Page 21 - 1964-01

PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE, UN1TI-VA I
In preajma sesiunilor pentru

aprobarea planului economic

• C oleclîvişlli dîn Lăpuşnrt
— despre realizările lor a bugetului local
(pag. 2-a)
• Răspundere penlru buna Sub conducerea organelor şi or* nomice şi social-culturale, venind
pregătire a propagandiştilor qanizaliilor de pa/lid, sfaturile popu­ totodată cu propuneri valoroase si
• Proiecte de calitate — pre- lare şi-au îmbunătăţit continuu stilul indicaţii de orientare a eforturilor
şi metodele de muncă. In activitatea pentru îmbunătăţirea muncii,
date la timp constructorilor
pe care o desfăşoară ele au reuşit O sarcină deosebit de importantă
• In zilele de iarnă — Ia
să mobilizeze mase tot mai largi de este aceea de a asigura ca toţi de­
unităţile culturale de la sate oameni ai muncii la rea-lizarea sar­ putaţii sfaturilor populare să parti­
(pag. 3-a) cinilor obşteşti. cipe la sesiunile de aprobare a pla­
• De peste hotare A devenit o realitate a zilei faptul nului economic si a bugetului local.
(pag. 4 a) că la conducerea treburilor obşteşti Comitetele executive ale sfaturilor
să participe un număr tot mai mare populare raionale si de oraşe regio­
de cetăţeni. La atragerea ior sint fo- nale vor asigura ca la sesiunile sfa­
losi'te forme variate organizatorice, turilor populare subordonate să par­
ticipe toti membrii comitetelor exe­
oare $l-au dovedit în practică efica­ cutive. şefii de secţii cit şi ceilalţi
Furnalelor — m inereu cu conţinut citatea. Principala formă legislaliv- specialişti din aparatul său.
organizatorică a activităţii sfaturilor
populare o constituie Insă sesiunile. La sesiunile sfaturilor populare
Ele joacă un rol de seamă în viata orăşeneşti şi comunale se va prezen­
ta şi un raport asupra realizărilor
regiunii, a raionului, oraşului sau
bogat de fier f K comunei, deoarece In .cadrul lor se ce au fost ob|inule prin acţiuni pa­
triotice In anul 1963 şi planul lucră­
dezbat cele mai actuale probleme şi
se iau hotarlri obligatorii pentru co­ rilor ce se vor executa prin acţiuni
mitetele executive si Întregul aparat obşteşti tn anul 1964, caro va fi su­
pus aprobării sesiunii.
Productivitate ridicată—calitate corespunzătoare al sfaturilor populare. Cu ocazia se­ In anu) 1963, sfaturile populare a;t
siunilor. deputaţii, reprezentanţii ma­
selor de alegători, au prilejul de a obţinut rezultate bune fn îndeplini­
In fiecare lună rea indicatorilor economico-fînan -
Sectorul I al EL M. Teliuc a iosl ismic şi de aruncare, pe de o parte, cise a rebuturilor. Această măsură de rihtuiloarea Ma­ controla activitatea comitetelor exe­
dotai cu numeroase maşini, care asi­ iar pc de altă parte prin amplasarea control va duce aiit la reducerea rfa Ciulea, de ia cutive, a lucrătorilor sfatului popu­ ciari In economia looală. In afară
de realizările oblinute Ia obiecLivele
gură mecanizarea complexă a proce­ judicioasă a găurilor s-a realizat d irija ­ cantităţii de steril din minereu, cit fabrica de încălţă­ lar respectiv, a conducerilor institu­ finanţate de la bugetul statului, oa­
ţiilo r subordonate sfaturilor populare.
sului de extracţie a minereului şi o rea masei dislocate in aşa Iei incit m i­ şl la încărcarea autobasculantelor la minte din Alba Deputaţii participă activ, prin propu­ menii muncit din regiunea noastră
productivitate ridicată. Dar, odată cu nereul să fie aruncat într-o parte, iar întreaga capacitate. Pe baza acestei luha, reuşeşte să nerile pe care Ie fac In sesiuni, la mobilizaţi de către deputaţi, comi­
sterilul separat prin aruncarea lui în
creşterea randamentului de extracţie evidenţe conducerea sectorului va dea numai luciâri elaborarea unor hotărirî judicioase tetele de blocuri şi alte forme orga-'
prin mecanizarea completă a încărcă­ alta' direcţie. Această metodă de puş­ acorda prime pentru calitate brigă­ de bună calitate. menite să ducă la Îmbunătăţirea nizatorice de legătură cu masele au
rii cu excavatoare s-a redus posibi­ care selectivă in masă se poate aplica zilor care vor avea cele mai puţine Ca urmare, fn luna muncii. obţinui rezultate bune si In realiza­
numai In cazul lentilelor mari şi dis­ rea unor obiective privind buna gos­
litatea trie rii manuale a minereului rebuturi, cointeresînd astfel material decembrie a anu­ Sfaturile populare au In adminis­
tincte. In cazul inlercalutiilor mar) podărire si înfrumuseţare a oraşelor
coca ce Influenlează negativ asupra Întreaga masă de mineri trarea lor Însemnate întreprinderi
de steril selecţia prin puşcare masivă lui trecui ea a Iosl si satelor. Astfel, pe baza planului
calităţii. O rezervă importantă dc îmbunătă­ declarată eviden­ economice si instituţii social-cultu- de lucrări s-au executat reparaţii la
nu mai dă rezultatele scontate. De rale. Pentru coordonarea activităţii
Cu citva timp in urmă se părea că ţire a calilăţ't esle şi ridicarea caii- ţiată in întrecerea drumuri si străzi, desfundări de şan­
aceea, )u încărcarea materialului In acestor importante sectoare, ele dis­
ţn carieră nu se va putea lace ni- licării profesionale a m inerilor. In □- socialistă, ţuri, extinderi si Întreţineri de zone
autobasculante unul sau doi mineri pun de mijloacele financiare nece­
rafc pentru reducerea diluliei mine­ ccst scop vom organiza cu începere verzi, plantări de pomi ornamentali
aleg sterilul în lim ita posibilităţilor, sare. Aceste mijloace sini dirijate
reului, această sarcină revenind doar de Ia 1 februarie penlru întregul prin bugetele locale, oare. trebuie şi altele.
deoarece cantitatea de minereu în­
lucrătorilor de la staţia de sortare. personal cursuri t.c ridicare a cali­ gospodărite cit mai bine. In 1 acest Sesiunile sfaturilor populare pentru
cărcată de cupa excavatorului esle aprobarea planurilor economice si a
Faptele insă au infirmat această pă­ ficării, diferenţiate pe meseriile de scop sfaturile populare întrunite In
destul de mare. bugetelor locale ce vor avea loc In
rere. mineri excavalorişti şi frezori. In ca­ sesiuni, aprobă planul economic si curind vor constitui un prilej de ana­
A p lklnd aceste metode de selecţie bugetul local, luind totodată hotă-
In cariera noastră sc atlă in fază drul acestor cursuri sc va pune un liză a rezultatelor obţinute In anul
am reuşit ca in anul trecui să reducem accent deosebit pe cunoaşterea mi­ rîri importante pentru a asigura o
de exploatare orizonturile 4, 5 şi 6, numărul de maşini cu minereu rebu- cit mai bună execuţie bugetară, 1963 şi de stabilire a măsurilor ce
Iar In prezenl se tac pregătirile pen­ nereului (deoarece anchcritj cu ca­ trebuie elaborate In vederea asigură­
tate la aproximativ 1,3 la sulă din în­ In momentul de fată, sfaturile
tru deschiderea orizontului 7. Carac­ re este intercalat zăcămînul din ca­ rii Îndeplinirii indicilor economico-
treaga producţie realizată. In accsl an rieră se deosebeşte destul de greu de populare pregătesc spre prezentare finaneiari pe anul 1964.
teristic orizonturilor in care se ex­
trecem printr-o zonă în care au fost siderită), precum şl pc cunoaşterea in cadrul sesiunilor noile bugete. La A vind fn vedere faptul că planu­
ploatează minereul este intercalarea sfaturile populare raionale, orăşe­
lucrări vechi, rambleale, care creează schemei dc plasare a găurilor şi dc rile economice si -bugetele locale au
minereului cu steril. Penlru redu­ greulăţj atit la puşcare, cit şi la în­ neşti si comunale, sesiunile sc vor drept scop înfăptuirea obiectivelor
cerea diluţtei era nevoie de separa­ puşcare. Instruirea secretarilor comitetelor desfăşura Intre 24 ianuarje şi 8 fe­
cărcare, Pentru a preîntimpina ames­ stabilite de Directivele celui dc-al
rea minereului de steril încă de la tecarea rambleului cu minereul se Măsurile preconizate, aplicate cu bruarie 198-1. Avlnd în vedere sar­ lir ica Congres al Partidului M unci­
operaţiunea de puşcare. In acest perseverenţă in producţie, ne dau de partid şi ai organizaţiilor de bază cinile sporite de plan sesiunilor sfa­ toresc Romîn, sfaturile populare a.i
preconizează înlăturarea lui cu ajuto­ turilor populare din anul 1964 irebuic
scop s-au studiat diferite scheme de rul buldozerelrr şi excavatoarelor garanţia că sectorul 1 va spori pro­ daloria ca. sub îndrumarea perma­
plasare a găurilor penlru puşcarca în ductivitatea muncii prin folosirea ma­ Pe baza indicaţiilor conducerii parti­ ganizaţiilor dc bază P.M.R. sint cu­ să li se acorde o importantă deo­ nentă a organelor si organizaţiilor
masă a zăcămîntului, cit şi diferite astfel ca minereul să rămină curat. şinilor la fntreaga capacitate şi va dului, Comitetul regional de partid a prinse probleme cu privire !a politica sebită. Comitetele executive ale sfa­ dc partid, să desfăşoare o activitate
turilor populare raionale, orăşeneşti
tipuri de capse şi explozivi. Cele mai Printre măsurile care sc vor lua în îmbunătăţi continuu calitatea mine­ organizat cursuri de instruirea secre­ Partidului Muncitoresc Roraln ; orga­ si comunale din regiune trebuie să din ce In ce mai rodnică, menilă să
bune rezultate au fost obtlnulc prin a~est an penlru reducerea număru­ reului. tarilor comitetelor de parlid şi a se- nizarea şl’ aclivitalea partidului ; sti­ ia Încă de pe acum măsuri care să ridice munca la un nivel tot mal
înalt
folosirea capselor cu inlîrziere mll- lui de maşini cu minereu rcbutal, va ing. FRANC1SC FISCHER crelarîlor organizaţiilor de bază lul şi metodele dc muncă ale organi­ asigure dezbaterea buqeUihii pe anul
HAJDU IOSIF
srcundă, care au dus la îmbunătăţi­ fi şi cintărirca prin sondaj a maşini­ adjunctul şefului seclorului P. M. R. zaţiilor dc p a rtid ; probleme privind 1964, în cele mai bune condiţii. şeful secţiei organizalorlce
rea granulaţiei, au redus efectul se­ lor şi întocmirea unei evidenţe pre­ 1 de la E. M. Tcliuc Pentru secretarii comitetelor comu­ activitatea practică a birourilor or­ In primul rînd trebuie acordată a Sfatului popular al regiunii
nale şl din G.A.C., secretarii organi­ ganizaţiilor de bază ele. In vederea toată atenţia Inloom irii rapoartelor Hunedoara
zaţiilor de bază din G.A.C., S.M T. şi generalizării experienţei înaintate p ri­ oomitelelor executive ale sfaturilor
în trecere vie, m obilizatoare G.A.S. au fost organizate cursuri de vind munca organizaţiilor de partid populare si corapoartele comisiilor
o lună cu scoaterea din producţie. sc vor organiza în perioada instruirii permanente. Ele trebuie să constituie
Tn anul care a trecut minerii din bucura.! xlu o largă răspindjre în rîn- care echipele de mineri se achită de Pentru instruirea secretarilor organi­ vizite în întreprinderi, G.A.C., G.A.S. o bază eficientă de discuţii, In cadrul Q ln ( a p t
cu
cărora depntalii să poată veni
exploatarea noastră, anlrenali în în­ durile minorilor, a fost neglijată. Co­ sarcini in ceea ce priveşte reducerea zaţiilor de bază din întreprinderi, şi S.M.T. propuneri judicioase pentru lichida­
trecerea socialistă, au obţinui sucfc.se mitetele sindicale de scclie, cum procentului dc steril din minereu Instituţii, cooperaţie, cartiere s-au Expunerile la aceste cursuri sint rea lipsurilor ce se manifestă In une­ o b iş n u it
Însemnate In producţie, an sporit pro­ este cel rlin sectorul 11. al cărui pre­ suh admis. In alenlia grupelor şi or­ organizat — diferenţiat — cursuri fă­ tăcute dc membri ai birourilor comi­ le sectoare de activitate, pentru rea­
ductivitatea muncii ,si, pe această ca­ şedinte a fost Dranciiic Dumitru nu ganelor sindicale va trebui să stea si ră scoaterea din producţie, după ore­ lizarea veniturilor proprii şi atrage­ Sulul de noapte se încheiase
le. au reuşit să-şi îndeplinească înain­ s-au preocupat dc îmbunătăţirea ca­ activitatea maiştrilor, deoarece ei îşi le dc program. tetelor regional, raionale şi orăşeneşti rea de noi surse de venituri la bu­ Dimincafa era aspră şi geroa­
te- :dc ..tCTjrţcn sarcinile planului h- lităţii minereului. Comitetul sindica­ pot aduce o preţioasă contribuţie la fn programul de instruire a secre­ dc parlid cit şi dc alţi activişti din getul local. Rapoartele si proiectele să. M inerul A rghir Niculescu
nual de producţie. Dacă in ceea ce tului n-a Li al nici el din timp mă- îmbunătăţirea calitălli minereului. tarilor comitetelor de parlid şi ai or­ aparatul de parlid şi de stat. de hol Ari ri ce se vor prezenta In sc îndrepta spre cusă tăcut. Nu
priveşte sporirea producţiei de mine­ .suâU-*cor©sp\»n2ătoaro pentru ca o- Organele şî organizaţiile sindicale *—;--------------------- .\ _ ; .j/.V. « ,£36 iun iţe stalurilor raionale, orăşe­ simţea tăişul getului. Şutul de
neşti si comunale trebuie să fie în­
reu s-au înregistrat succese tn anul bieclivul principal al Întrecerii so­ din exploatarea noastră vor trebui să tocmite de către un colectiv desem­ peste noapte nu-l adusese satis-
care a trecut nu s-a acordat atenţia cialiste să (ie calitatea. desfăşoare o muncă politică susţinută T E L E G R A M A nat de comitetul executiv respectiv. loclin dorită şi acum sc Irămin-
la... „Ei, dacă ne dădeau
goale,
cuvenită reducerii diluliei minereu­ In acest an în fata minerilor noştri pentru ca în toate echipele de mi­ Tinînd seama de faptul că, prin tot o scoteam la cupăt", işi zise
lui sub admis. Aceasta şi pentru că stan sarcini sporite, atit in ceea ce neri iniţiativa „N ici un vagonet de Tovariişului IOSIP BROZ 1ITO bugetele locale se mobilizează m ij­ minerul, fn aceeaşi clipă lovi
minereu robiilat“ să devină un (ac­ preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia loacele băneşti necesare finanţării
organizaţiile sindicale din exploata­ priveşte sporirea producţiei de mi­ cu piciorul un obiect, Se aple­
tor mobiliza! ar in lupta pentru cali­ B E L G R A D tuturor sectoarelor de activilale ale
rea noastră n-au pus in centrul ac­ nereu. cit şi îmbunătăţirea ‘ calilălii tate In sectorul III — Pădurea ora­ sfaturilor populare, comitetele exe­ că şi-t ridică. Sc apropie de
Exprimăm sincerele noastre sentimente de compasiune pentru pietde- lumina revărsată de becul de
tivităţii lor îmbunătăţirea calităţii mi­ lui. De aceea, comitetul sindicatului şului — unde comitelui sindical de de vieţi omeneşti in urina catastrofei feroviare din gara lamle. cutive au datoria să antreneze la la intersecţia drumului. Privi
nereului extras. Grupele sindicale, a luat măsuri pentru stabilirea unor scclie (preşedinte Leopold Caro!) s-a fii întocmirea corapoarlelor ce se vor obiectul. Era un portofel, tnă-
ocupat de calitate, s-a demonstrat că împărtăşim durerea provocată poporului iugoslav. Vă log să trans­ prezenta in sesiuni, nu numai corni-
care trebuiau să se ocupe îndeaproa­ noi obiective ale întrecerii socialiste miteţi condoleantele noastre profunde fam iliilor îndurerate. sia permanentă plan-finnnle ci si ce­ unlru, buni şi acte. II deschise
numărul - agonelelor rebutale pentru
pe dc îmbunătăţirea calilălii minereu­ 'punind un accent deosebit pc calita­ GIIEORGHE GHEORGillU-DEJ lelalte comisii. Alcătuite in colectiv, şi numără banii: 3.800 lei. A
steril vizibil poate fi redus. Dacă ini­ cercetai a d e le : Prodan Nico-
lui au neglijat această problemă O te. Grupele sindicale vor discuta în ţiativa ar ii lost viu susţinută, dacă Preşedintele Consiliului de Stat corapoartele vor prezenta o analiză
canfirmă şi /aptul că lnltia-tivn „N ici un fonsfăluirile lujiarc de producţie şi s-ar fi urmărit $i popularizat rezulta­ c-l Republicii Populare Romînc profundă a tuturor activităţilor eco- lac, muncitor la C-F.R, Petro­
şani.
vagonet de minereu rebutal", care s-a ori de cile ori va (l nevoie feJuI în tele, fără îndoială că rezultatele ob­ — Unde o li locuind? Sc
ţinute de minerii seclorului 111 or fi Întrebă el şi continuă să râs-
fost Si mai bune. C o m itete de blo c u ri loiască actele..,
Prinlr-o muncă politică susţinută Locuinţa e © l a In mai puţin dc o oră. Ar-
vom reuşi să traducem in vială sar­ gtiir Niculescu sc alia In lafa
cina trasată organizaţiilor sindicale Sngrîjeşie-o! şi locatari casei cu nr. î4 din Livczcni.
de conferinţa dc partid dc a face din — Cu lovatăşul Prodan vă
lupta pentru calitate preocuparea de rog.
frunle a întregului colectiv şi să Iri Alături de vechile locuinţe în menline datoriIă faptului că Îndru­ cuvenită păstrării ordinei $i curăle — Eu sînt, ii răspunse gaz-
mitem Jurnaliştilor minereu cît mai Brad s-au înălţat zeci de blocuri, un mai de către (pupa dc partid, co­ niei. a Întreţinerii apartamentelor în­ du. Fafa trusă a acestuia v o r­
nou oraş. care oferă oamenilor mun­ mitetul de bloc mobilizează pe toţi credinţate. Nu mai departe, iov Au
mult, cu un conţinut ridicat dc metal. locatarii la munci patriotice pentru rel Dines, care este gospodar la bea de la sine.
cii de aici condiţii din cele mai bune.
LAURENŢIU TOADER Menţinerea ordinei si ourăţenîei, a păstrarea curăţeniei şi înfrumuseţa­ Trustul aurului Brad. Felul în care După ce ArglUr sc identi­
preşedintele comitetului confortului n fost încredinţată loca­ rea clădirii, atit in interior cit si la <e prezintă apartamentul său din fică asupra celor intimplate,
sindicatului dc la E.M. Teliuc tarilor. stăpini ai frumoaselor apar­ exlerior. Drept rezultat, aici au lost blocul B 10. 'mimai spirit gospodă­ scoase portofelul şi-f întinse
tamente. Penlru aceasta s-au con­ amenajate $i tntretiunk* spalii verzi resc nu dovedeşte. Piuă acum el gazdei. In ochii ceferistului în­
stituit si comitete de blocuri care care dau un aspect plăcut blocului. şi-a inundat dut neglijentă, dc trei flori un zimbel de bucurie care
să vegheze şi să ajute la buna în­ De remarcai că la menţinerea disci­ ori apartamentul deqiadîiul totodată se rcvăi sa intr-o clipă pe
O parte din brigada con­ treţinere a locuinţelor. plinei se foloseşte cu succes me­ şi apartamentul vecinului. In blocul toată lafa.
dusa de m inerul Chioanca Sa­ La majoritatea blocurilor din noul toda punerii in discuţia adunării tu­ C 3 locuieş'e inginerul loan Ţugu- — Mi-ai făcut un mare
bin, de la mina Lupeni, Îna­ oraş se observă grija de buni gos­ turor locatarilor, a celor mai mici lan sef dc lot la şantierul 2. T.R C i l. bine In acest porlolcl aveam
inte de a intra in mină. Bri­ podari a locatarilor, activitatea rod­ abateri care astfel sînt combătute brad Si apartamentul acestuia este to/i banii cu care am plecor
gada aceasta a extras anul nică a comitetelor de blocuri. Exem­ operativ. degradat din cauza numeroaselor in­ să-mi cumpăr un porc şi alte
stalaţii încercate de el si schimbate
trecut, peste plan, aproxima­ ple pot fi dale in acest sens comi­ Dintre locatarii care işi întreţin mereu sau din cauză că uneori ro lucruri dc valoare. Cum să-ti
tetele de la blocurile C G, C 7, D 2 bine apartamentele si participă lu
tiv 7 7.000 tone cărbune. şi altele. Astfel, la blocul C fi care acţiunile patriotice amintim pe iov. bînetul de apă este uitat deschis la mulţumesc ?
Foto : V. O N O IU este ccl mai bine întrelnuit s-a pa­ Ungureanij Petru, Nicolao Lupu, C ur­ plecarea din apartament Asemenea — Pentru mine, mulţumirea
exemple se mai pot da. Vinovaţi sint
voazat casa scărilor, Iar disciplina sa tea Dumitru, tfordea Vladim ir, Ponen In primul rînd locatarii respectivi cea mai marc e că am putut
loan. Vasile Clei şi alţii. Un exem­ ca şi comitetele de blocuri rare n-au să te ajut, aşa ca un tovarăş.
Si minerul st tinse cu căldură
plu In această direcţie il prezintă
lnir-un timp de zece ori mai senii şi apartamentul iov. Leaha Pasc astfel de neglijenţe. unor mina ccteristului.
luat nici o măsură împotriva
Deşi acest apartament fusese degra­
E un lapt obişnuit. Aseme­
...S au construit şi se construiesc
dat de vechiul locatar Iacob Mo­
nea lapte de cinste sint multe.
meieu noi blocuri cu apartamente
canii (clin cauza deselor inundaţii u r­
frumoase, confortabile, penlru a ne Ele vorbesc despre trăsăturile
inare a neglijentei acestuia), tov.
— Alo, platforma ole/ăriei noi ÎL . se vq comporta vatra ? Cit va dura Leaha l-a amenajat sl îl întreţine in face viaţa plăcută. Datoria noastră morale noi, caracteristice zi­
Trlpşa. Cum merge cuptorul? rat ia cea mai pretenţioasă. In pri­ labil vatra a lost îmbibată cu (un- condiţii foarte bune. a fiecăruia, este de a le păstra cu lelor noastre, trăsături care se
clabotarea O dată cu evacuarea mul rînd pentru că de reuşita ei de­ grijă. Să urmăm deci exemplul lo­ înrădăcinează tot mai mult în
Bine... Sta, liniştit.,. Petrecere der. Acestor operaţiuni le-a urmai o Pe lingă aceste exemple oare do­
ei urma să găsească răspuns la toa­ pindea viata agregatului, . buna lui catarilor buni gospodari si sa com­ conştiinţa oamenilor.
frumoasă t... nouă baie de tundet, pentru forma­
te întrebările. utilizare. vedesc qriia lală de condiţiile cioate batem ou toată tăria neglijenta si DU M ITRU IONAŞCU
„Hm, parcă de petreceri îmi arde rea stratului de uzură. Totul, inclu­ delăsarea oare se manifestă la unii.
In timp ce-/ irămîntau lei de ici După metodele fo/osile pină acum. siv încărcarea primei şarje (redusă I. de statul nostru, mai sînt şi cazuri co respondent
M ie l' — fşi zise lăsind receptorul
dc Ipoteze şi probabilităţi, ta apara­ sudarea la cald se făcea cu 12 stra­ a durat mai puţin de 12 mc. de cînd unii locatari nu dau atenţia R. BUDtN
ios. Aprinse o (igară şi trecu lingă
iereastă. Oraşul era luminat din a- tul de radio se transmitea progra­ turi de magnezită. Fiecare ştiut se zece ori mai pul in decît înainte. S-au
mul dc revelion. înainte dc ora 12 ardea â—20 de ore pînă ce mate­ cîşligat asilel peste 100 de oie la
bundentă. Ici-colo, la geamuri, se
se auzi cuvintarea tovarăşului Gheor- rialul sc topea şi devenea, monolit timpul electiv de lucru al cuptoru­
zăreau ornamentele sclipitoare ale
pomilor de iarnă, Iar pe alocuri, pe­ ghe Ghcorghiu-Dcj. „Da, o parte d h Aruncarea mugnezitei in cuptor se lui şi aproape 3000 tone de o fel. A l l t i t n ,
rechi de dansatori. Din stradă se succesele anului 1903 ne aparţin tăcea manual, cu lopala. Ote/arii doua zi. în ajunul Anului Nou, fn
auzea o zarvă veselă. Totul inspira nouă, ofelatilor din Hunedoaia. La aruncau circa 40 tone material. De turul orei 18, a avut loc prima eva­
sărbătoare şi voioşie. anul vom lace mai mult... Sd mear­ oala aceasta insă, s-a procedat cu cuare. In tot acest timp maistrul $lc-
gă numai bine şarja" — se gindi el. totul altfel. Pe baza experienţei acu­ lan Tripşu, ajutat de maislrul Aurel
Cum stătea aşa, cufundat in gin- Telefonul tl făcu să tresară Ridică
duri, simţi pc umăr mina soţiei. mulate in efectuarea reparaţiilor la Slanciu, a muncii cu inrordnre. N-au Flolufia centrală
receptorul cu inima sfrinsă. cald şi studierii literaturii de spe- lipsit o clipă de lingă cuptor nici Baia Mare, prelu­
‘ Hai' odihneşle-te. Abia ai venit.
Tî-ajunge cit ai stat lingă cuptor... — Şarja a lost evccuată. Toiul x cialit-atc, maistrul Şietan Ttipşa, Erou •nginerii Comei Deheleanu şi Faur crează mincreurile
decurs in cele mai bune conduiuni. . ut Muncii Socialiste, ajutai dc ingi­ Sabin. Ui măreau Iniriquraii tiecure complexe şi cu­
Sau, poale, vrei să bei un păhărel. . nerii Cornel Deheleanu, Sabin Faur,
Acum I? Dar dacă sc intimplă fe lic ită rii Auzi de ta celălalt capăt lază de lucru, fiecare mişcare a prifere dc la şapte
ccvq şj trebuie să plec ?... Aproape al Iirului. Micolae Simimbrcanu şi Gheorghe oamenilor. Cind de pe rină a începui exploatări miniere
Rudulcscu pcrlectaseru o nouă me­
instinctiv sc îndreptă spre telefon. Fala I se însenină. Ochii lui în- s’d curnă in oalj de turnare primul din regiune Este
— Alo, plullorma ?... Citul descăr­ lilniru privirile sofiei. todă de sudare a vetrelor la cald. şuvoi de otel i-a cuprins o bucurie mecanizată şi în
caro urma să aducă o reducere bună parte auto­
caţi să-mi spuneţi negreşit. îmbucă — Umple paharele! ...Anul care considerabilă o duratei acestei ope­ de nespus. Steluţele ce-l însoţeau li
de cileva ori şi inccrcă srt se culce. s-a scurs a lost rodnici.. raţiuni si îmbunătăţirea calităţii lu­ se păreau de-a dreptul feerice. Bă­ matizată, liind în­
Dar nu se putea odihni. Mu penlrti tălia se puica considera cişligută / zestrată cu utilaje
fn luna decembrie cuptorul nr 3 crat ii. Cele două straiuri de mag­ produse In (ară.
că s-ar ti temui de nereuşita ex­ de la O.S.M. nr. 2 intrase in repa­ nezită au fost înlocuite cu unul sin­ Urma ca şarja a doua să sc încarce
perienţei, ci pur şi simplu, din cau­ raţie la rece. Printre altele, i se IN FOTO: V e­
za emofiei ce l-o dădea conţii ma­ înlocuise şi vqIiq. Avea deja gur. de grosime mai mare. încăl­ In întregime... Au asistat cu to til şi dere parţială a
rea deplină a succesului. La prima patru ani de funcţionare şi per­ zirea şi sudarea tui au durat circn la această operaţiune apoi s-au în­ UolQtiei cenlrale.
şarjă a asistat si el. Era sariă re­ forase de patru ori. In line, trei orc şi jumătate. Materia­ dreptat spre casă, punind fn Inimi
dusă. Totul a decurs normal, deci in ziua dc 30, tocmai se ter­ lul a lost introdus în cuptor sentimentul înălţător al unet însem­
proba a lost bună. Ceu de-a doua minase încălzirea şi urma să în­ mecanizat, tolosindu-se trocile de pc nate înfăptuiri... ililli
insă s-a încărcat in întregime. Cum ceapă sudarea nott vetre. Era apa­ maşina de şarjarc, după ce In piea- GH. COSMUŢA i f