Page 2 - 1964-01

rag. 2V Drumul socialismului Nr. 28

= FABRICA DE TEXT/LE

?
transport. Ei an fost in ficcar
i'lat sarcini pe măsura p
â Cei mai buni — declaraţi evidenţiaţi in inln' ;° r in* care le are, a pr<
socialistă, an constituit un cx
în rîndurile vin pentru ceilalţi muncitori *.<' politice şi profesion
0 exemplu, comuniştii Gh<
,'i, j !• rişti A fost apreciată de aset fugim i şi Dorica Damîan, (
partidului activitatea lor la cercurile (Iu aci politic ridicat an fost
tămint de partid unde işi au • aii ca propagandişti la ,
întreg drul staţiei CER. Simeria — că­ aportul la dezbaterea probi». il P.M.R. Mulţi comunişti
Organizaţia dc haz A nr. 12 din ca­
de studiu Istoria
P.M.R.
(C se ridică.
lători manifestă o preocupare sus­ Apreciind munca rodnică, sarcina de a fi agitatori
ţinută fală dc întărirea rîndnrilor Iile lor inoral-polilice. co'jj lor de muncă. Dintre
sate cu cei mai bum ceferişti pre­
La secţia tricotaje calitate, depinde In ultimă analiză dc cum şi pentru creşterea şi educarea dm organizaţia rle bază nr. l ‘„ | tovarăşi care mi primit
priceperea şi conştiinciozitatea cu lici C E R. Simeria — c ă li sarcina amintim pe Nicc
In secţia de tricotaje o fabricii care lucrătoarele de la sortat şi cele noilor, membri şi candidaţi de pariul hotărit in unanimitate prim 1 şi Constantin Ciolan. M
textile din Sebeş, obiectivul princi­ dc la controlul calităţii işi fac da­ De curind adunarea generală a pus in rîndurile membrilor de parii oinuuişti au primit sarcina
Forum z S.r Floarea Pol ras;
pal al întrecerii socialiste II consti­ toria. Acest lucru se asigură In sec­ disculic cererile candidaţilor d<> lao Pădn reunii. loan $uşnb; • va în cadrul organizaţiilor
alţii pe linie dc producţie
tuie calitatea produselor, lnccpind ţia noastră pe două căi principale. partid Sighismund Perena:, Floarea ronim Pienar. ml organizaţiei de bază nu
de la prima fa/.'i de lucru, croitul I ii primul rinei prin popularizarea Pclraşcu. loan Şi i sa bă şi Ieroium este însă minim de reparti
tricotului, continuind cu lucrările de permanentă a normelor dc calitate, Pienar pentru a fi primiţi în rîn- Fiecărui comu 0 1 trcm ilor ci şi de modul tn a
c -
-
•
duiilo membrilor de partid
la maşina do tivit, introdus elastic lucru ce se face iu mod organizat tn cadrul adunării genearlc a or­ o duc la îndeplinire. In ac
ctc. nu este scăpat din vedere nici prin cursurile dc instruire, precum ganizaţiei de bază P.M.R. caro a lu­ o sarcina conc7C/ membrii biroului organizat
cel mai nuc amănunt, caro ar putea Şi in mod deosebit prin organizarea at în discuţie cererea tov. Pere re-/ uza P.M.R. discută cu fiecare
asupra felului în care nu
dăuna calităţii. muncitoarelor sorlatoare în brigăzi, S1., comuniştii N'icolae Dănilă, Vasile In adunarea generală a J / pentru îndeplinirea sarcinii,
Ia începutul anului trecut, cind P*-' grupe de articole. In acest fel Ghiurn. losif Răului, Mihai Vasilică, ţiei de bâză P.M.R nr. 1 1 ă <iiutor cîml înlîmpină gr(
s-a stabilit ca produsele de calita­ au fost formate trei brigăzi din care [ o a i \ Popa şi alţii, au arătat cu ol
tea l-a să reprezinte 79 la sută din brigada a l-a pentru ciorapi de co­ ca şef al statici CER. $i-a adus un încredinţate sarcini concrq ne metodă bună ce s-a încctăte:
aport preţios la îmbunătăţirea circu­ rui membru şi candidai rh
totalul producţiei, erau unii care nu pii, Inigmla a doua pentru şosele .•gan-zaţia noastră de bază c.<
laţiei, la reducerea staţionării vagoa­ Biroul organizaţiei de ' e
prea erau convinşi că acest lucru de bărbali şi femei şi brigada a nelor şi la îmbunătăţirea rula­ convins din propria cxperioi ■ ca în mod periodic fiecare (
se va realiza. Dar măsurile luate do treia pentru ciorapi de femei. jului la vagoane. Cuvinte frumoase repartizarea sarcinilor coliere- d. Să prezinte în fala adună
către conducerea scclici sub îndru­ Aceste măsuri precum şi exigenta s-au spus şi despre activitatea to­ cc.silă o cunoaştere atentă uN leneralo informări asupra fel
marea organizaţiei de partid, ime­ ■manifestată rle tovarăşii dc la con­ varăşilor Floarea Pclraşcu. NicoLic ci Ultii şi apl iludinilor fiecărui Pun- um a muncit pentru a se achit
uircinilc ipmadinhitr.
diat după lansarea planului, au con­ trolul de calitate, au făcut ca sec­ Părlureanu, loan Şuşabă şi lerouim didal şi membru de partid, a pers­ EMIL CREfU
tribuit In mod electiv la realizarea ţia noastră să- si realizeze iii Pienor care au muncit cu mirită ho- pectivei sale. De aceea, fiecărui organizator al grupei de part
şi depăşirea clvar a cifrei planificate. cursul anului trecut planul la tărîre penlm realizarea planului de membru şi candidat dc partid i s-au nr. 3 staţia C.E R .Simen.
Astfel, produsele de calitatea l-a re­ produsele de caiiiutea l-a in pro­
prezintă 79,8 la sută din loialul rea­ porţie de 91,7 la sută, fală de 91,5
lizărilor. l=i sulă cit ain avut planificat.
Dna din măsurile care au contri­ Printre muncitoarele care şi-au a-
buit la obţinerea acestor rezultate dus o contribuţie deosebită la obţi­
este pregătirea profesională a mun­ nerea acestor rezultate, pot fi a-
citorilor. Acest lucru s-a făcut prin nuntite Elisabcta llică, Ana Brînzcs- Veninuri din zootehnie ferea vacilor de lapte, r/vor dc bel­ In garu/.area timpului liber ai cr
cursurile de instruire (imite o dală pe cn. Clisabela Damian şi Elena Bo- şug tn G.A.C." si altele. Asemenea l»i5 etc
săplămînă de către cei mai buni a- boş, care in fiecare lună şi-au rea­ Livrarea către- stat pe bază do acliuni se vor organiza in continuare Pţro cercurile care desfăşo-dr
jutori de maiştri din secţie. Con­ lizat planul la calitate in proporţie contract a surplusului de produse tn cşa (el incit in toate satele ° activitate sini cele organizat
comitent cu aceasta, a fost desfă­ dc 99— JDO 1,-| sută. agricole constituie una din sursele* mionnîui să fie tunde un număr rut oro. Lăpuşnic. Gurusada, Soi
şurată o largă acţiune de populari­ M A M A CUCEREANU şi cele mai importante de venituri bă mai mare de conferinţe in perioada musrănnagn şi Leşnic
zare a cărlii tehnice, în special a s i l v i a r ă ş i n a r i iest i aţe gospodăriilor colective. dc iarnă. VICTORIA TODONf
volumelor ,,Tehnologia tricotajelor' brigadiere Fiind convinşi de acest lucru, co 4e cşedmla Comitetului raiona,
şi „Posibilităţi de îmbunătăţire a tri­ ANA ANG11EL Icctiviştii dm Iiia au contractat cu Tot zilele trecute, o brigadă .ştiin­ al lemeilor
cotului pe maşinile' „lnterlock", care controlor dc calitate IARNA fN PARCUL DIN DEVA (Fcfo: V. Onoio} statul în anul trecut, printre altele, ţifică (ormată din speciulişli din di­
sa goseso la biblioteca fabricii. O un marc număr de porci. Acordînd ferite domenii, s-a deplasat in solul Penfru insigna
rlia măsură care şi-a dovedit uti­ âlenth cuvenită îngrăşării acestora, fantoag unde au dat răspunsuri la de polisportiv
litatea constă in introducerea ram­ Învătămîntul agrozootehnic pentru a putea fi livraţi la terme­ întrebările colecti vistilor. Cu înnll
pei de control penl.ru stofă, cu n- nele stabilite, s-a reuşit ca piua la interes au lost urmările răspunsu­ l|K'4d din luna octombrie !0o3,
jutorul căreia, tn mod operativ, fie­ 10 d.'cembne 1963 sarcina contractua­ ln a4riide sportive din raionu
Q avea un rile la întrebări le despre mcloiUue ‘ ha ajosl organizate concnrsur
care muncilor poale să observe de­ $U4 lă să fie în întregime realizată. In de prevenire a bolilor la animale, |H*iUrnJ.Ccreo normr,|or In veL[e)ec
fecţiunile, ovind posibilitatea de a arest fel. colectiviştii an obţinut un dospi3 originea superslitiilor, despre obţineţi insignei de polisportiv
le înlătura. De asemenea, pentru ca venit dc aproape 100.000 Ici numai
Ccî 159 cursanţi participanţi la în. tă cate acum e in procent dc 75— Ar mai trebui amintit şi faptul că apariţia viciu pc pAmînt ele. Datorillnci nninci susţinute de
la faza de croit să nu se producă de la acest produs.
pierderi de material, s-a stabilit ca vălăminlul agrozootehnic de masă 80 la sulă ar putea fi mai bună dacă unele lecţii nu sint legate de prac­ La realizarea acestor venituri au Colectiviştii şi-au manifestat do­ populajc n concursului, sule de
secţia vopsiloric să asigure o vop­ care se desfăşoară în cadrul gospo­ consiliul de conducere al G.A.C s-ar tica producţiei dm gospodăria colec­ contribuit colectiviştii care lucrează ct n 1 o de a pariicipu şi în viitor în tineri ^saiele raionului s-au ln-
sire si calaiulrare corespunzătoare dăriei agricole colective din 11 io an ocupa mai mult dc mobilizarea tivă. Ciud spunem acest lucru ne In sectorul zootehnic. Printre aceş­ asemenea manifestări. !*cris SuLjrticipă Ia trecerea nor­
melor. i
a stofelor. fost încadraţi în G cercuri. în raport cursanţilor. In marc parlc, această referim la faptul că aici sînt tnca- tia pot fi amintiţi Iov. Marin Roii- GHEORCHE NICOf.A
cu necesităţile locale. Dc curind o lalnră a. activităţii la invălăminlul drali ca lectori şi unele cadre di­ ur|e a activităţii desfăsu.
Printre celelalte măsuri care con­ ^ea si Andrei Doda. îngrijitori la tnspeclor — CornitPlul raional
tribuie In asigurarea calităţii produ­ parte din colectiviştii cursanţi de agrozootehnic este lăsată pe seama dactice. Ce-i drept, din partea aces­ ferma de porci. pentru cultură şi artă rate insîliîlc asociaţiilor spor-
selor, este şi permanentizarea mun­ aici au audiat lecţia a şaptea, iar lectorilor, care fiind ocupaţi cu pre­ tor tovarăşi, cum sînt Margareta But Penlm anul 1954 gospodăria co­ l!VC Si \ instructorii , voluntar',
■
P''U« In h i .
citorilor pe faze de lucrări, ceea ce alpi leclia a noua. Datorită intere­ gătirea lecţiilor, a planurilor de sc- şi Andronic Pelca. se manifestă preo­ lectiva din Ilia a contractat cu sta­ Din activitatea cercurilor 215 tinerii »
contribuie la specializarea lor. sului pe care îl depun lectorii, la mmarii şi cu procurarea materialu­ cupare pentru o tratare « lecţiilor lul 140 porci. Urmărind respectarea de citit mole, de\Ld purtători ai insignei
Antrenaţi In Întrecerea socialista, majoritatea cercurilor, lecţiile şi dis­ lui documentar nu o pot duce la în­ la un nivel corespunzălor. Colecti­ termenelor dc livrare, un număr dc de pollspiy Tot plnă la aceaslA
viştii apreciază strădania lectori 1 or
nvind in frunte comunişti!, munci­ 54 porci au si fost puşi la îngră < u sprijinul Comitetului raional a! data si-aunai trecut o parte din
cuţiile sînt interesante si atractive, deplinire în bune condiţiuni. de a-i ajuta să înveţe cil mai mult scit. urmînd a fi livraţi in trimes
torii secţiei tricotaje lucrează pentru /•'mr'lior. In raionul Ilia au fosl or. norme 184le tineri care participă
slirnind interesul colectiviştilor. Bune In ccca ce priveşte învălămlntiil din tainele agrotehnicii înaintate. Dar Irul I al anului acesta. gunizate 883 cercuri de citit. Con­ la concurs,
ca „marca fabricii" să constituie
rezultate s-au obţinui în această di­ agrozootehnic care se desfăşoară aici trebuie spus că in mare parte lecţiile IULIU MICA duse dc către cadre didactice, niH Consiliilefiociaţiilor sportive care
inindria tuturor. brigadier zootehnic Ia G.A.C
recţie Ia cele două cercuri cu profil sc manifestă şl alte neajunsuri, care predate de tovarăşii amintiţi la bri­ dici si ingineri, cercurile dc cilii sini se ocupă Ilmod deosebit de buna
Din colectivul secţiei noastre mo­ Ilia frecventate cu mult interes de pede- desfăşurare (concursului, precum şi
zootehnic, unde cea mai marc parte duc la o tratare superficială a te­ găzile din Ilia şl Săcămaş ou mai
ntă a fi evidenţiate pentru rezulta­ 5.700 de femei. de atragera unul număr cit mai
a lecţiilor sint legale de problemele melor din programa analitică. Este mult un caracter teoretic. Necnnos- Popularizarea şfimţei
tele bune obţinute Iov.. Aurelia M o­ Printre temele prelucrate care ui marc »le pţicipanţi, sini cele de
concrele ale producţiei animaliere dm vorba in primul rînd despre lipsa cind situalio din gospodărie, lectorii suscitat ccl mai viu interes aîr fijs^ T3 „ v ^ r i a " DohM.
rar, Olimpia Faraga. Silvia Ursn, şi şi cununi
gospodărie. Aici, aproape fiecare lec­ materialelor documentaro necesare. nu pot (olosi exemple concrete, le­ cele cu privire la „Importanta fo­ „Unire/1 Cu?odd. „Progresul" Soi-
alte muncitoare care In fiecare lună Prezentarea de conferinţe* pe di­ losirii judicioase a recompenselor şi muş şi „Aur Certcj.
si-au realizat planul de calitate ta ţie este urmată şi de vizionarea unor Astfel, la cercurile din anul II cu gate de specificul muncii de aici. In ferite teme in fala colectiviştilor pedepselor In educarea copiito", VALER r o r A
proporţie de 100 la sulă. diafilme pe diferite teme cum sini: profil zootehnic se folosesc planşe viitor sc impune ca si la aceste bri­ este una dinlre lormele cele mai „Ajutorul pc care-1 poate da familia pcşediilc Consiliului raional
VICTORIA FAP> CAŞ însilo/.area furajelor, creşterea tinere- care mi an nimic comun cu temele găzi lecţiile ră fîe legale in mod ne­ eficace de răspindire şi popularizare ' U.C.F.S.
şeful secţiei tricotaje tului bovin, cum sc poate oblinc o lecţiilor. Unele din aceste planşe re­ mijlocit de practica producţiei din a ştiinţei şi culturii. Prin grija Co
proci li cl î v i l ei tc sporită de la vacile prezintă nspecic ale acţiunii de in- gospodărie. Acest lucru sc poate rea­ miletului raional pentru cullurfi şi
La secţia finisai cu lapte ctc. silozare a nutreţurilor, rasele de pă­ liza numai prinlr-o legătură strinsă ni tă. zilele trecute a fost organizată S e m n i f i c a ^ a a a n a c i f r e
expunerea a 50 de conferinţe in
Fiind secţia dm caro produsele Dc asemenea, înainte dc a sc pre­ sări şi altele, care de fapt au fosl intre lectori $î consiliul dc conducere. saielc raionului Cei 50 de confe­ ln secţia ţlnnfe n fabricii de în- vinduleprin jnc/t/1 dp cârti pe
fabricii noastre iau calea către be­ da lecţia la zi sc face o scurtă re­ dezbătute în anul 1 dc invătămint Prouedindu-sc astfel Invălăminlul renţiari care s-au deplasat pc teren, cZIţnmtnţe ,,Ardeleana' din Alba 1.800 ce voi ie în valoare de
neficiari. problema calităţii este pri­ capitulare a problemelor mai impor­ Acest lucru dovedeşte superficialita­ agrozootehnic poale şi trebuie să aibă nu prezentat In fala unui mare nu­ luna n m irat zîm bind o m u n c ilo r proape 74.706/.
vită aici cu toată răspunderea de un continui-bogat, atractiv şi legal de măr de ţărani colectivişti conferin­ ie. După forma pachetului şi <zr\ja Ne futem face o imag
către 1 ntrec; colectivul. Respectarea tante din leclia precedentă. Prezen­ tea cu care este privită problema asi­ ţe pe temele: „Apariţia vieţii pc cu care era purtat sc putea phicl reală dtspre fcgosteă şi pas iu
cj strictele a normelor STAS pre­ ta colectiviştilor la cursuri este şi ca gurării materialelor didactice din specificul unilălii respective. pâmlnl", „Omul, slăpin al naturii", ca „ ascunde" nişte carii, muncilcrilor dru citit şi slut
' — Ceva nou Mana ?
cum şi a celor interne cu privire la mulţumitoare. Dar, această frecven- partea consiliului agricol raional. I | I. MANEA „Creşterea tinerelului bovin", „Greş- Imaginez rap? însă mcompi
— Nu chiar nou. Daca te intere­ Cine poate ş ite zeci şi sute
i q bdsm u r o a a a Oro S «1* » m * ,LL-111 Q m m o a«.-s a sează pot sa-fi arăt La desfacerea volume nu i cumpărat dir
pachetului, colegele de muncii ale din librării.
M ăriei Munteanu II au făcut cerc Să amin:im;e şi în treacăt pe
muzeului m jurul ci. Mana nu mai prididea cîţiva dm p^sorii unor bogate
sa dea explicaţii.
biblioteci nersale. Mana
M un­
— ro ftiţi la ştand şi vă alegeţi teanu II ş a pogăţit anul trecut
ce clonii. biblioteca cu i volume însumînd
Oferind vizitatorilor o imagine Iui, pentru prezentul şi viitorul lu­ zitulori sc organizează expuneri pe ticipând- Dc asemenea, ciclurile do mări pe baza colecţiilor muzeului I:ra pentru a treia nară in luna
largă, multilaterală asupra istoriei minos al patriei. marginea expoziţiei de bază. in care comunicări şi conferinţe organizate sau pe teren la diferite locuri de in­ decembrie cind ştandul cu vînzarea valoarea &_ cn 700 lei, iar Emil
regiunii Hunedoara, prin numeroa­ în activitatea sa muzeul colabo­ sint scoase in evidentă momentele dc către muzeu atrag un public nu­ teres istoric. cărţilor în rate poposea la locul de Pop, V/ord Giurgiu Rozalia,
sele lui săli, cu marca lor bogăfio rează cu diferite organizaţii de masa dc insemnătaln istorică şi politică, meros in fata căruia personalul ştiin­ Lucrătorii muzeului îndeplinesc Reghina ToţmComel Crişan, sînt
$i diversitate de piese expuse, Mu din întreprinderi, instituţii, cu cin cu un profund caracter educativ, ţific al muzeului expune cele mai funcţia de ghizi nn numai intre zi­ muncă al harnicilor m uncitori M ulţi cei m ii frepeţi cumpărători de
zeul regional Hunedoara-Devn esio huriio si casele de cultură din oraş cum sini cele legale de lupta tna recente rezultate ale cercetărilor în durile clădirii muzeului sau la ex dintre cei a cîiror fotografie stă cărţi
azi cunoscut unui public lot nun domeniul istorici regiunii Hunedoara. poziţiile temporare ci şi la locurile neschimbată la panoul de onoare 5i încă a ^nănunf. M uncito ri­
si din regiune, cu instituţiile dc in sclor populare de-o lungul veacuri
larg. vălăminl şi cu căminele culturale lor. împotriva asupririi sociale şi Paralel cu activitatea de continuă do importantă istorică din oraş şi al fabricii 'sînt prim ii şi la cumpă­ lor din fabiile sînt puse la d is ­
Adăpostit în impunătoarea clădire In colaborare cu acestea se orguni naţionale. Legat de aceasta, luc.răto îmbunătăţire a expoziţiei perma­ din regiune: Cetatea Devei, aşeză­ rarea cănilor Asocierea cuvintelor poziţie a pipe 7.000 de vo Iunie
denumită N-huma Curia", ridicată în /caza permanent vizite la muzeu do rii muzeului se ocupă pe larg de nente. o a Hm ţie deosebită este acor­ rile dacice din munţii Orăştiei. Cos carte-evideniiat nu e deloc întîm- de httraţu^ehnică şi beletristică
anul JG21. monument arhitectonic unor colective de muncitori, tărâm prezentarea luptei clasei muncitoa­ dată organizării de expoziţii tematice (eşti. Grădiştea Muncclului, Blidarii, ofăloarc. De unde, daca nu din şi cek 9 godice de specialitate.
medieval de o deosebită importantă. colectivişti, fu nclionnri. elevi. In re împotriva exploatării capitaliste, temporare în dilente întreprinderi !a Snrinisegeluza sau la castelul din carte învaţă omul cum să m u n ce a i Pentni a\ acesta, cine poate
Muzeul regional Munedoara-Dcva acest sens s-au încheiat contracte dc cvideulierca rolului partidului in institufii. gospodării agricole colec­ Hunedoara ctc., cit şi la 'noile obiec­ că mai bine şi mai spornic şti ce sutp> nc mai rezervă iu-
culturale cu diferite întreprinderi, această luptă, cit şi a realizărilor tive din cuprinsul regiunii Hune­ tive socinl-culluralc ridicate in anii
permite vizitatorului să urmărească lată un adevăr care se parc <ă interi, de jr de la „Ardeleana '.
instituţii, şcoli din regiune, ca dc obliniile pe drumul construirii so­ doara. In ultimul timp, 5 expoziţii puterii populare.
In liniile ei esenţiale, pornind de Ia exemplu cu Întreprinderea dc in­ cialismului în regiunea Hunedoara, do acest gen se află în regiune Străduinţele colectivului Muzeului a găsit teren fertil pentru m uncito­ du ne-ar )j sa auzim că m ulţi
primele urme de cultură materială dustrie locală din Orăşlic, Exploata cărora le sint consacrate cinci săli Una din ele, intitulată „Vîaia nouă regional Hu-nedoara-Dcva pc Lăriinul rii fabricii „Ardeleana". Ci leva cifre se vor plîncă... nu mai au unde
descoperite pe teritoriul regiunii rea minieră Deva ele. Jn ultimul limp ale expoziţiei do bază. Această sec­ in satele regiunii Hunedoara", for­ unei mai bune organizări a activi­ in această direcţie sînt edificatoa­ fuue cârţih
această acţiune a fost extinsă şi mală din panouri, imagini şi gra­ tăţii sale eultu/al-cducalive de masă re. Anul becul în fabrică au tosf S. TRUŢA.
Hunedoara, evoluţia economică, so­ ţie are o deosebită importantă în
asupra gospodăriilor agricole colec­ fice. a fost prezentată în mai multe n-au rămas fără rezultat. Activitatea
cial-pol ilică şi culturală a aşezări­ tive din regiune : Vetel, Hrăni sen. educarea patriotică a oamenilor comune dinlre care Sintaiulrei, Şoi- mn/onlni se bucură dc sprijinul ob
lor omeneşti de pe aceste meleaguri Bretea, Ilia, Leşnic ctc. Grupuri for­ muncii în spiritul dragostei fală de muş. Vele!. Leşnic A doua expozi­ slesc al cetăţenilor. In înlreprindei i
piuă în zilele de estăzi. mate din muncitorii do la Exploata partid şi fală de tradiţiile glorioase ţie. intitulată ,,Creşlere:-i animalelor, şi instituţii s-au format cercuri dc < & IE ^ I D Â
rea minieră si Întreprinderea de de luptă ale clasei muncitoare Ma bogat izvor de venituri", a fost o r­ ..Prieteni ni muzeului". Tinerii care
Dar rostul unui muzeu nu este
industrie locală „t Mai" din Deva scle de vi/ilnlon îsi îndreaptă afon- ganizată in comunele Bircea Mică. fac narte din aceste cercuri vizitea­ şi Jcon Inescrn ; 10,30 Ştiinţa
numai de*a pune la îndemînă publt întreprinderea forestieră Orăştie rle­ lia cu interes, in special, sine aceas­ Pcşlişul Mare. Crislur. A treia ex­ ză Muzeul regional, ascultă expu­ CQ.ad.ie- în slujba Hi ; 17.00 Solişti de
cuini o serie de piese semnificative* la BlniningMiinedoara, Uzinele „Vie tă parte a expoziţiei muzeale. Pen­ poziţie de reproduceri după gravu-î nerile despre istoria regiunii sî a 4 IANUARIE .1004 muzică po'ară ; 17,30 însemnări
pentru domeniul pe care esle pro toria din Călan etc. au vizitat mu­ tru colectivele de tineri dm diferite contemporane înfălişînd aspecte din tării noastre, organizează excursii la Programul I: G,05 Mici piese Jl=? de rcportelO.05 Muzică din o-
filat. Importanta instituţie culturală, zeul. Numai In primele trei ui întreprinderi şi inslilulu din locali­ lupta poporului pentru libertate a focurile istorico. Putem cita în nccsl perete cer|dc ascultători; 10,35
mostre ale anului 190.1, numărul tate şi dm regiune s-au organizai fost prezentata în raioanele Sebeş sens tinerii mineri dc la Exploatarea (■stradă; 5,40 Muzică populară ,-
muzeu! are menirea să contribuie Melodii pila re de pe întinsul
vizitatorilor a fost de ccn. 50,090 din expuneri privitoare la „Istoricul ora­ si Orăştie iar expoziţia comemora­ minieră din Deva. Mulţi cetăţeni au 7,30 Sfnltil medicului ? 8 OG Piese
multilateral la culturalizarea si edu­ şului şi al cetăţii Deva", „lancu dr tivă „Aurel Vlaicu". în cuprinsul ra făcut preţioase donaţii, mforme-ază de cst/nclă ; 9.00 Roz.o vuiturilor ; patriei; M Conceit de muzică
totalul dc 05.000 vizitatori cit era
carea maselor largi dc oameni ai Hunedoara, conducător al luptei ma­ ionului Orăşlic. Expoziţia recent or­ permanent muzeul asupra unor des­ 9,40 Melodii populare; 10,00 For­ populară ,-W 0 Muzică dc dans;
programat pe întregul an. coperiri cu caracter arheologic, sem­
muncii In spiritul patriotismului so­ selor populare împotriva primejdiei ganizată „Dezvoltarea societăţii ome­ malii romîneşti de muzică uşoară ; 21,45 Agei teatrală; 22,00 Bo-
Colectivul muzeului acordă o alcn- otomane", „Lupta maselor populare neşti pe teritoriul regiunii Hune­ nalează existenţa unor piese care
cialist, al dragostei pentru tradiiiilo prezintă interes pentru muzeu, aduc HUO Solişti ai Teatrului de stat lelit] „Spăiorul de nuci" ; 23,05
tie deosebită îndrumării publicului Imncdorene împotriva exploatării so­ doara" este expusă la Muzeul re­ Muzică de'ns.
de luptă revoluţionară ale poporu- ciale şi asupririi naţionale de-a lun­ gional din Deva. urmînd a i se lixa cu ci noi şi noi (impuri do vizi­ de operîtă ; 14.00 Din folclorul
In muzeu, Pentru colectivele de vi- muziovl al popoarelor; 14.30 M u ­
gul orindnirii feudale", „Lupta ma­ un itinerar în cuprinsul regiunii. tatori. Padîojurr şi bulclinc de ştiri;
selor muncitoare hnnedorene con In primele trei trimestre ale anu­ Trebuie, de asemenea, relevat fap­ zică uscară : 15.30 Cîntcrc de Emil 5.05; G 00 7,00 ; 11,00; 13,00;
duse de P.C R in anii crizei econo­ lui trecut personalul ştiinţific al mu­ tul că muzeul arc în grija sa şi ci- Monţia ; 15,15 Vorbeşte Moscova; 17,00; 20,1 22,0(1; 23.52 (pro­
mice (1929—1939) şi in anii fasci­ zeului a redactat şi a prezentat in teva muzee din regiune, ca de exem­ 10,45 Jocuri populare : 18,00 Ac- gramul I) * 0 , 0 0 14,00 ; 1G.00:
zării tării (1934— 1937)", „Realizările întreprinderi, case de cultură, şcoli, plu : Muzeul Pastoral al comunei Po­ tuali/alea muzicală: 18.45 Muzi­ 18.00; 21,003,00 (programul II).
regimului dcinoerat-populat In re­ cămme culturale peste 50 dc con- iana, Muzeul Memorial „Aurel Vini că uşoară de H. Mălinc<niu i 19.00
giunea Hunedoara" o.lc. Mulţi pro eu". Muzeul dm Sarmiscgctuza. Cas­
icrinle pe teme ca; „Cetatea Devei', Alnnnah ştiinţific ; 19.25 Muzică
fesori dm oraş şi regiune organi­ ..lanni de Hunedoara, conducător al telul Corviniştilor dc la Hunedoara. de lans ; 20,10 Muzică instrumen­ Odei in
zează penlm elevi, în sălile mu­ luptelor maselor populare împotriva Există, fireşte. încă multe posi­
zeului. lecţii recapiliilallvc. primejdiei otomane", „Trecutul is­ bilităţi de a îmbunătăţi si lărgi ac tală de compozitori roinîni ; 20 40
In vederea popularizării muzeului, toric şi prezentul regiunii Hune­ livilatea cullnral-cducalivă a muzeu­ Pnfirain pentru iubitorii muzicii meee-fl-toqie
a istoriei regiunii noastre, au (oul doara". „Frumuseţile şi bogăţiile re lui. Plenara lărgită a Consiliului Aşe­ pofulare : 21,15 Carnet plastic ; PIRU 24 ORE
Imliate şi alte acţiuni. Simpozionul giunii Hunedoara", „Despre lupta zămintelor Culturale, consacrată ac­ 2I.S) Muzică de dans. Vremea vă mi ne închisă şi u-
tivităţii muzeelor, a constituit
un
comemorativ „Aurel Vlaicu", con muncitorimii din Cu lan în ?mi re­ bun prilej pentru un larg schimb de Irogramul I! : 8.-10 Muzică tn- medă. Vlntrn sufla moderat cu
gimului burghczo-moşienxse", ctc. strimcnloîă ; 9,00 Onlecc şi jocuri
cursurile „Drumeţii veseli" pe teme Prin intermediul presei locale sau experienţă cu alte instituţii similare. iiricnsificărirale din sectorul
ca : „Să nc cunoaştem regiunea", sau centrale, cil şi <i statici dc radio- In oonxocin|â, vom extinde numărul pqmlare romîneşti ; 9,30 Muzică nord-veslic,1 vor semnala preci­
inerpretală de fanfară ; 10.35 Tâ­
„Momenlc şi monumente istorice lui- ficare din localitate sînt făcute cu­ expoziţiilor temporare, al expuneri­ râitele şi bolerouri; 12.05 Arii din pitaţii sub mă de ninsoare si
lor pe teme din domeniul istoriei
nedorene oglindite în folclor", orga­ noscute maselor noutăţile privind ac­ op-rele; 12,30 Noi înregistrări de burniţă. TPîratura în genera)
tivitatea muzeului. Trecutul istoric, moderne şi contemporane, slrădnm- staţionară 7i va fi, cuprinsă Intre
nizate in colaborare cu comitetul specificul rcghinii Hunedoara (ur­ (lu nc in acest fel. să nc aducem o rpr/ică uşoară romînenscă ; 13,20
U.T.M. al Stalului popular regional mează obiectul urmi interes- deose­ şi mai mare contribuţie la educaţia Nrdodii populare; 14,35 Muzică 0 şi —3 ge iar noaptea va
la —11 grade Lo­
oscila intri
Hunedoara şi respectiv cu comitetul bit pentru mulţi oameni ai muncii patriotică şi socialistă a oamenilor d| cameră de rompozitori roinînt ; cal mai ccb ,i.
U.T.M. rle la Şcoala medie „Dcee- şi pentru cercetătorii dc ^penalitate muncii. lj,00 Cinlecc de dragoste şi jocuri
dm Iară şi din străinj.ale. Tuturor M 1RCEA VAI.CA opulare ? 15,12 Muzică uşoară in­ PENTRU UJATO AR ELE 3 ZILE
I iunedon bal“ nu trezit un interes deosebit şi
acestora personalul ştiinţific le stă directorul Muzeului regional Vreme favibilă precipitaţiilor.
au atras un ~ ■ număr de par­ la dispoziţie prin consultaţii, infor- Deva terpretată de Crislina Pongratz