să facă averi fabuloase. Noi dispunem de avioane, arme Vitejia este principala armă a in ­
executaţi 1G oameni In ajun. cole amănunte „faptele lor de eroism" E| duc «icest rAv.boi din ura lor oar­ automate grele, grenade, aruncătoa­ surgenţilor, care noua ne lipseşte cel
Printre staţiile CP R centralizatc cleclrodinam ic in u ltim u l tim p qul meu Graza ni-a invitai ca îm ­ Unii dintre ei vor cu orice pici să bă împotriva băştinaşilor, de frică să re de mine. Aviaţia foloseşte lot mai mai mult. Dacă insurgenţii ar avea
este şi staţia C.I.R Petroşani Fotografia dc sus reprezintă cabina turn preună cu alţi ciţiva oliţeri să asist ducă In Portugalia urechea unui nu-şi piardă averile acaparate. mult bombe cu iiupalm primite diu cel puţin a suta parle din armamon
din această stafie. la execuţie: negru ucis. A CINCEA ZI arsenalele N.A.T.O. Pentru prima lut nostru şi din pregătirea noastră
In fotografia de jos va prezentăm pe unul dintre cel mai buni — Trebuie să Ic obişnuieşti cu a- Ce pedeapsă Ii oştea piu pe coman­ DUPĂ PLECAREA DIN NEGATE oară bombele cu napalin «tu lost fo­ militară, am fi fost nevoiţi să dăm
im piegaţi de mişcare, com unistul Teodor Conslantinescu, lucrînd la se'nicuca lucruri, înţelegi ? mi-o spus danţii din a) căror ordin şi aprobare losite împotriva satelor cuprinse de bir cu fugiţii, să suferim pierderi
p u pitrul dc comandă. cl Trebuie sâ le căleşti sînt comise aici atrocităţi de necre ...L,i 6 dimineaţa am plecat din grevă, in regiunea oraşului Kassanga. grele şi să facem cole întoarsă,
Foto-text: I. CUI ŞAN Mărturisesc că mi-a lipsit curajul z.ut ? Nici o pedeapsă. Comandanţi Negate. Coloana noastiă esle lungă, Ordinul de a uza de bombe cu na- La început pregătirea militară a în-'
nalm a fost dat de generalul Liberio,
corespondent sâ mă duc acolo... sc dedau oi înşişi la bestialităţi im înaintăm cîleva nule pe zi. Uneori .«.urgenţilor a fost slabă. Insurgenţii
i „Judecata*' a avui loc ieri la ora potriva angolezilor care au căzut prt ne oprim numai după ciţiva metri un bătrîn fascist despotic. Se spu­ dădeau atacuri disperate, fără vreun
7 seara Toii ştiu şi nimeni nu osie ■/onieri De pildă, un căpitan supta Insurgenţii barează drumurile ou ar­ ne că o parte din piloţi, refuzind să plan. De aceea pierderile lor erau
ci tuşi de puţin revoltat câ această numit „Cichmann" obişnuieşte să or bori doborîli. Uneori ei doboară ar­ execute ordinul, au fost areslati. mari. Ulterior insă au incoput să fo­
Spectacol pen tru colectivişti „judecată" este o 6implă farsă, pe done celor nrestati &ă mănince ure bori chiar după trecerea unei uni­ Greva din regiunea localităţilor losească o tactică mal potrivită, care
urma căreia sînt condamnaţi ta moar­ cili le tăiate file compatrioţilor tor tăţi militare prinzlnd-o astfel îhlr-o Kassanga a avut un caracter econo Ie-a adus succese. Ei au renunţat la
n u n iin jco , co le ctiviştii din tiile a rtistice ale c lu b u lu i sin d i­ te bărbaţi, femei, copii... sau îi îngroapă in pămînt pînă la cursă. De o parte şi dc cealaltă a nuc. Greviştii cereau majorarea sa­ atacurile deschise. Se asemui In jun­
S frcm t, raionul Alba, au avut ca calelor din Teiuş, în faţa co lecti­ — Cel mai greu este cînd trebuie gît. drumului sc Întind aproape neîntre­ lariilor. Aceste revendicări erau pe glă şi organizează acolo ambuscade.
Pentru torturi sint folosite adesea
oaspeţi pc a rtiş tii a m a tori ai clu ­ v iş tilo r din S trcm ţ, a fost înche­ ucişi copii — a remarcat Graza. inele metalice petrecute in jurul qi- rupt coline depărtate de şanţuri a- (Ic a-ntrcgul juste. Greva a (ost însă Sini pretutindeni, dar noi ini-i ve­
înăbuşită în sînqe. In această ac­
dem. Controlează drumurile şi. ou
dinei de circa 2 metri In felul aces­
bului şi Delicatelor clin Teîuş. In iat de gru pul de re c ita to ri E. — Dar femeile? — am întrebat eu. luliii, prin care trece un curent elec- ta drumul seamănă cu o tranşee. Pe ţiune şi-a cîştigat faima căpitanul o împuşcătură neaşteptată, provoacă
1 :vm'\ plină a căm inu lui c u ltu ­ Coslea, Ral Ileana şi Gheorgbc Răspunsul n-a mai venit. Mulţi ofi­ *.iic. Un soldat a povestit că bărba­ OvŞtfcl de drum le simţi mereu în pri­ Moroiz. care sc ocupă la Luanda cu derută şi panică în rîndurile coloa­
ral. echipa de teatru a p n vciH a t PuşcSu cate au rc c iîa t din poe­ ţeri nu dau nici o atenţie Io aseme ţii in virstă de 30—4G de ani rezis­ mejdie şi eşti cu totul izolat. pregătirea (lelaşamentelor speciale de nei. Atacă maşinile blindate dacă a
piesa ..Freamăt dc toam nă". A ziile lu i M. Em incscu şi G. Coş- nea întrebări, fiind prea absorbiţi tă acestei torturi, insă bălrimi mor. Am prunii ordin să distrugem sa­ luptă Împotriva partizanilor. Pentru ceslea rămîn prea mult In urmă (le
poi, fo rm a l ia de fluie ra şi si so buc. de misiunea lor de a ucide. Lucrul cel maj îngrozitor este că tele băştinaşilor situate în vecin.lla- merite „remarcabile" el a fosl chiar convoi Acest lucru dovedeşte că
liş tii vocali E m il C urta şi M aria La s fîrş ilu l spectacolului, cei Militarii dm detaşamentele de re­ militarii se obişnuiesc cu toate aces- leo drumului. Ne-am oprit in apro decorat. Căpitanul Moraiz a reuşit insurgenţii dispun deja de un anumit
Popa au prezentat sp e cta to rilo r 300 de co le ctivişti au aplaudat presiune acţionează ca nişte roboţi. le monstruozităţi, ei consideră nor­ pierea primului sat. Soldaţii au dat sâ „pacifice" miile dc autohtoni răs­ grad de organizare
prin reprimarea
lor sinqe-
cîntece şi jo c u ri populare rom i cu căldură fru m o su l spectacol Moşierii şi negustorii le-au inspirat mal să asculte povestirile despre buzna în colibe, au luai de acolo culaţi ...A mai trecut o 7.1.
roasă.
bestialităţile
Nu se ştie ce ne mai aşteaptă ln
comise, şi sâ
asiste
ura împotriva negrilor, şi ei vor să
lot r.r «r- putut, apoi au dat foc lo-
neşti care s-au bucu ra t de succes. prezentat dc a rtiş tii am atori din ucidă. Să ucidă, fără mustrare de lo ele. cu' sătenilor şi au ucis vitele. Un ofiţer a .comentat In felul ur­ acest război 6Îngeros prelungit.
Program ul prezentat de fo n rp . Teiuş.