Page 25 - 1964-01
P. 25

PROLETARI  DIN  TOATE  TAlULB.  tB C JS -'ţ'A l  i
                                                                                                                                                                                                                       nou



                                                                                                                                                                                                             oader  Grolu  Iad  un  ziar  şl-şl  plimbă prfv/rea
                                                                                                                                                       °  Cc  v-aţi  propus  pen­  °  Să  ne  ocupăm   cu     pc  e/.  Dar  nu  pulu  c ili.  In  minte-i  se  în vă l­
                                                                                                                                                     tru  obţinerea  unei  pro­  grijă  de  creşterea  şi  edu­  7 măşeau  lel  dc  Ici  de  ginduri.  „A sia  c—  fşi
                                                                                                                                                     ducţii  sporite  la  hectar  carea  liccărui  lînăr ;  zise  la  un  momeni  dai  —  nu   mai  merg şi  ga ta!
                                                                                                                                                     în  acest  an ? ;                                   Ce,  parcă  cei  de  la  orchestră.
                                                                                                                                                                               «*  Şarja  n-a  lost   de­
                                                                                                                                                                             clasată                       Cind  ceasornicul  bălti  ora  10  Toader  tresări.  Işl
                                                                                                                                                       •   Lucrările  de  control                        rcvdzu  ortacii  intrind in  sala   dc  repetiţii a  lanla-
                                                                                                                                                     —  m ijloc  important   de   De  la  un  capăt  la  altul   rci  din  Gurabarza.  In tiln i  parcă  p rivirile   întrebă­
                                                                                                                                                      pregătire   pentru   exa­  al   ţării.   O  nouă  între­  toare  ale  d irijorului.  Ucvăzu  un  loc  rămas  liber
                                                                                                                                                                             prindere  ieşeană.
                                                                                                                                                     mene :                                              ln  sală.  Locul  pe  carc-l  ocupase  alifia  ani  el,  Toa-
                                                                                                                                                                                          (pag.  3-a)    der  Grolu,  instrum entistul  despre  care  se  vorbea
                                                                                                                                                       •   C itito rii  ne  sesizează  «  De  peste  hotare   mereu  cu  admirai ie.
                                                                                                                                                                  (pag.  2-a)  I   '      (Pag.  4-a)      Frunzărind  cu  ochii  m iniii  scene  din  viata  su,  Toa-
                                                                                                                                                                                                         der  se  regăsi  cu  mm bine  dc   20  de  ani în  urmă.
                                                                                                                                                                                                         In tiln i  un  copilandru  de  l'~>  ani  care  prinse  să  dez­
                                                                                                                                                                                                         lege  cu  nesaf  tainele  de  pe  portativr  sci  îndrăgeas­
                                                                                                                                                                                                         că cornul, inşi mmeatut dc care  apoi  nu  s-a  mai  putut
          Sarcinile  de  plan  şi  angajamentele                               Plenara  Consiliului                                                                                                      despărţi.  Se  văzu  in  vară,  în  m ijlocul  ortacilor  din
                                                                                                                                                                                                         Valea  Bradului,  din  Blăjeni,  Hârfăgani,  Ormmdea...
                                                                                                                                                                                                         Auzea  parcă  si  aplauzele  lor.  Sim ţi  căldura  stringe-
                             îndenlinite  si  denâsite                                      entrai                                                                                                       rilo r  dc  m tini  ale  ortacilor  dc  la  mină  cind  se  în­
                                                                                                                                                                                                         torcea  în  primăvară  dc  Ici  concurs,  li  cur/.ea  parcă
                                    l                                                                                                                                                                    „Bravo,  i-o|i  întrecut  şi  pc  cci  din  Lupcni.  Tot  lo­
                                                                                                                                                                                                         cul  I  să  luaţi  si  la  laza  a  doua.  Dar  cind  se  (inc,
           Pentru  colectivul  secţiei  a  111-a   şl  unele  lipsuri  care  puteau  Ii  în­  al  Sindicatelor                                                                                           ln  toamnă  ori  in  iarnă  ?"
          metadungice  şi  mase  plastice  de  la   lăturate  dacă  exista  mai  multă  preo­                                                                                                              Acordurile  unei  melodii  II  lăcu  să  tresară.  în­
          F.C.  Orăştie,  anul  1963  a  fost  un  an   cupare  din  partea  conducerii  secţiei   In  zilele  de  8  şi  9  ianuarie  1964                                                              toarse  privirea  spre  Ictila -i  care  apăsa  cu  degctclc-i
          bogat  in  realizări.  Colectivul  secţiei   şi  a  corni telului  sindical.  Astfel,  deşi                                                                                                    subţiri  pc  clapele  acordeonului  cel  nou
                                                                               a  avut  loc  Plenara  Consiliului Central
          a  raportat  îndeplinirea  sarcinilor  a-   numărul  in ova torid or  şi  aii  absenţelor                                                                                                        —  Tăticule  nu-i  aşa  că  asla-i  din  „C rai  nou",  care
          nuale  cu  m ult  Înainte  de   termen.   nemotivale  a  scăzut  cu  50  la  sută   al  Sindicalelor  din  R.P.  Romînă.                                                                       o  pregătiţi  voi  pentru  concurs ?
          Planul  pe  anul  care  a  trecut  a  fost   fată  de  19G2,  ele  puteau  fi  şi  mai   La  PlenaTă  au  participat  membrii                                                                    Fala  tatălui  se  lumină.  Nu  o este  mult  se  îmbrăcă
          depăşit  la  producţia  globală  cu  8,30  mult  reduse.   Uneori,  s-a  încălcat                                                                                                              şi  ieşi.  Căută  cu  privirea  un  autobuz  care  pleca
                                                                               şi  membrii  supleanţi  ai  Consiliu/hri
          la  sută,  iar  la  producţia  marfă  cu   disciplina  la  locul  de  muncă,  fapt   Central  al  Sindicatelor,   preşedinţii                                                                  spre  Gurabarza...
          7,79  la  sută.  Productivitatea  muncii   ce  a  dus  la  creşterea  procentului  do                                                                                                                                -ir
          pe  trei  trimestre  a  crescut  faţă  de   rebut,  la  slaba  calitate  a  unor  ma­  consiJi iilor  regionale  şi  ai  unor  con­                                                                 espre  electricianul  .şct  de  echipă  Toader  Grofii
          plan  cu  10,13  la  sulă.  Fată  de  angaja­  triţe.                silii  loc/oJe  ale  sindicatelor,  şefii  sec­                                                                                 oamenii  dc  la  B.M.  Borza  au  numai  cuvinte
          mentul  anual  de  a  da  peste   plan   Pentru  acest  an,  în  faţa  colecti­  ţiilo r  şi  comisiilor  C.C.S.,  reprezen­                                                                  D frumoase.  Dc  cind  răspunde  de  linia  dc  a li­
          750.000  led  economii  suplimentare  la   vului  scoliei  a  III-a  metalurgice  şt                                                                                                           mentare  cu  curent  continuu  pentru  locomotivele
                                                                               tanţi  ai  Comitetului  Central  al  U niu­
          preţul  de  cost  s-au  realizat  2.203.339   mase  plastice  stau  sarcini  şi   niai                                                                                                         electrice  din  subteran  si  suprafaţă,  conducerea  m i­
                                                                               nii  Tineretului  M uncitor,  Consiliului
          lei,  ceea  ce  reprezintă  mai  mult  de   mari.  Fata  de  realizările  anului  19G3,                                                                                                        nei  e  mulţumită.  Pasiunea  lui  in  muncă  a  transmis-o
          jumătate  din  economiile  realizate  pe   planul  pe  19G4  este  mai  mare  cu   Naţional  al  Femeilor,  ai  unor  m inis­                                                                  şi  U nciilor  din  echipă.  Nu  dc  mult  atunci  cind  la
          întreaga  fabrică.                37,6  la  6Ulă,  reprezentând  peste  60   tere  şi  in s lih itii  centrale,  reprezen­                                                                     pulul  „Elena"   punctul   „ Poştala“  dc  la  orizontul
            Aceste  realizări  importante  se  da-   la  sută  din  producţia  Industrială  a   tanţi  ai  presei.                                                                                       „1  Mai"  se  cerea  înlocuirea  liniei  electrice  pe  o
          toiesu  activităţii  desfăşurate  de  orga­  fabricii.  Colectivul  acestei  secţii  este   Plenara  a  analizat  contribuţia  sin­                                                            lungime  de  l  km.,  Grolu  şi  cchipa-i  a   dovedit
          nizaţia  de  partid  care  a  îndrumat   hotărit  să  muncească  în  aşa  fel  In­  dicatelor  la  îndeplinirea  planului  de                                                                  lapte  cu  adevărat  eroice  ln  numai  6  ore  a  reda!
          permanent  conducerea  secţiei  in  or­  cit  sarcinile  ce-i  sbau  în  faţă  să  fie                                                                                                         producţiei  linia...
          ganizarea  muncii,  valorificarea  rezer­  realizate  in  cele  mai  bune  condi-   stat  pe  anul  1903  şi  a  dezbătut  sarci­                                                                In  muncă,  în  orele  libere,  Toader  Grof  a  losf
          velor  interne  de  creştere  a  produc­  tiuni  Angajamentul  luat  de  a  depăşi   nile  ce  le  revin  in   mobilizarea  oame­                                                              mereu  exemplu.  Atunci  ce  s-a  întim plat  ?
          tivită ţii  muncii,  pentru  îmbunătăţirea   planul  pe  1964  )a  producţia  globală   nilor  muncii  la  reaflizarea   planului                                                                                  ★
          calităţii  produselor,  reducerea  pre­  şi  marfă  cu  1  la  sută,/  de  a  realiza   de  slat  pe  anuj  1964.                                                                                   a  comitetul  sindicalului  dc  Iu  E.M.  Barza  pre­
          ţului  de  cost,  întăriTea  disciplinei   350.000  lei  economii  suplimentare  la                                                                                                                 şedintele  discuta  cu  aprindere  cu   d irijo ru l
                                                                                Dc  asemenea,  plenara  a  examinat
          si   ridicarea   calificării  profesionale   preţul  de  cost  şi  de  a  depăşi  sarci­                                                                                                        L Iulian  Nedelca.  Acesta  din  urmă  era  abătu!.
          a  oamenilor.  Ca  urmare  s-au  moder­  nile  de   creştere  a  productivităţii   execuţia  preliminată  a  bugetului  asi­                                                                     —  Nu  se  poale  tovarăşe  preşedinte  Ştifi  doar,  fan­
          nizat  cubilourile  la  turnătorie,  ceea   muncii,  arată  că  accaslă  holărire  va   gurărilor  sociale  pe  anuU  1963  si  pro­                                                           fara  noastră  are  tradiţie.  30  dc  ani  nu-s  o  zi-două.
          ce  a  dus  la  îmbunătăţirea  simţitoare   fi  înfăptuită.          iectul  bugetului  asigurărilor  sociale                                                                                  Cineva  spunea  că  orchestra  ar  li  mei  apreciată
          n  calităţii  pieselor  turnate,  la  redu   In  adunarea  Ln  oare  s-au  dezbă­  si  aii  planului  de  odihnă  şi  tratament                                                                decll  fanfara.  Şi  oamenii  s-au  descurajat...  Şi  uite
          cerea  rebuturilor.  La  recomandarea   tut  cifrele  de  plan  pe  acest  an  mun­                                                                                                            ieri  n-a  venit  nici  Grolu...
          organizaţiei  de  partid,  pentru  uşura­  citorii,  maiştrii  şi  tehnicienii  secţiei   pe  anul  1964,   precum   şi   execuţia                                                               Uşa  se  deschise  şi  In  prag  apăru  un  om  în  sa­
          rea  muncii  şi  îmbunătăţirea  calităţii   au  făcut  propuneri  valoroase  pentru   preliminată  a  bugetului   sindicatelor                                                                 lopetă.
          dulapurilor  metalice,  s-a  confecţio­  a  fi  Incluse  în  planul  M.T.O.  Pen­  pe  anul  1963  şi  proiectul  bugetului                                                                      —  Pe  dumneavoastrâ   vă  căutăm  —  zise  Grolu
          nat  un  dispozitiv  de  îndoit  tablă.  De   tru  sporirea  produotiei  şi  îmbunătă­  sindioatelor  pe  anul  1964,                                                                          uitindu-se,  spre  dirijo r.  Scuzele  nu-şi  au  rostul...
          asemenea,  au  fost  organizate  unele   ţirea  oalitălil  produselor,  la  atelie­  După  discuţii,  la  care  au  partici­                                                                   Am  stat  de  vorbă  şi  cu  ceilalţi  oameni.  A veţi  în­
          cursuri  pentru  ridicarea   calificării   rul  de  mase  plastice  se  vor  utiliza                                                                                                           credere.  Data  viitoare  vom  li  lofi.  Şti(i,  nici  munca
          profesionale.  Munca  politică  desfăşu­  matriţe  cu  cuiburi  m ultiple,  iar  în   pat  numeroşi  vorbitori   plenara  a                                                                    nu-i  Inimoasă  fără  muzică.  Şi  apoi  nouă  ne-a  intrat
          rată  de  comunişti,  organizarea  în­  vederea  scurtării  tim pului  de  repa­  adoptat  hotărîri  corespunzătoare   în                                                                      în  sînge.
          trecerii  socialiste  pe  bază  de  anga­  raţie  a  maşinilor  şi  prelungirea  du­  legătuTă  cu  p«r ablemeâe  de  mai  sus                                                                                                 LICIU  LUCIA
          jamente  concrete,  urmărirea  înfăptui­  ratei  lor  de  funcţionare  s-au  luat   şi  a  stabilit  unele  masuri  organiza­
          rii  propunerilor  făcute  în  consfătui­  măsuri  de  a  se  confecţiona  din  timp   torice menite să  contribuie Ia  continua
          rile  de  producţie,  întărirea  discipli­  piesele  de  schimb  necesare.  Planul   îmbunătăţire  a  activităţii   sindicate­
          nei  In  muncă,  stimularea  evidenţia­  de  măsuri  este  cuprinzător.  înfăptui­
                                                                               lor
          ţilor  şl  popularizarea  experienţei  lor   rea  măsurilor  prevăzute  în  termenele                       Flecare  zecime  de  milim etru
          tată  factorii  care,  alături  de  munca   stabilite  vor  asigura  condiţii  bune   PJenara  a  eliberat  pe  tov.  A urel   In  plus  sau  în  minus  dăunea­             a  agregatelor  şi  maşinilor —
          Întregului  colectiv  au  condus  la  ob­  pentru  desfăşurarea  întregului  pro­  Ardedeanu  din  funcţia  de  secretar  al   ză  calităţii  pieselor  conîccţio-
          ţinerea  rezultatelor  am intite  mai  sus.  ces  do  producţie.     CC.S',  în  legătură  ou  trecerea  sa  în   natc  pentru  agregatele  siderur­
            Cu  toate  acestea,  colectivul  sec­  Sarcinile  trasate  de  Congresul  al                             gice.  Fotoreporterul  nostru  l-a
          ţiei  a  ÎU-a  metalurgice  şi  mase  plas­  IlI-lea  al  P.M.R.  pentru  desăvîrşirea   aJtă  muncă  şi  a  ales  în  funcţia  de   surprins  pe  strungarul  Adorian   preocupare permittentă a organizaţiilor de pârtia
          tice  putea  să  obţină  rezultate  şi  mal   construcţiei  socialiste  In  patria  noas­  secretari   ai   C onsiliului  Central  al   Caroî,  dc  la  atelierul  mecanic
          bune.  Dar,  In  cursul  anului  s-au  1n-   tră.  impun  ridicarea  la  un  nivel  su­  Sindicatelor  pc  tovarăşii:  Larisa  Mun-   al  C.S.H.,  In  timp  ce  veriiica
          llrr.plnat  greutăţi  In   dasJisur.iroa   perior  oi  octiviluţii  de  producţie  po   teanu,  Dumitru  Bejean  şi  loan  Preo­  cu  atenţie  o  piesă  confecţiona­                                              Fiecare  muncitor
          normală  a  procesului  de  producţie,   Întreaga  economie  naţională,  pe  fie­  teasa.                  tă  cic  cl.                    Pe  fiecare  metru  cub  volum  util  de  furnal
          Astfel,  unele  ateliere  s-au  transfor­  care  ramură  si  in  fiecare  întreprin­                    * O  O  •  • l                                                                                              cu  o  calificare
          mat  In  adevărate  şantiere  de  con­  dere  ln  parte.  Coleotivul  acestei  sec­                                                                          metal  mai  mult
          strucţii.  Au  fost  luni  cînd  la  sculă-   ţii,  conştient  de  răspunderea  sa,  se                                                                                                                              cît  mai  înaltă
          rie  înlr-o  parte  constructorul  exe­  străduieşte  să  ridice  întreaga  activi­  Plecarea  spre  Caîro  a  grupului  folcloric          O  cale  Importantă   de  sporire  a   La  17  decembrie  1963   schimbul
          cuta  lucrări  de  Instalaţii  şi  mon/taj,   tate  de  producţie  pe  o  treaptă  supe­                                                  producţiei  de  fontă  este  mărirea  in­  condus  de  maistrul   comunist   loan   Una  din  sarcinile  principale  ce  le
          tar  în  altă  parte,  pe  maşinile  mon­  rioară.                                       din  R.P.  Romînă                                dicilor  de  utilizare  a  agregatelor.  In   Nedeloo  a  elaborat  ultima  tonă   dc   trasează   Congresul   al  IlI-lea  al
          tate.  se  executau  lucrări  din  plan.   începutul  noului  an  a  găsit  colec­                                                        acest  scop,  conducerea  secţiei   în­  fontă  prevăzută  in  planul  anual.  In   P.M.R.  industriei   constructoare  de
          Aprovizionarea  cu  materiale  şi  scule   tivul  respectiv  bine  pregătit.  Munoa   Joi  dimineaţa  a  pă/Tăslt  Capitala   Comitelui  de  Stat  pentru  Cultură  şl   drumată  de  organizaţia  de  partid,  a   acest  fel  colectivul  nostru  a  reuşit   maşini  este  creşterea  randamentului
          nu  s  a  făcut  întotdeauna  la  timp,  iar   a  început  şi  sa  desfăşoară  ou  spor   Indreptîndu-se  spre  Republica  Arabă   Artă,  cuprinde  echipa  de  dansuri  e   aplicat  în  procecul  de  producţie  un   să  doa  peste  sarcinile  anuale  de  plan   maşinilor  şi  utilajelor.  Pentru  înde­
                                                                                                                                                                                       7 350  tone  de  fontă.  Comunişti  ca
                                                                               Unită,  un  grup  folcloric  alcătuit  din
          documentaţia  tehnică  pentru   unele   în  toate  atelierele  secţiei.  încă  din                      casei  de  cultură  din  Braşov,  forma­  Însemnat  număr  de  măsuri  tehnico-                         plinirea  acestei  sarcini,  organizaţia
          m atriţe  n-a  fost  corespunzătoare,  (u-   primele  zile  s-au  înregistrat  succese   52  de  artişti  amatori  muncitori,  ţă­  ţia  de  căluşari  din  comuna  Frumoa­  orgunizalorice,  netode  noi  de  lucru,   Dumitru  Jenaru,   dozator  şef.  Emil   de  bază  P.M U.  din  sectorul  sculăric
          neorl  ea  s-a  modificat  In  cursul  exe­  în  îndeplinirea  sarcinilor  dc  produc-   rani   colectivişti,   elevi,  studenţi  —   sa,  la rd u l  de  muzică  populară  din   aşa  cium  au  fost  pornirea  furnalului   Volnar,  maistru  la  furnalul  1,  Ghcor-   a  U.M.  Cuqir  manifestă  o  preocupare
          cuţiei).  ceea  ce  a  dus  la  cheltuieli   1ic.  Aceasta  demonstrează  că,  sub  în   oare  va  participa  la  primul  Festival   comuna  Slobozia,  regiunea  Bucureşti   după  reparaţia  capitală  fără  răcire,* ou-   ghe  Paruait,  şef  dc  eohipă  la  banda   susţinută.  A vîud  în  vedere  înzestra­
                                                                                                                                                                                                                          rea  sectorului  nostru  cu  maşini  de
                                                                                                                                                                                       dc  turnare,  Toma  Paraan,  (urnalisl
                                                                               internaţional  de  folclor  de  la  Cairo.
          de  timp,  muncă  şi  materiale  supli­  drumarca  organizaţiei  de  partid,  co­  Grupul  condus  dc  Vasile  Florea,  di­  preoum  şi  s iliş ti  din  mai  multe  re­  vă  fără  pere,*  şubere  de  aer  cald  ră­  şef.  Toan  Suciu  II.  dozator  şef,  loan   înaltă  productivitate,  cum  slut  slrun-;
          mentare.  Lipsa  pieselor  de  schimb,  la   lectivul  secţiei  metalurgice  şi  mase   rector  al  Direcţiei  relaţii  externe  din  giuni  ale  ţării.  cite  CVI  ape.    Stăniloiu,  (urnalisl  şef,  Ionel  Stoicoi.   guri,  freze,  maşini  speciale  de  şlc-
          maşinile  de  injecţie,  au  creat  de  ase­  plastice  va  îndeplini  cu  cinste  aht                                       (Agerpres)     Dv.-  uramencc,  s-a  asigurat  o  dozare   inginer,  şeful  secţiei,  Nicolae  Pilly   lu il  ghivent,  maşini  dc  găurit  fn
          menea  secţiei  mari  greutăţi  In  des­  sarcinile  rie  plan  cit  şi  angajamen­  intre  31  august  şi  9  septembrie  la  Bueureşii  corectă  a  materiaJelor  în  şarjă,  şi                              coordonate  etc.,  a  pus  ln  faţa  mun­
           făşurarea  normală  a  procesului  de   tele  pe  care  şi  le-a  luat.                                                                  respectarea  nivelului  optim  dc   în ­  adjunctul  şefului  dc  secţie  şi  mulţi   citorilor  noştri  sarcina  de  a-şi  ridica
                                                                                                                                                    cărcare  a  furnalului.  Pentru  mărirea   alţii  şi-au  adus  o  contribuţie  deose­
           producţie.                                                                                                                                                                  bită  la  îndeplinirea  sarcinilor  de  pro­  neîncetat  nivelul  lor  profesional.  De-
            Dar,  pe  lingă  greutăţi  au  existat                N.  BADIU    Al  VIH-lea  Congres  internaţional  de  ştiinţa  solului            intensităţii  de  ardere  s-a  lucrat  cu  o   ducţie.                accea  aproape  toţi   m uncitorii  din
                                                                                                                                                     temperatură  ridicată  a  acrului  insu­
                                                                                                                                                                                                                          sector  au  urmat  cursurile  de  ridicare
                                                                                                                                                    flat  în  furnal.  O rganizatiilc.de  partid   Pentru  acest  an.  animaţi  de  rezul­  a  calificării  organizate  pe  meserii.  In
                                                                                 InLre  31  august  şi  9  septembrie  va   ştiinţa  solului,  tipărit  la  Amsterdam,
                                                                                avea  loc  la  Bucureşti  cel  dc-al  V III-   sînt  publicate  constatările  făcute  de   pe  schimburi  au  desfăşurat  o  susţi­  tatele  obţinute,  colectivul  nostru  s-a   acelaşi  timp,  organizaţia  de  bază  «a
                        întrecere  în su fleţită                                lea  Congres  internaţional  dc  ştiinlo   secretarul  general  al  asociaţiei,  prof.   nută  muncă  politică  pentru  m obili­  angajat  să  dea  peste  planul  anual   încredinţat  celor   mai   buni   comu­
                                                                               solului.  încă  de  pe  acum  şi-au  anun­  F.  A.  Van  Barcn,  cu  prilejul  vizitei   zarea  colectivului  la  îndeplinirea  sar­  2,000  tone  de  fontă,  să  mărească  in­  nişti  —  muncitori  cu  o  înaltă  caii-;
                                                                                                                                                                                                                          ficare  —  sarcina  de  a  se  ocupa  de
            In  sedcxrul  I  al  exploatării  minere   Cele  mai  bune  rezultate  au   fost   ţat  participarea   1.290  de  specialişti   făcute  în  tara  noastră.  „C olegii  noş-   cinilor  dc  pian  şi  a  angajnmcnicl ar   dicii  de  utilizare  ai  furnalelor  cu  60   tovarăşii  lor  de  muncă  cu  o  c a lifi­
           Lonca  se  desfăşoară  din  prima  zi  a   obţinute  rie  grupele  de  mineri  con­  din  72  de  ţări.  tlrJ  romînî  —  apreciază   secretarul   luate  în  In.'rcccrea  socialistă,  pentru   la  sută  fa 1 ă  dc  1959  si  să  producă  pe   care  mai  inferioară.  Astfel,  tov.  Be-
          noului  an  o  întrecere  însufleţită  pen­  duse  de  Nicolae  Burdca.  loan  Par­  ComiîetU'1  dc  organizare  a  prim it   gencrol  al  asociaţiei  —  au  reuşit  să   întărirea   disciplinei  de  producţie,   fiecare  metru  cub  volum  util  de  fur­  rian  Cornel  strungar,  Beţi  Ghcorqhe
           tru  îndeplinirea  şi  depăşirea  sarcini­  caj  şi  Mănăilă  Bă]ăneseu,  care  au   pină  la  începutul  anului  pentru  a  fi   slknească  în  întreaga  lume  un  in­  pentru  ridicarea  nivelului   tchnico-   nal  şi  zî  calendaristică  cu  9  kg  mal   rectificator  de  filet.   Filimon  Zinca
          lor  de  producţie.  Datorită  bunei  or­  dat  peste  plan  intre  20—40  tone  căr­  prezentate  Ia  congres,  979  de  titluri   teres  deosebit  pentru  cel  dc-al  V III-   profcsional.  In  şedinţele  operative  de   multă  fontă  fată  de  cît  avem  plani­  rectificator  plan  şi  m ulţi  a lţii  au  fă-'
           ganizări  a  muncii  în  abataje  şi  a  fo­  bune                  dc  comunicări  ştiinţifice.       lea  Congres   Frumuseţea  regiunilor   la  sfîrşilul  fiecărui  schimb,  secreta­  ficat  Angajamentul  a  si  început  să   rut  demonstraţii  practice  asupra  mo­
           losirii  din  plin  a  tuturcr  c.ecanismc                                                                                                rul  organizaţiei  dc  bază  împreună  cu   prindă  viaţă.  In  perioada  1—8  ia­  dului  în  care  lucrează  la  maşini,  au
                                                    CONSTANTIN  LUPULESCU        Col  dc-al  VllDîea  Congres  inter­  României,  ospitalitatea  locuitorilor  ei
           lor  şi  utilajelor  minere,   colectivul                           naţional  de  ştiinţa  solului  a  stîrnit                            conducerea  schimbului  analizează  re­  nuarie   colectivul   secţiei  noasLre  a   vorbit  despre  metodele  Înaintate  de
           acestui  sector  a  extras  peste  sarcinile     contabil                                              şi  mai  ales  stăruinţa  şi  grija  deose­  zultatele,  lipsurile  manifestate  şi  sta­               muncă  şi  au  ajutat  pe  cîte  un  mun­
                                                                               interes  in  rindul  specialiştilor   din   bită  a  celor  care  îsi  consacră  timpul                 dat  peste  sarcinile  de  plan  236,7  tone   cilor  tu  însuşirea  unei  calificări  maL
           rie  plan,  de  la  1  la  9  ianuarie  310   (Din   postul  dc  corespondent   întreaga  lume.  In  numărul  23  ai  Bu­                 bilesc  măsurile  corespunzătoare  care
           tone  dc  cărbune.                     voluntari  de  la  E.M.  Lonca)  letinului  Asociaţiei  internaţionale  do  şi  energia  pentru  buna  organizare  a   su  ducă  la  îmbunătăţirea  muncii.  De   de  fontă.  înalte.
                                                                                                                                            motive
                                                                                                                  congresului,  sînt  tot  atîtea
                                                                                                                                                                                                                            Munca  politică  şt  educativă,  aju­
                                                                                                                                                                                         Av-em  convingerea  că,  mobilizat  de
                                                                                                                  care  îndreptăţesc  aşteptarea  cu  ne­  asemenea,  fiecare  schimb  se  îngrijeşte   comunişti,  colectivul  nostru  va  înde­  torul  permanent  ecordat  de  comu­
                                                                                                                  răbdare  a  lucrărilor".
                                                                                                                                                     să  predea  schimbului  următor  agre­  plini  şi  în  acest  an  cu  cinste  sarci­  nişti  şi-a  arătat  roadele.  Ca  urmare
                           De aoua  ori  in  li  luni                                                                   K E C E N S I Î              gatul  în  c'ondîtiuni  cit  mai  bune.  nile  dc  plan.             a  creşterii  randamentului  m aşinilor
                                                                                                                                                      Toate  acestea  au  condus  La  reali­
                                                                                                                                                                                                IONAŞCU  MUNTEANU         unelte,  productivitatea  muncii  a  spo­
             Situată  in  centrul  celui  mai  mare   existat  o  permanentă   preocupare   se  vor  aplica  pe  parcurs.  Vor  con­  Printre  numeroasele  acţiuni  cu   zarea  în  anul  trecut  a  unui  indice  de   şef  dc  schimb  rit  fată  de  sarcinile  de  plan  pe  a-
           bazin  carbonifer  al  larii,  Uzina  de   pentru  înfăptuirea  obiectivelor  din   tinua  căutările  in  ce  priveşte  promo­  cartea  organizate  la  clubul  sin­  utilizare  a  agregatelor  cu  peste  5G  la   nul  1963  cu  6  la  sută,  realizindu-se
           reparat  utilaj  mjnier  din  Petroşani   a.ccsl  plan,  in  mai  multe  rindu.ri  s-a   varea  tehnicii  noi,  pentru  a  pulea   dicatelor  din  Gurabaiza,  recen­  sută  moi  mare  decit  in  1959,  obţî-   SIMION  STÂNCULEA   totodată  şi  economii  în  valoare  de
           a  cunoscut  Ln  anii  regimului  demo-   analizat  stadiul  de  execuţie  al  dife­  tabrica  piese  de  schimb  in  timp  scurt   ziile  s-au  bucurat  de  apreciere                                        270.000  lei.
           cral-popular  o  puternică  dezvoltare.   ritelor  lucrări,  prilej  cu  care  pionul   şi  la  indicatori  tehnici  ridicaţi.            nindu-se,  fată  de  prevederile  anului         cauperist
           A ici  se  execută  acum  o  mare  diver­  iniţial  a  (ost  îmbogăţit.  Aşa  se  face                 unanimă.  Bine  pregătite,  ele  au   1963,  pe  ficoarc  metru  cub  volum  util   membri  în  biroul  organizaţiei   IO AN  DAIAN
           sitate  de  produse  cum  «;înt  :  piese   că  în  fiecare  an  planul  M.T.O.  a   Succesele  dobindile,  cît  şi  price­  fost  audiate  cu  interes.  Printre   do  furnal  şi  zl  calendaristică,   cu   dc  bază  nr.  2  —  secţia  îurnalc
           dc  schimb,  prototipuri,  utilaje  m inie­  fost  îndeplinii  integral.  In  acest  fel,   perea  şi  hărnicia  coleclivuhri  dc  me-   recenziile  care  s-au  bucurat  de         Uzina  „V icto ria "  Calau    secretar  al  organizaţiei  de  bază
           re.   elemente  metalice  de  armare,   prin  Înlăturarea  tim pilor  neproductivi   talurgişli,  dau  garanţia cu angajamen­  mult  succes  sc  numără  cele  ale   pesle  55  kg  moi  multă  fontă.              P.M.R.  seclorui  soulărie  U.M.C,
           reparaţii  capitale  la  principalele  in   şi  aprovizionarea  ritmică  a  locurilor   tele  luate  în  întrecere  vor  fi  nu  nu­  romanelor  „Răscoala"  de  Livîu
           etalaţii  miniere,  precum  şi  diferite   de  muncă  cu  materiale  şi  soule.  s a   mai  îndeplinite,  ci  şi  depăşite.  Rebrcanu,  „Dunărea  revărsată"
           ororiiise  în  cadrul  planului  de  cola­  reuşit  să  se  mărească  indicii  de  u ti­               de  Radu Tudoran,  „Pământ  desţe­                 Ţinînd  seama  de  propunerile  comuniştilor
           borare  cu  alte  întreprinderi  indus­  lizare  a  maşinilor-unelle  cu  1.5  l-a   TO LVAY  ALEXANDRU  lenit"  dc  M.  Şolohov  şi  altele.
           triale  din  tară.  Comparativ  cu  anul                                                                                                   BiLainţul   muncii  noastre   este  din   neac  şi  alţi  lam inoriştl  cu  privire  la   cu  două  grupuri  de  ferestrae,  m odifi­
                                             sută.  De  asemenea,  folosind  credi­     inginer  $e>f  la  U.R.U.M,
           1948,  hn  1963  producţia  marfă  a  (ost   tele  de  mică  mecanizare,  s-a  întărit   Petroşani                                       ee  Ln  ce  nuii  rodnic.  Întregul  colec­  construirea  unui  marcator  care  a  dus   carea  sistemelor  de  reglare  şi  ghi­
           ou  290  )a  sulă  moi  mare,  iar  produc­  si  lărgit  ateiie;ui  de  traloimenle  ter­                                                tiv,  condus  şi  îndrumat  de  organizaţia   la  sporirea  indicilor  dc  laminare  a   dare  a  maşinilor  de  îndreptat  pro-
           tivitatea  muncii  a  crescut  cu  202   mice.                                                                                           de  partid,  a  reuşit  să  obţină  an  dc  an   ţaglelor  pătrate  cu  peste  7  la  sută.  file  cic.  au  şi  fost  înfăptuite.   Ca
           la  sulă.                                                                                                                                noi  şi  i^apartanle  succese  în  înfăp­  In  vederea  sporirii  productivităţii   rezultat  al  acestor  măsuri,  colectivul
                                               O  preocupare  de  seamă  pentru  co­
             O  dată  a i  uzina,  a  crescut  aici   lectivul  de  muncă  dc  la  U R.U M.P.  o                                                     tuirea  sarcinilor  trasate  de  partid.  In   muncii  prin  folosirea  din  plin  a  agre­  seclici  a  reuşit  să  producă  peste  sar­
           şi  un  colectiv  de  muncă  puternic,   consbit/Uit-o  introducerea  procedeelor                                                         u ltim ii  doi  ani  m uncitorii,  tehnicie­  gatelor  şi  maşinilor  s-au  luat  de  ase­  cinile  dc  plan  cc-i  reveneau  în  p ri­
           aJ  cărui  elan  s-a  făcut  simţit  în  fie   noi  în  producţie  Astfel,  s-a  extins                                                   nii  şi  inginerii  din  secţia  laminorul   menea  măsuri  pentru  îmbunătăţirea   mele  8  zile  ale  acestui  an,  3G8  tone
           care  an  în  activitatea  m inerilor.  In   matriţarea  prin  presare  la  cald,  s-a                                                    650  mm  dc  la  C.S.  Hunedoara  au  pro­  activităţii  economice  şi  în  alte  sec­  laminate.
           doi  ani  Io  Tind,  1962— 1963.  planul   schimbat  procesul  de   fabricaţie  a                                         .r-. f-tr ‘“.tssO -.  dus  peste  sarcinile  de  plan  mai  bine   toare.
                                                                                                                                         iiiB S
           anual  de  producţie  al  uzinei  a  fost   unor  produse.  Paralel  cu  aceasta  s-a                                                                                                                            Lam inoriştii  din  secţia  noastră.  în ­
           Îndeplinit  In  numai  11  luni.  In  anul   acordat  atenlic  calificării  şi  ridicării                                                 de  27.000  tone  laminate.  La   baza   Penlru  anul  10G4  colectivului  secţiei   drumaţi  în  mod  permanent  dc  către
           1963,  productivitatea  muncii  a  fo>î   calificării  cadrelor.  La  cursurile  de                                                       acestor  succese  a  stat  în  mod  deose­  noastre  ii  revin  sarcini  sporite   de   organizaţia  de  partid,  sini   h o lă riţi
           realizată  In  proporţie  dc   114,9  la   ridicare  a  calificării  au  participat  57                                                   bit  sporirea  indicilor  de  utilizare  a   prodilelic   Comitetul  dc  partid   a   să-şi  intensifice  activitatea  pentru  a
           sută,  iar  la  preţul  de  cost  s-a  rea­  la  sută  din  muncitorii  uzinei.                                                           agregatelor,  lai  urma  studiilor  întoc­  analizat  prevederile  de  plan  pc  anul   spori  neîncetat  indici  dc  utilizare  a
           lizat  o  economie  suplimentară   de                                                                                                     mite  şi  a  propunerilor  făcute  de  către   1964  şi  a  Îndrumat  conducerea  sec­  agregatelor  să  muncească  mai  rodnic
           pesle  2.000.000  lei.              Sarcini  de  seamă  revin  colectivu­                                     ■ f ia r   S *   a S B g                                      ţiei  pentru  a  stabil»,  pe  baza  propu­  penlru  a  traduce  in  viată  sarcinile
             Toate  aceste  succese  slut  o  urmare   lui  nostru  de  muncă  pentru  anul                                                          comuniştii  Alexandru   Clrn,  Mircca   nerilor  ce  s-au  făcut  de  către,  comu­  trasate  dc  către  ccl  de-al  Hl-lea  Con­
           a  faptului  că  Întregul  colectiv  de   1964,*  producţia  globală  creşte,  faţă                             Si                        Dclapcta,  Vasile  Bocoş,  loan  Bălan,   nişti  şi  dc  ceilalţi  muncitori,  tehni­  gres  al  P.M.R,  aducindu-şl  în  acest
           muncitori,  ingineri  şi  tehnicieni,  sub   de  1963.  cu  29  Ia  sută.  Cu  toate  a-                                                  Alexandru  Savu  Augustin  Birou   şi   cieni  şi  ingineri,  măsurile  menite  să
           permanenta  indrumare  a  organizaţiei   costea.  angajamentul  metaturgîştilor                                                           alţii,  s-a  modificat  sistemul  de  co­  contrbuie  la  obţinerea  unor   indici   fel  întreaga  tor  contribuţie  la  creşte­
           dc  partid,  s-a  preocupat  de  realiza­  prevede  realizarea  planului  anual  de   .:Ţ.  Ar-   Nfc»-   ■-.-*>:>■                       mandă  al  fierăstraeîor  nr.  4.  5  şi  6,                         rea  productioi  dc  laminate  a  ţării.
           rea  ritmică  a  planului  la  lo li  indi­  producţie  cu  15  zile  mai  devreme.                                                       s-a  adaptat  un  nou  procedeu  de  lu­  înalţi  dc  utilizare  a  agregatelor.  M u lli   IO AN   DARAMUŞ
           cii.  de  continua  perfecţionare  a  pro­  De  asemenea,  in  anul  acesta,  colec                                                       cru  pentru  calea  de  rulare  a  ma­  dintre  comunişti  au  prim it  sarcini  con­
           ducţiei.  In  fiecare  an  s-au  întocmii   tivul  nostru  va  pune  accent  pe  îm­                                                                                        crete.  In  acest  fel.  multe  din  măsurile   secretarul  comitetului  dc  partid
           planuri  de  măsuri  tehnico-orgauizato-   bunătăţirea  calităţii,  indice  la  care                                                      caralelor  tehnologice,  s-a  mărit  du­  prevăzute  in  vederea  îmbunătăţiri»
           rlce  bogate,  ca  rezultat  al  căutări­  In  1963  nu  s  au  obţinut  realizări  pe                                                    rata  de  funcţionare  a  cuptoarelor  cu   procesului  de  încălzire  o  oţelului  pen­  Ing.  IO AN   VOINEA
           lor  colective  Datorită  faptului   că   măsura  cerinţelor.  Unele  măsuri  au   //V  FOTOGRATIE .*  Aspect  de  Ia  montarea  unui  redactor  pentru  Ex­  propulsie  etc.  Valoroasă  a  fost  şl  pro­  tru  ţevi,  m enţinerii  temperaturii  cup-   şeful  secţiei  laminorul  G50  mm
           din  partea  comitetului  de  partid  a  (ost  luate  ln  această  ddieoţie,*  altele  ploatarea  minieră  Vuloan.                        punerea  făcută  de  tov.  Vaier  Martl-  loaialoi  la  param etrii  optimi,  tăierea  C.S.  Hunedoara
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30