Page 22 - 1964-01

Pag. 2. Drumul socialismului Nr. 2809

iii uri f

£

(Huidui<L dcipce. Inudafd u&itci
Printre unităţile fruntaşe ale raionului Ilia se In decursul anilor, colectiviştii de aici au acu­
numără şi gospodăria agricolă colectivă din Lâ- mulat o bogată experienţă în domeniul organiză­
puşnic. Datorită bunei organizări a muncii şi hăr­ rii muncii. In rindurile de mai Jos, publicăm cî-
niciei colectiviştilor această gospodărie obţine teva aspecte ale acestei activităţi, rezultatele ob­ Rezultatele bune obţinute în
an de an rezultate tot mai bune pe linia întăririi ţinute precum şi unele propuneri ale colectivişti­ gospodăria noastră sînt strîns le­
ei din punct de vedere economic şi organizatoric. lor în vederea îmbunătăţirii muncii de viitor. gale de num ele m ajorităţii co ­
lectiviştilor. In rîndurile de lată
îi prezentăm pe cîtiva dintre ei.
*9 Mfi
PILIM ON CRIŞOVAN, lace parte
Prin buna organizare a muncii adus un aport deosebit la reali­
din echipa de constructor/. El a
zarea obiectivelor stabilite în pla­ \ \
In cadrul gospodăriei noastre co­ planul de producţie sc analizează sl lul acesta colectiviştii .reuşesc să se nul de producţie participînd ac­ \ v
lective îşi desfăşoară activitatea un in cadrul adunărilor generale ale co­ cunoască mal bine. să cunoască tere­ tiv la construirea grajdului cu o
număr dc 4 brigăzi dc cîmp, 2 bri­ lectiviştilor. nul şi cerinţele Iul. O asemenea mă­ capacitate de 100 capele vile W/Ki
■ MS
găzi zootehnice, una legumicola şl Culturile an fost repartizate pe ce­ sură ne-a permis ca majoritatea lu­ mari, a unei m aternităţi şi a în- '''îftv
o echipă dc conslruclori. Cu ajutorul le patru brigăzi in mod proporţional, crărilor agricole să lc executăm in grăşătoriei pentru porci Propune­ W/I/i
acestor forte am reuşit ca de la un astfel ca fiecare brigadă să aibă în epocile optime. rea sa de a se lolosi la aceste (fflmk
an la altul să obţinem rezultate lot grija sa alit culturi prăsitoare cît si Pentru viilor socotesc necesar să construcţii cît mai m ulte materia­
mai bune pc linia sporirii producţiei păioase, In raport cu numărul braţe­ fie luate si alte măsuri menite să le din resurse locale a condus la
agricole. In fiecare an pentru cultura lor de muncă. Faptul că echipele ducă la Îmbunătăţirea continuă a reducerea considerabilă a preţu­
marc am repartizat cam aceeaşi su- sint constituite pe grupe de casc ne-a activităţii noastre. Pe baza experien­ lui de cost. In acest scop o mare
orafaia (540 ha). Lucrarea a^cslci su- permis ca totdeauna să avem o bună ţelor din anii trecuti am ajuns ta
parte din cărămida s-a făcut pe
prafele a fost Încredinţată celor pa­ mobilizare la muncă. Astfel, în pe­ concluzia că in condiţiile de climă
plan local, iar m ult m aterial lem ­ flL IM O N CRIŞOVAN
tru brigăzi de cîmp. Organizarea ac­ rioadele cu munci aglomerate au si sol ale gospodăriei noastre, va tre­ nos j fost procurat din perim e­
tivităţii In cadrul brigăzilor a stal leş't ia muncă pînă la 260-300 de co­ bui să cultivăm numai grîu din soiu­ trul gospodăriei. Pe de altă par­
permanent în centrul preocupărilor lectivişti. ’ n ceea ce priveşte atela­ rile Bezostaia $i Ponoa, care. asigură te, com unistul Filim on Crişovan, a-
consiliului dc conducere, iar ca bri­ jele. acestea au fost repartizate în realizarea unor sporuri mari dc pro­ tunci cind la construcţii nu a
gadieri au fost numiţi cei mai pre­ mod proporţional pc brigăzi, iar trac­ ducţie. Consider că această proble­ mai avut de lucru, a participat
gătiţi colectivişti, buni organizatori toriştii au respectat permanent indi­ mă trebuie să sica în atenţia consi­ electiv şi la munca în cadrul b ri­
ai producţiei agricole. caţiile noastre. Lucrările zilnice mi liului de conducere moi ales că de găzii de cîm p. Ca urmare, -în anul i.c-L
In fiecare seară consiliul de con­ fost stabilite pe fiecare tractor in acum s-a şi trecut la întocmirea pla­ trecut el a realizat peste 300 zile-
ducere $i cadrele tehnice din gospo­ parte, indiclndu-se locul si calitatea nului dc producţie pentru anul vii­ munca.
dărie, se întilnesc cu brigadierii .şi lucrărilor în raport de sol $i cerin­ tor. Socotesc apoi că în viilor la noi
împreună dezbat felul cum s-a mun­ ţele liccărcl culturi. Muncind astlcl. ar trebui să sc cultive numai car- VERCHILIA CRIŞAN; Este şefa
cit în ziua respectivă şi cum s-au am reu$it ca de la un an la altul să toli timpurii din soiul Roza, soi că­ brigăzii a doua de cîmp. In aceas­
dus la îndeplinire sarcinile din pla­ obţinem recolte sporite la Im. Astfel, ruia îi prieşte bine terenul, lucru do­ tă calitate ea s-a străduit să orga­
Venituri mari din vânzarea ivesc unele greutăU sau dcliclenle la grîu s-a oblinut cu cile 200 leg. la vedit de producţia obţinu IA in anul nizeze cît mai bine munca pen­
nul de producţie. In cazul cind se
tru executarea tuturor
lucrărilor
1963 (cile 14.000 kg la ha).
ha. mai mult fată de anul 1962 iai
se iau măsuri pc loc pentru remedie­ la porumb producţia modic a (os! in In viitor ne vom strădui să organi­ în epocile optim e D atorită aces­
produselor către stat rea lor. Sarcinile pentru a doua zi anul 1063 de 2 600 kg boabe la ha. zăm munca în cadrul brigăzilor si tui fapt, brigada pe care o con­
sînt trecute pe scurt tnlr-un registru Un rol deosebit de important în ob­ echipelor $1 mai bine, să cunoaştem duce a realizat num ai la produc­
Plsnul financiar al gospodăriei fara prevederilor contractuale, 7.000 special, Iar in scara următoare con­ ţinerea acestor strrese l-a avut buna si să aplicăm cele mai înaintate me­ ţia de porum b cîte 100 kg la
noastre a fost întocm it în strînsă kg. grîu, 14.000 kg. porum b, 7.00'J trolăm modul cum au fost duse la În­ organizare a muncii. In această di­ tode de lucrare a păminţului şi de hectar m ai m ult fată de plan Prin
legătură cu planul anual de p ro ­ kg. cartofi etc. deplinire. De asemenea, periodic, cu recţie noi an' căutat să facem o per­ creştere a animalelor în scopul spo­ conştiinciozitatea de care dă d o ­
ducţie. Pentru realizarea venituri­ O altă sursă im portantă de ve­ prilejul şedinţelor consiliului de con­ manentizare a brigăzilor pe culturi ririi in mod continuu a producţiei in vadă în muncă, ea constituie un VGRGHIU A CRJ$AN
ducere, sc analizează stadiul de rea­ si suprafeţe, ovilind pe cil posibil gospodăria noastră. bun exemplu pentru restul colec­
lor planificate am urm ărit în tot­ n itu ri o constituie folosirea pentru
lizare a obiectivelor planului de pro­ fluctuaţia bralolor dc muncă de la ÎOAN STINCEL tiviştilor din brigadă.
deauna îndeplinirea la tim p a o b li­ prim a dată în cultură a unor plante ing. agronom
ducţie. Felul în care este Îndeplinit o brigadă sau echipă la alta In le- M A X IM C ARM AZAN ; a realizat
gaţiilor contractuale si am (mut o tehnice cum ar li cicoarea pe 5
pînă acum 318 zile-m uncă, iar în
strînsă legătură Cu furnizorii. De ha., coacăzul negru pe 4 ha., căp­ calitatea sa de şei de echipă s-a
asemenea, camioanele gospodăriei şunii pe 1,50 ha., ciupercile etc. Pentru iernarea corespunzătoare aanimalelor dovedit a fi un bun organizator l r- 1 V
au fost folosite din plin la tran­ Toate acestea ne-au permis ca per­ al producţiei. Ca urmare a faptu­
sportul şi valorificarea diferitelor manent să sporim avuţia obşteas­ La brigada din satul Lăpuşnic, asigurării bazei furajere şi a mo­ ce ne-a permis să obţinem şi să lui că el constituie un bun exem­
produse că a gospodăriei. Aceasfa depăşeşte efectivul de animale proprietate dului de hrănire a animalelor. livrăm statului pe bază de con­ plu pentru colectivişti, participa­ V i S
\ i \
rea oam enilor la muncă a lost
In anul trecut, din vînzarea p ro ­ acum s‘*ma de 2.200 000 lei. obştească a gospodăriei se ridică La brigada din Lăpuşnic s-au a- tract importante cantităţi de lap­ perm anent între 90-95 la suta. / V u
duselor către stat şi pe piaţa ne­ Totodată, am căutat ca pe m ă­ în prezent la 122 bovine, din ca­ sigurat 80 tone de fin, trifoi şi te, carne şi alte produse anima­ Penlru producţiile mari realiza­ A * f a d ■v
1 ^
organizată s-a realizat un venit sura realizării veniturilor planificate re 97 vaci cu lapte, 189 porcine lucerna, 1.200 tone de siloz, din liere. te şi rezultatele bune obţinute în A
şi aproape 1.000 de păsări. Pen­ porumb furajer şi coceni tocaţi Consider însă că în ceea ce pri­
bănesc care depăşeşte suma de să folosim cît mai bine şi m ijloa­ organizarea m uncii echipei, re­
tru buna hrănire şi adăpostire a în amestec cu dovleci şi resturi veşte gospodărirea furajelor şi
840000 lei. Prin valorificarea p ro - cele de stimulare a colectiviştilor întocmirea raţiilor nu am făcut cent organizaţia de partid l-a p ri­
acestora pe timpul iernii, consi­ de la grădină. S-au mai asigurat, m it în rîndurile candidaţilor dc
dusei oi de la grădină, de pilda, Pentru aceasta, am acordat avan­ liul de conducere a luat o sea­ de asemenea, 121 tone grosiere, totul. Aş vrea să amintesc, de partid.
s-au o b ţinut 304.500 lei, iar din suri băneşti trim estrial, iar în pre­ mă de măsuri. Astfel, a fost con­ pleavă şi importante cantităţi de pildă, că din lipsa unui cînlar \
a n a n i g g k i a r a
sectorul zootehnic veniturile reali­ zent se experimentează şi siste­ struit un nou grajd cu o capaci­ concentrate. bascul furajele se administrează secretarul organizaţiei de bază
zate in urma vînzării către stat pe m ul de retribuţie suplim entară, ca tate dc 100 vite mari şi un coteţ Avînd asigurate adăposturile şi în hrana animalelor, pe bază de P.M.R. din cadrul brigăzii l-a
cubaj. Acest lucru duce pe de
baza de contract a cărnii, lin ii, lap­ o form ă im portantă pentru stim u­ pentru păsări. Aici, s-au folosit furajele, în prezent preocuparea o parte la o oarecare risipă de Lăpuşnio M A X IM CARMAZAN
pe scară largă materiale din re­ noastră principală o constituie
telui etc., depăşesc suma de 240 000 larea colectiviştilor în ob(increa furaje, iar pe de altă parte la în­
surse locale, ceea ce a dus la o hrănirea raţională a animalelor
lei. Im portante venituri s-au obţi­ unor producţii sporite şi de cali­ şi gospodărirea furajelor, prin tocmirea, in unele cazuri, a unor
scădere simţitoare a preţului dc
nu! şi prin valorificarea surplusului tate. cost al construcţiilor. întocmirea unor raţii chibzuite. raţii care să nu aibă la bază un
de produse din sectorul cerealier. ALEXANDRU MIMAîl. în rîndurile dc faţă însă aş Astfel, la noUfurajelc sînt date calcul ştiinţific. De aceea cred MyiîCeD poSifîeă stra spnjinuO
Astfel, noi am livrat statului in a- contabil vrea să insist mai mult asupra în primire îngrijitorilor pc o că problema procurării unui cin-
perioadă mai îndelungată dc tar bascul, trebuie să stea în a-
timp. De asemenea, raţiile sînt tenţia consiliului de conducere. îimcSepBiniirii sarcinilor
întocmite de către cadrele teh­ De asemenea, aş mai propune să
nice ale gospodăriei, pc cate­ se studieze posibilitatea ca în
1 4 a gorii şi specii dc animale. viitor să se introducă alimenta­ e c o n o m ic e
rea cu apă direct la grajduri,
Din practica anilor trecuţi am
ri
nu învăţat că una din condiţiile prin­ prin construirea unui bazin de întreaga activitate a organizaţiei aport deosebit l-ou adus membri) şl
cipale pentru sporirea produc­ unde distribuirea apei să se fa­ noastre dc partid a iost îndreptată candidajii dc partid ca Ana Corcea,
ţiei de lapte, este şi respectarea că prin cădere. Prin crearea a- spre îndeplinirea sarcinilor economi­ Ana Luncan, M ăria Brinduşa, M a rij
programului dc grajd. Astfel, ad­ cestor condiţii, la care trebuie ce ale gospodăriei. Pentru aceasta şi Dama şi alţii. Prin exemplu personal,
ministrarea hranei şi executarea adăugată şi hărnicia colectiviş­ planurile de muncă ale comitetului aceştia au antrenat întreaga masă dc
Printre construc­ mulsului la orele stabilite, pre­ tilor din sectorul zootehnic sîn- de partid au fost întocmite pc baza colectivişti la muncile agricole, clec-
ţiile noi ridicate cum şi păstrarea unei igiene co­ tem siguri că ne vom putea în­ sarcinilor economice şi in strînsă le­ tuînd întotdeauna lucrări dc bună ca­
in acest an se nu- respunzătoare în grajduri sînt deplini sarcinile stabilite în do­ gătură cu acestea. Astfel, ţinînd cont litate.
mării şi un «niîipost reguli cărora li se acordă o marc meniul creşterii animalelor. dc importanţa deosebită po care o O altă problemă care a stat In cen­
pentru cele 1000 importanţă. Acest lucru l-ani GIIEORGHE JOSAN reprezintă buna organizare a muncii, trul atenţiei com itetului dc partid şl a
păsuri. practicat şi în anii trecuţi, ceea brigadier zootehnic comitetul dc partid a Îndrumat şl organizaţiilor dc bază pc brigăzi a
In fo to g ra iic: sp rijin it consiliul dc conducere ca fost şî cea referitoare la folosirea pe
noul adăpost dat în fruntea brigăzilor şi echipelor să scară largă a metodelor agrotehnice
Retribuţia suplimentară fie promovaţi cel mal destoinici co­
în lobsinlă. Înaintate. In această direcţie trebuin
lectivişti, cu spirit organizatoric. De arătat că alît comitetul de partid cit
stimulează creşterea producţiei asemenea, in locurile hotărîtoare ale şl birourile organizaţiilor dc bază au
sprijin it conducerea gospodăriei pen­
producţiei au fost repartizaţi să lu ­
creze fn mod ncml(locit
membrii şi
IIIIII Acum cileva luni. In cadrul unei răt că si pînă acum au existat con­ candidaţii do partid. Această mă­ tru a lua măsuri ir. vederea folosirii
I>J scară largă a îngrăşămintelor şl a
m adunări generale a organizaţiei dc diţii pentru aplicarea retribuţiei su­ sură a (ăcut ca mobilizarea colecti­ repartizării judicioase a terenului pc
partid, comunişlii au discutat despre
plimentare mai ales la cultura marc.
necesitatea introducerii si aplicării La porumb, de pildă, brigada din Lă- viştilor la muncă să ile din ce in co brigăzi. Biroul organizaţiei de bază
mat bună. din brigada zootehnică a îndrumat
sistemului de retribuţ'c suplimentară, puşnic a oblinut cu cîte 100 leg. boa­
ca form l importanta de cointeresare be la hectar mal mult fală de preve­ In mod periodic birourile organiza­ agitatorii să organizeze convorbiri pa
materiala a colectiviştilor. S-a făcut derile planului. Cu toate acestea nu ţiilo r dc partid pe brigăzi au luat in tema hrănirll raţionale a animalelor
propunerea ca la început acest sis­ s-a aplicat sistemul retribuţiei supli­ discuţie activitatea brigadierilor şl a şl a respectării programului de grajd.
In munca organizaţiilor noastre de
şefilor de echipe. In specia) cu oca­
D i n e x p e r i e n ţ a noastră tem să fie introdus in mod experi­ mentare intrucit lipsa de preocupa­ zia declanşării campaniilor agricole, partid po brigăzi s-a statornicit şi
mental la ferma de vaci, iar pc baza
re pentru o repartizare judicioasă a
rezultatelor ce sc vor obţine să fie forţelor a făcut ca la unele lucrări organizaţiile de partid pc brigăzi şi-au obiceiul ca in mod periodic să se or­
stabilit sarcini concrete, sprijinind In ganizeze cu colectiviştii citirea in to
să sc folosească şi braţe de muncă
în creşterea porcilor ducţie. dinafară brigăzii respective. Dc a- mod efectiv realizarea indicilor eco­ loctiv a unor articole din presă pri­
extins şi la celelalte ramuri de pro­
vind experienţa pozitivă a altor gos­
Consiliul de conducere a luat din ceea, pentru- viilor consider necesar nomici. Ca urmare, majoritatea lucră­ podării. In acest fel s-au însuşit o
rilo r agricole au fost cxcculale
în
timp măsurile necesare penlru termina­ să sc facă o repartizare mai judicioa­
Congresul al lll-lea al partidului masuri pentru permanentizarea în­ rii s-au folosit în raţii nulreluri cît rea unui nou grajd si penlru procu­ să a forţelor de muncă în carlrul bri­ epocile optime şi de bună calitate, seamă dc metode bune cu privire la
a pus în fata unităţilor socialiste grijitorilor, care sînt retribuiţi după mai variate, de bună calitate şi ief­ rarea utilajului dc preparare a fura­ găzilor, pentru ca astfel sistemul ceea ce a dus la obţinerea unor pro­ cultivarea cerealelor şi ta organizarea
din agricultura sarcina de a dez­ producţia obţinută, adică după spo­ tine. Ca hrană de bază pentru jelor. Acest lucru a făcut posibil ca retribuţiei suplimentare să poală fl ducţii sporite la hectar. Astfel, la muncii ia ferma zootehnică.
volta continuu creşterea porcinelor, rul în greutate şi numărul de pur­ porcine, noi am asigurat 125 tone înccpind din luna noiembrie să se aplicat peste lot in scopul stimulării porumb s-au obţinut în anul trecut Au fost confecţionate panouri si
astfel ca pînă în 1965 cantitalea cei înţărcaţi. sfeclă furajeră, 25 tone cartofi, 50 colectiviştilor pentru a folosi cît mai cu cîte 100 kg boabe la hectar mol grafice prin care popularizăm cifrele
de carne livrată statului de la a- Penlru a obţine produşi vigu- tone dovleci şi alte nutreţuri va­ selecţioneze un lot de 28 vaci cu mult decît sarcina de plan, iar la de plan şi stadiul do realizare a aces­
ceasta specie de animale să ajun­ ioşî s-a avut în vedere în primul loroase. Gospodărind cu grijă a- lapte care au fost dale în primire la bine rezervele dc creştere a produc- cartoll, cu cîte 1 000 kg. la hectar tora. Panourile, graficele şi lozinclto
gă pîna la 900.000 tone. Acest lu­ rînd o hrănite raţională a scroa­ ceste furaje, prin întocmirea unor doi Îngrijii ori. Raţiile stabili lc pentru hei din gospodăria noastră. peste prevederile planului de produc­ au un caracter concret, specific mun­
cru ecte pe deplin realizabil, da­ felor de reproducţie. Procedîndu-se raţii chibzuite, vom reuşi ca şi în acest Iot nu diferă cn nimic de cclo M A X IM BADAU ţie. La îndeplinirea sarcinilor eco­ cii noastre şi au fost afişate in locuri
torită faptului că această specie se astfel, fiecare purcel a avut la naş­ anul viitor să obţinem de la ferma alcătuite pentru celelalte vaci ale ingrijilor-m ulgălor nomice în sectorul vegetal un vizibile, pentru a fi cunoscute dc că­
înmulţeşte uşor, porcii cresc şi se tere cu cîte 150— 200 grame mai de porci rezultate şi mai bune In gospodăriei. In hrana lor se foloseşte tre toţi colectiviştii. De asemenea,
îngraşă înlr-un timp relaliv scurt, mult faţă de greutatea obişnuită. această direcţie vom căuta să îm ­ porumb siloz, luccrnă, trifoi, sfeclă nc-arn în g rijit ca la gazetele dc pe­
folosesc toate resursele de furaje, Pentru aceasta, hrana scroafelor pe bunătăţim calitatea efectivelor şi furajeră ele. Prin aceasta s-a urmărit rete să fie publicate articole care să
iar randamentul la tăiere depăşeşte timp de vară a fost alcăluilă clin să folosim în mod raţional capa­ a sc dovedi că în condiţii normale CREŞTEREA AVUŢIEI OBŞTEŞTI IN generalizeze experienţa pozitivă, Iert
75 la sută. lucerna masă verde cosită înainte citatea de reproducţie a scroafelor. de îngrijire şî hrănire se pot obţine în altele s-a luat atitudine critică faţă
Ţin.încl seama de acest lucru şi dc înflorire. Aceasta lucerna s-a De asemenea, în atenţia noasiră va producţii si mai mari, cu condiţia dc anumite lipsuri.
de condiţiile ce le ’ au, colectiviştii administrat tocată. în amestec cu sta şi problema reducerii perma­ ca îngrijitorii să fie cointeresaţi din G.A.C LĂPUŞNIC De un real sp rijin fn munca noas­
din Lăpuşnic au sporit de la un an uruîală de porumb şi tărîţe. nente a pierderilor la tinerel, prin punct dc vedere material. Intr-ade­ tră, a fost şî activul fără de partid.
Ia altul numărul porcinelor pro­ Pe timpul iernii scroafele sînt asigurarea unor condiţii optime de văr, fiind retribuiţi, după producţia
prietate obştească, ceea ce a in­ hrănite cu sfeclă si cartofi fierţi în întreţinere şi îngrijire şi prin lua­ de lapte si după sporul in greutate Tovarăşilor din acest activ, li s-au
trasat Întotdeauna sarcini
concrete.
fluenţat în mod pozitiv şi asupra amestec cu uruială de porumb, rea din timp a măsurilor de pre­ al animalelor, colectiviştii care îngri­ Iar birourile organizaţiilor dc bază
realizării unor venituri importante. orz si tărîţe. la care se mai adau­ venire şi combalere a bolilor. La jesc acest lot dc vaci au dovedii au urm ărit modul de Îndeplinire a
In prezent, această gospodărie dis­ gă şî cretă furaieră. Concentratele, alcătuirea raţiilor se are în vedere mai mult Interes si Ia numai o lună sarcinilor. In adunările generale ale
pune de un efectiv de 109 por­ se administrează în proporţie (le ca ele să fie formale din furaje dc la începerea experimentării aces­
cine. De asemenea, un număr în­ 35 Ia sută din volumul raţiilor în cît mai variate şi ieftine. In pre­ tui sistem rezultatele au fost cu totul organizaţiilor de partid pc brigăzi
semnat de porci au fost livraţi sta­ prima perioadă a gestaţici şi în zent, de pildă, raţia zilnică pe altele. Astfel, la producţia de lapte s-au luat iu discuţie cele mai impor­
tante probleme, cum ar ii: organiza­
tului pe bază (Ic contract, rcali- proporţie de 60 Ia sută în a doua care o folosim pentru hrănirea s-a observat o creştere zilnică cu
zîndu-se pînă acum un venit rle perioadă a gestaţici. scroafelor cu purcei se compune 1-2 litri pe cap de vacă furajată. Noi, rea muncii, efectuarea lucrărilor agri­
peste 126.000 Iei. Creşterea efec­ In cursul anului 1963 gospodăria dm 1,5 kg. porumb uruit, 0,0 kg. colectiviştii care participăm Io expe­ cole la timp şi de bună calitate, fo­
tivelor de porcine s-a făcut ex­ noastră a obţinut un număr de 329 orz, 4 kg. sfeclă sau 3 kg cartofi rimentarea acestui sistem de retri­ losirea judicioasă a fondurilor bă­
clusiv pe baza prasilei proprii. purcei. In ceea ce priveşte sporirea fierţi, 20 grame cretă furajeră şi 10 buire suplimentară sinlcm mulţumiţi, neşti şl a fondului de zile-muncă etc.
Pentru a Ie asigura condiţii op­ producţiei de carne, s-a mers mai grame sare de bucătărie. fn cadrul adanărilor pentru dări
time de adăposlire, îngrijire şi hră- mult pe îngrăsarea porcilor tineri Cît de avantajoasă este creşte­ intrucit pentru fiecare o sută de li­ de scamă şi alegeri care au avut loc
nîre, consiliul de conducere al gos­ care cresc mai repede $i produc rea porcilor ne-o dovedesc veni­ tri de lapte obţinuţi in plus sinlcm dc curind s-au adoptat măsuri con­
podăriei a luat din timp . masurile mai multă carne decît grăsime. Ast­ turile sporite pe care le-am reali­ retribuiţi cu cltc 1,50 zile muncă. crete, mobilizatoare, care aplicate în
necesare. Astfel, s-a construit o fel, purceii care au ajuns ca ta vîr- zat din această ramură de produc­ Acum sc studiază posibilitatea ca practică vor duce \n continua întări­
maternitate şi o îngrăşătoric. amc- sta de 3 luni să aiba o greutate d? ţie. lată de ce şi pe viitor vom a- acest sistem de retribuţie suplimenta­ re din punct dc vedere economic şl
najînHu-se totodată o cameră pen­ 20— 30 kg, fiind pu$î la îngrăşat au corda o atenţie însemnată creşterii ră care duce la cointeresarea mate­ organizatoric a gospodăriei noastre.
tru furajare si o alta camera pen­ aiuns ca la vîrsta de 7— 8 luni să porcinelor. rială a colectiviştilor şi stimulează SILVIU LUGOJAN
tru pregătirea hranei. De aseme­ aibă o greutate de 80—90 kg. Pen­ PETRU NEGRILA creşterea producţiei să fie exlins $i secretar al com itetului
nea, consiliul de conducere a luat tru obţinerea unei îngrăşări timpu­ medic veterinar la culturile prăsitoare. Aş vrea să a* de partid