Page 25 - 1964-01
P. 25
PROLETARI DIN TOATE TAlULB. tB C JS -'ţ'A l i
nou
oader Grolu Iad un ziar şl-şl plimbă prfv/rea
° Cc v-aţi propus pen ° Să ne ocupăm cu pc e/. Dar nu pulu c ili. In minte-i se în vă l
tru obţinerea unei pro grijă de creşterea şi edu 7 măşeau lel dc Ici de ginduri. „A sia c— fşi
ducţii sporite la hectar carea liccărui lînăr ; zise la un momeni dai — nu mai merg şi ga ta!
în acest an ? ; Ce, parcă cei de la orchestră.
«* Şarja n-a lost de
clasată Cind ceasornicul bălti ora 10 Toader tresări. Işl
• Lucrările de control rcvdzu ortacii intrind in sala dc repetiţii a lanla-
— m ijloc important de De la un capăt la altul rci din Gurabarza. In tiln i parcă p rivirile întrebă
pregătire pentru exa al ţării. O nouă între toare ale d irijorului. Ucvăzu un loc rămas liber
prindere ieşeană.
mene : ln sală. Locul pe carc-l ocupase alifia ani el, Toa-
(pag. 3-a) der Grolu, instrum entistul despre care se vorbea
• C itito rii ne sesizează « De peste hotare mereu cu admirai ie.
(pag. 2-a) I ' (Pag. 4-a) Frunzărind cu ochii m iniii scene din viata su, Toa-
der se regăsi cu mm bine dc 20 de ani în urmă.
In tiln i un copilandru de l'~> ani care prinse să dez
lege cu nesaf tainele de pe portativr sci îndrăgeas
că cornul, inşi mmeatut dc care apoi nu s-a mai putut
Sarcinile de plan şi angajamentele Plenara Consiliului despărţi. Se văzu in vară, în m ijlocul ortacilor din
Valea Bradului, din Blăjeni, Hârfăgani, Ormmdea...
Auzea parcă si aplauzele lor. Sim ţi căldura stringe-
îndenlinite si denâsite entrai rilo r dc m tini ale ortacilor dc la mină cind se în
torcea în primăvară dc Ici concurs, li cur/.ea parcă
l „Bravo, i-o|i întrecut şi pc cci din Lupcni. Tot lo
cul I să luaţi si la laza a doua. Dar cind se (inc,
Pentru colectivul secţiei a 111-a şl unele lipsuri care puteau Ii în al Sindicatelor ln toamnă ori in iarnă ?"
metadungice şi mase plastice de la lăturate dacă exista mai multă preo Acordurile unei melodii II lăcu să tresară. în
F.C. Orăştie, anul 1963 a fost un an cupare din partea conducerii secţiei In zilele de 8 şi 9 ianuarie 1964 toarse privirea spre Ictila -i care apăsa cu degctclc-i
bogat in realizări. Colectivul secţiei şi a corni telului sindical. Astfel, deşi subţiri pc clapele acordeonului cel nou
a avut loc Plenara Consiliului Central
a raportat îndeplinirea sarcinilor a- numărul in ova torid or şi aii absenţelor — Tăticule nu-i aşa că asla-i din „C rai nou", care
nuale cu m ult Înainte de termen. nemotivale a scăzut cu 50 la sută al Sindicalelor din R.P. Romînă. o pregătiţi voi pentru concurs ?
Planul pe anul care a trecut a fost fată de 19G2, ele puteau fi şi mai La PlenaTă au participat membrii Fala tatălui se lumină. Nu o este mult se îmbrăcă
depăşit la producţia globală cu 8,30 mult reduse. Uneori, s-a încălcat şi ieşi. Căută cu privirea un autobuz care pleca
şi membrii supleanţi ai Consiliu/hri
la sută, iar la producţia marfă cu disciplina la locul de muncă, fapt Central al Sindicatelor, preşedinţii spre Gurabarza...
7,79 la sută. Productivitatea muncii ce a dus la creşterea procentului do -ir
pe trei trimestre a crescut faţă de rebut, la slaba calitate a unor ma consiJi iilor regionale şi ai unor con espre electricianul .şct de echipă Toader Grofii
plan cu 10,13 la sulă. Fată de angaja triţe. silii loc/oJe ale sindicatelor, şefii sec oamenii dc la B.M. Borza au numai cuvinte
mentul anual de a da peste plan Pentru acest an, în faţa colecti ţiilo r şi comisiilor C.C.S., reprezen D frumoase. Dc cind răspunde de linia dc a li
750.000 led economii suplimentare la vului scoliei a III-a metalurgice şt mentare cu curent continuu pentru locomotivele
tanţi ai Comitetului Central al U niu
preţul de cost s-au realizat 2.203.339 mase plastice stau sarcini şi niai electrice din subteran si suprafaţă, conducerea m i
nii Tineretului M uncitor, Consiliului
lei, ceea ce reprezintă mai mult de mari. Fata de realizările anului 19G3, nei e mulţumită. Pasiunea lui in muncă a transmis-o
jumătate din economiile realizate pe planul pe 19G4 este mai mare cu Naţional al Femeilor, ai unor m inis şi U nciilor din echipă. Nu dc mult atunci cind la
întreaga fabrică. 37,6 la 6Ulă, reprezentând peste 60 tere şi in s lih itii centrale, reprezen pulul „Elena" punctul „ Poştala“ dc la orizontul
Aceste realizări importante se da- la sută din producţia Industrială a tanţi ai presei. „1 Mai" se cerea înlocuirea liniei electrice pe o
toiesu activităţii desfăşurate de orga fabricii. Colectivul acestei secţii este Plenara a analizat contribuţia sin lungime de l km., Grolu şi cchipa-i a dovedit
nizaţia de partid care a îndrumat hotărit să muncească în aşa fel In dicatelor la îndeplinirea planului de lapte cu adevărat eroice ln numai 6 ore a reda!
permanent conducerea secţiei in or cit sarcinile ce-i sbau în faţă să fie producţiei linia...
ganizarea muncii, valorificarea rezer realizate in cele mai bune condi- stat pe anul 1903 şi a dezbătut sarci In muncă, în orele libere, Toader Grof a losf
velor interne de creştere a produc tiuni Angajamentul luat de a depăşi nile ce le revin in mobilizarea oame mereu exemplu. Atunci ce s-a întim plat ?
tivită ţii muncii, pentru îmbunătăţirea planul pe 1964 )a producţia globală nilor muncii la reaflizarea planului ★
calităţii produselor, reducerea pre şi marfă cu 1 la sută,/ de a realiza de slat pe anuj 1964. a comitetul sindicalului dc Iu E.M. Barza pre
ţului de cost, întăriTea disciplinei 350.000 lei economii suplimentare la şedintele discuta cu aprindere cu d irijo ru l
Dc asemenea, plenara a examinat
si ridicarea calificării profesionale preţul de cost şi de a depăşi sarci L Iulian Nedelca. Acesta din urmă era abătu!.
a oamenilor. Ca urmare s-au moder nile de creştere a productivităţii execuţia preliminată a bugetului asi — Nu se poale tovarăşe preşedinte Ştifi doar, fan
nizat cubilourile la turnătorie, ceea muncii, arată că accaslă holărire va gurărilor sociale pe anuU 1963 si pro fara noastră are tradiţie. 30 dc ani nu-s o zi-două.
ce a dus la îmbunătăţirea simţitoare fi înfăptuită. iectul bugetului asigurărilor sociale Cineva spunea că orchestra ar li mei apreciată
n calităţii pieselor turnate, la redu In adunarea Ln oare s-au dezbă si aii planului de odihnă şi tratament decll fanfara. Şi oamenii s-au descurajat... Şi uite
cerea rebuturilor. La recomandarea tut cifrele de plan pe acest an mun ieri n-a venit nici Grolu...
organizaţiei de partid, pentru uşura citorii, maiştrii şi tehnicienii secţiei pe anul 1964, precum şi execuţia Uşa se deschise şi In prag apăru un om în sa
rea muncii şi îmbunătăţirea calităţii au făcut propuneri valoroase pentru preliminată a bugetului sindicatelor lopetă.
dulapurilor metalice, s-a confecţio a fi Incluse în planul M.T.O. Pen pe anul 1963 şi proiectul bugetului — Pe dumneavoastrâ vă căutăm — zise Grolu
nat un dispozitiv de îndoit tablă. De tru sporirea produotiei şi îmbunătă sindioatelor pe anul 1964, uitindu-se, spre dirijo r. Scuzele nu-şi au rostul...
asemenea, au fost organizate unele ţirea oalitălil produselor, la atelie După discuţii, la care au partici Am stat de vorbă şi cu ceilalţi oameni. A veţi în
cursuri pentru ridicarea calificării rul de mase plastice se vor utiliza credere. Data viitoare vom li lofi. Şti(i, nici munca
profesionale. Munca politică desfăşu matriţe cu cuiburi m ultiple, iar în pat numeroşi vorbitori plenara a nu-i Inimoasă fără muzică. Şi apoi nouă ne-a intrat
rată de comunişti, organizarea în vederea scurtării tim pului de repa adoptat hotărîri corespunzătoare în în sînge.
trecerii socialiste pe bază de anga raţie a maşinilor şi prelungirea du legătuTă cu p«r ablemeâe de mai sus LICIU LUCIA
jamente concrete, urmărirea înfăptui ratei lor de funcţionare s-au luat şi a stabilit unele masuri organiza
rii propunerilor făcute în consfătui măsuri de a se confecţiona din timp torice menite să contribuie Ia continua
rile de producţie, întărirea discipli piesele de schimb necesare. Planul îmbunătăţire a activităţii sindicate
nei In muncă, stimularea evidenţia de măsuri este cuprinzător. înfăptui
lor
ţilor şl popularizarea experienţei lor rea măsurilor prevăzute în termenele Flecare zecime de milim etru
tată factorii care, alături de munca stabilite vor asigura condiţii bune PJenara a eliberat pe tov. A urel In plus sau în minus dăunea a agregatelor şi maşinilor —
Întregului colectiv au condus la ob pentru desfăşurarea întregului pro Ardedeanu din funcţia de secretar al ză calităţii pieselor conîccţio-
ţinerea rezultatelor am intite mai sus. ces do producţie. CC.S', în legătură ou trecerea sa în natc pentru agregatele siderur
Cu toate acestea, colectivul sec Sarcinile trasate de Congresul al gice. Fotoreporterul nostru l-a
ţiei a ÎU-a metalurgice şi mase plas IlI-lea al P.M.R. pentru desăvîrşirea aJtă muncă şi a ales în funcţia de surprins pe strungarul Adorian preocupare permittentă a organizaţiilor de pârtia
tice putea să obţină rezultate şi mal construcţiei socialiste In patria noas secretari ai C onsiliului Central al Caroî, dc la atelierul mecanic
bune. Dar, In cursul anului s-au 1n- tră. impun ridicarea la un nivel su Sindicatelor pc tovarăşii: Larisa Mun- al C.S.H., In timp ce veriiica
llrr.plnat greutăţi In dasJisur.iroa perior oi octiviluţii de producţie po teanu, Dumitru Bejean şi loan Preo cu atenţie o piesă confecţiona Fiecare muncitor
normală a procesului de producţie, Întreaga economie naţională, pe fie teasa. tă cic cl. Pe fiecare metru cub volum util de furnal
Astfel, unele ateliere s-au transfor care ramură si in fiecare întreprin * O O • • l cu o calificare
mat In adevărate şantiere de con dere ln parte. Coleotivul acestei sec metal mai mult
strucţii. Au fost luni cînd la sculă- ţii, conştient de răspunderea sa, se cît mai înaltă
rie înlr-o parte constructorul exe străduieşte să ridice întreaga activi Plecarea spre Caîro a grupului folcloric O cale Importantă de sporire a La 17 decembrie 1963 schimbul
cuta lucrări de Instalaţii şi mon/taj, tate de producţie pe o treaptă supe producţiei de fontă este mărirea in condus de maistrul comunist loan Una din sarcinile principale ce le
tar în altă parte, pe maşinile mon rioară. din R.P. Romînă dicilor de utilizare a agregatelor. In Nedeloo a elaborat ultima tonă dc trasează Congresul al IlI-lea al
tate. se executau lucrări din plan. începutul noului an a găsit colec acest scop, conducerea secţiei în fontă prevăzută in planul anual. In P.M.R. industriei constructoare de
Aprovizionarea cu materiale şi scule tivul respectiv bine pregătit. Munoa Joi dimineaţa a pă/Tăslt Capitala Comitelui de Stat pentru Cultură şl drumată de organizaţia de partid, a acest fel colectivul nostru a reuşit maşini este creşterea randamentului
nu s a făcut întotdeauna la timp, iar a început şi sa desfăşoară ou spor Indreptîndu-se spre Republica Arabă Artă, cuprinde echipa de dansuri e aplicat în procecul de producţie un să doa peste sarcinile anuale de plan maşinilor şi utilajelor. Pentru înde
7 350 tone de fontă. Comunişti ca
Unită, un grup folcloric alcătuit din
documentaţia tehnică pentru unele în toate atelierele secţiei. încă din casei de cultură din Braşov, forma Însemnat număr de măsuri tehnico- plinirea acestei sarcini, organizaţia
m atriţe n-a fost corespunzătoare, (u- primele zile s-au înregistrat succese 52 de artişti amatori muncitori, ţă ţia de căluşari din comuna Frumoa orgunizalorice, netode noi de lucru, Dumitru Jenaru, dozator şef. Emil de bază P.M U. din sectorul sculăric
neorl ea s-a modificat In cursul exe în îndeplinirea sarcinilor dc produc- rani colectivişti, elevi, studenţi — sa, la rd u l de muzică populară din aşa cium au fost pornirea furnalului Volnar, maistru la furnalul 1, Ghcor- a U.M. Cuqir manifestă o preocupare
cuţiei). ceea ce a dus la cheltuieli 1ic. Aceasta demonstrează că, sub în oare va participa la primul Festival comuna Slobozia, regiunea Bucureşti după reparaţia capitală fără răcire,* ou- ghe Paruait, şef dc eohipă la banda susţinută. A vîud în vedere înzestra
rea sectorului nostru cu maşini de
dc turnare, Toma Paraan, (urnalisl
internaţional de folclor de la Cairo.
de timp, muncă şi materiale supli drumarca organizaţiei de partid, co Grupul condus dc Vasile Florea, di preoum şi s iliş ti din mai multe re vă fără pere,* şubere de aer cald ră şef. Toan Suciu II. dozator şef, loan înaltă productivitate, cum slut slrun-;
mentare. Lipsa pieselor de schimb, la lectivul secţiei metalurgice şi mase rector al Direcţiei relaţii externe din giuni ale ţării. cite CVI ape. Stăniloiu, (urnalisl şef, Ionel Stoicoi. guri, freze, maşini speciale de şlc-
maşinile de injecţie, au creat de ase plastice va îndeplini cu cinste aht (Agerpres) Dv.- uramencc, s-a asigurat o dozare inginer, şeful secţiei, Nicolae Pilly lu il ghivent, maşini dc găurit fn
menea secţiei mari greutăţi In des sarcinile rie plan cit şi angajamen intre 31 august şi 9 septembrie la Bueureşii corectă a materiaJelor în şarjă, şi coordonate etc., a pus ln faţa mun
făşurarea normală a procesului de tele pe care şi le-a luat. respectarea nivelului optim dc în adjunctul şefului dc secţie şi mulţi citorilor noştri sarcina de a-şi ridica
cărcare a furnalului. Pentru mărirea alţii şi-au adus o contribuţie deose
producţie. bită la îndeplinirea sarcinilor de pro neîncetat nivelul lor profesional. De-
Dar, pe lingă greutăţi au existat N. BADIU Al VIH-lea Congres internaţional de ştiinţa solului intensităţii de ardere s-a lucrat cu o ducţie. accea aproape toţi m uncitorii din
temperatură ridicată a acrului insu
sector au urmat cursurile de ridicare
flat în furnal. O rganizatiilc.de partid Pentru acest an. animaţi de rezul a calificării organizate pe meserii. In
InLre 31 august şi 9 septembrie va ştiinţa solului, tipărit la Amsterdam,
avea loc la Bucureşti cel dc-al V III- sînt publicate constatările făcute de pe schimburi au desfăşurat o susţi tatele obţinute, colectivul nostru s-a acelaşi timp, organizaţia de bază «a
întrecere în su fleţită lea Congres internaţional dc ştiinlo secretarul general al asociaţiei, prof. nută muncă politică pentru m obili angajat să dea peste planul anual încredinţat celor mai buni comu
solului. încă de pe acum şi-au anun F. A. Van Barcn, cu prilejul vizitei zarea colectivului la îndeplinirea sar 2,000 tone de fontă, să mărească in nişti — muncitori cu o înaltă caii-;
ficare — sarcina de a se ocupa de
In sedcxrul I al exploatării minere Cele mai bune rezultate au fost ţat participarea 1.290 de specialişti făcute în tara noastră. „C olegii noş- cinilor dc pian şi a angajnmcnicl ar dicii de utilizare ai furnalelor cu 60 tovarăşii lor de muncă cu o c a lifi
Lonca se desfăşoară din prima zi a obţinute rie grupele de mineri con din 72 de ţări. tlrJ romînî — apreciază secretarul luate în In.'rcccrea socialistă, pentru la sută fa 1 ă dc 1959 si să producă pe care mai inferioară. Astfel, tov. Be-
noului an o întrecere însufleţită pen duse de Nicolae Burdca. loan Par ComiîetU'1 dc organizare a prim it gencrol al asociaţiei — au reuşit să întărirea disciplinei de producţie, fiecare metru cub volum util de fur rian Cornel strungar, Beţi Ghcorqhe
tru îndeplinirea şi depăşirea sarcini caj şi Mănăilă Bă]ăneseu, care au pină la începutul anului pentru a fi slknească în întreaga lume un in pentru ridicarea nivelului tchnico- nal şi zî calendaristică cu 9 kg mal rectificator de filet. Filimon Zinca
lor de producţie. Datorită bunei or dat peste plan intre 20—40 tone căr prezentate Ia congres, 979 de titluri teres deosebit pentru cel dc-al V III- profcsional. In şedinţele operative de multă fontă fată de cît avem plani rectificator plan şi m ulţi a lţii au fă-'
ganizări a muncii în abataje şi a fo bune dc comunicări ştiinţifice. lea Congres Frumuseţea regiunilor la sfîrşilul fiecărui schimb, secreta ficat Angajamentul a si început să rut demonstraţii practice asupra mo
losirii din plin a tuturcr c.ecanismc rul organizaţiei dc bază împreună cu prindă viaţă. In perioada 1—8 ia dului în care lucrează la maşini, au
CONSTANTIN LUPULESCU Col dc-al VllDîea Congres inter României, ospitalitatea locuitorilor ei
lor şi utilajelor minere, colectivul naţional de ştiinţa solului a stîrnit conducerea schimbului analizează re nuarie colectivul secţiei noasLre a vorbit despre metodele Înaintate de
acestui sector a extras peste sarcinile contabil şi mai ales stăruinţa şi grija deose zultatele, lipsurile manifestate şi sta muncă şi au ajutat pe cîte un mun
interes in rindul specialiştilor din bită a celor care îsi consacră timpul dat peste sarcinile de plan 236,7 tone cilor tu însuşirea unei calificări maL
rie plan, de la 1 la 9 ianuarie 310 (Din postul dc corespondent întreaga lume. In numărul 23 ai Bu bilesc măsurile corespunzătoare care
tone dc cărbune. voluntari de la E.M. Lonca) letinului Asociaţiei internaţionale do şi energia pentru buna organizare a su ducă la îmbunătăţirea muncii. De de fontă. înalte.
motive
congresului, sînt tot atîtea
Munca politică şt educativă, aju
Av-em convingerea că, mobilizat de
care îndreptăţesc aşteptarea cu ne asemenea, fiecare schimb se îngrijeşte comunişti, colectivul nostru va înde torul permanent ecordat de comu
răbdare a lucrărilor".
să predea schimbului următor agre plini şi în acest an cu cinste sarci nişti şi-a arătat roadele. Ca urmare
De aoua ori in li luni K E C E N S I Î gatul în c'ondîtiuni cit mai bune. nile dc plan. a creşterii randamentului m aşinilor
Toate acestea au condus La reali
IONAŞCU MUNTEANU unelte, productivitatea muncii a spo
Situată in centrul celui mai mare existat o permanentă preocupare se vor aplica pe parcurs. Vor con Printre numeroasele acţiuni cu zarea în anul trecut a unui indice de şef dc schimb rit fată de sarcinile de plan pe a-
bazin carbonifer al larii, Uzina de pentru înfăptuirea obiectivelor din tinua căutările in ce priveşte promo cartea organizate la clubul sin utilizare a agregatelor cu peste 5G la nul 1963 cu 6 la sută, realizindu-se
reparat utilaj mjnier din Petroşani a.ccsl plan, in mai multe rindu.ri s-a varea tehnicii noi, pentru a pulea dicatelor din Gurabaiza, recen sută moi mare decit in 1959, obţî- SIMION STÂNCULEA totodată şi economii în valoare de
a cunoscut Ln anii regimului demo- analizat stadiul de execuţie al dife tabrica piese de schimb in timp scurt ziile s-au bucurat de apreciere 270.000 lei.
cral-popular o puternică dezvoltare. ritelor lucrări, prilej cu care pionul şi la indicatori tehnici ridicaţi. nindu-se, fată de prevederile anului cauperist
A ici se execută acum o mare diver iniţial a (ost îmbogăţit. Aşa se face unanimă. Bine pregătite, ele au 1963, pe ficoarc metru cub volum util membri în biroul organizaţiei IO AN DAIAN
sitate de produse cum «;înt : piese că în fiecare an planul M.T.O. a Succesele dobindile, cît şi price fost audiate cu interes. Printre do furnal şi zl calendaristică, cu dc bază nr. 2 — secţia îurnalc
dc schimb, prototipuri, utilaje m inie fost îndeplinii integral. In acest fel, perea şi hărnicia coleclivuhri dc me- recenziile care s-au bucurat de Uzina „V icto ria " Calau secretar al organizaţiei de bază
re. elemente metalice de armare, prin Înlăturarea tim pilor neproductivi talurgişli, dau garanţia cu angajamen mult succes sc numără cele ale pesle 55 kg moi multă fontă. P.M.R. seclorui soulărie U.M.C,
reparaţii capitale la principalele in şi aprovizionarea ritmică a locurilor tele luate în întrecere vor fi nu nu romanelor „Răscoala" de Livîu
etalaţii miniere, precum şi diferite de muncă cu materiale şi soule. s a mai îndeplinite, ci şi depăşite. Rebrcanu, „Dunărea revărsată"
ororiiise în cadrul planului de cola reuşit să se mărească indicii de u ti de Radu Tudoran, „Pământ desţe Ţinînd seama de propunerile comuniştilor
borare cu alte întreprinderi indus lizare a maşinilor-unelle cu 1.5 l-a TO LVAY ALEXANDRU lenit" dc M. Şolohov şi altele.
triale din tară. Comparativ cu anul BiLainţul muncii noastre este din neac şi alţi lam inoriştl cu privire la cu două grupuri de ferestrae, m odifi
sută. De asemenea, folosind credi inginer $e>f la U.R.U.M,
1948, hn 1963 producţia marfă a (ost tele de mică mecanizare, s-a întărit Petroşani ee Ln ce nuii rodnic. Întregul colec construirea unui marcator care a dus carea sistemelor de reglare şi ghi
ou 290 )a sulă moi mare, iar produc si lărgit ateiie;ui de traloimenle ter tiv, condus şi îndrumat de organizaţia la sporirea indicilor dc laminare a dare a maşinilor de îndreptat pro-
tivitatea muncii a crescut cu 202 mice. de partid, a reuşit să obţină an dc an ţaglelor pătrate cu peste 7 la sută. file cic. au şi fost înfăptuite. Ca
la sulă. noi şi i^apartanle succese în înfăp In vederea sporirii productivităţii rezultat al acestor măsuri, colectivul
O preocupare de seamă pentru co
O dată a i uzina, a crescut aici lectivul de muncă dc la U R.U M.P. o tuirea sarcinilor trasate de partid. In muncii prin folosirea din plin a agre seclici a reuşit să producă peste sar
şi un colectiv de muncă puternic, consbit/Uit-o introducerea procedeelor u ltim ii doi ani m uncitorii, tehnicie gatelor şi maşinilor s-au luat de ase cinile dc plan cc-i reveneau în p ri
aJ cărui elan s-a făcut simţit în fie noi în producţie Astfel, s-a extins nii şi inginerii din secţia laminorul menea măsuri pentru îmbunătăţirea mele 8 zile ale acestui an, 3G8 tone
care an în activitatea m inerilor. In matriţarea prin presare la cald, s-a 650 mm dc la C.S. Hunedoara au pro activităţii economice şi în alte sec laminate.
doi ani Io Tind, 1962— 1963. planul schimbat procesul de fabricaţie a .r-. f-tr ‘“.tssO -. dus peste sarcinile de plan mai bine toare.
iiiB S
anual de producţie al uzinei a fost unor produse. Paralel cu aceasta s-a Lam inoriştii din secţia noastră. în
Îndeplinit In numai 11 luni. In anul acordat atenlic calificării şi ridicării de 27.000 tone laminate. La baza Penlru anul 10G4 colectivului secţiei drumaţi în mod permanent dc către
1963, productivitatea muncii a fo>î calificării cadrelor. La cursurile de acestor succese a stat în mod deose noastre ii revin sarcini sporite de organizaţia de partid, sini h o lă riţi
realizată In proporţie dc 114,9 la ridicare a calificării au participat 57 bit sporirea indicilor de utilizare a prodilelic Comitetul dc partid a să-şi intensifice activitatea pentru a
sută, iar la preţul de cost s-a rea la sută din muncitorii uzinei. agregatelor, lai urma studiilor întoc analizat prevederile de plan pc anul spori neîncetat indici dc utilizare a
lizat o economie suplimentară de mite şi a propunerilor făcute de către 1964 şi a Îndrumat conducerea sec agregatelor să muncească mai rodnic
pesle 2.000.000 lei. Sarcini de seamă revin colectivu ■ f ia r S * a S B g ţiei pentru a stabil», pe baza propu penlru a traduce in viată sarcinile
Toate aceste succese slut o urmare lui nostru de muncă pentru anul comuniştii Alexandru Clrn, Mircca nerilor ce s-au făcut de către, comu trasate dc către ccl de-al Hl-lea Con
a faptului că Întregul colectiv de 1964,* producţia globală creşte, faţă Si Dclapcta, Vasile Bocoş, loan Bălan, nişti şi dc ceilalţi muncitori, tehni gres al P.M.R, aducindu-şl în acest
muncitori, ingineri şi tehnicieni, sub de 1963. cu 29 Ia sută. Cu toate a- Alexandru Savu Augustin Birou şi cieni şi ingineri, măsurile menite să
permanenta indrumare a organizaţiei costea. angajamentul metaturgîştilor alţii, s-a modificat sistemul de co contrbuie la obţinerea unor indici fel întreaga tor contribuţie la creşte
dc partid, s-a preocupat de realiza prevede realizarea planului anual de .:Ţ. Ar- Nfc»- ■-.-*>:>■ mandă al fierăstraeîor nr. 4. 5 şi 6, rea productioi dc laminate a ţării.
rea ritmică a planului la lo li indi producţie cu 15 zile mai devreme. s-a adaptat un nou procedeu de lu înalţi dc utilizare a agregatelor. M u lli IO AN DARAMUŞ
cii. de continua perfecţionare a pro De asemenea, in anul acesta, colec cru pentru calea de rulare a ma dintre comunişti au prim it sarcini con
ducţiei. In fiecare an s-au întocmii tivul nostru va pune accent pe îm crete. In acest fel. multe din măsurile secretarul comitetului dc partid
planuri de măsuri tehnico-orgauizato- bunătăţirea calităţii, indice la care caralelor tehnologice, s-a mărit du prevăzute in vederea îmbunătăţiri»
rlce bogate, ca rezultat al căutări In 1963 nu s au obţinut realizări pe rata de funcţionare a cuptoarelor cu procesului de încălzire o oţelului pen Ing. IO AN VOINEA
lor colective Datorită faptului că măsura cerinţelor. Unele măsuri au //V FOTOGRATIE .* Aspect de Ia montarea unui redactor pentru Ex propulsie etc. Valoroasă a fost şl pro tru ţevi, m enţinerii temperaturii cup- şeful secţiei laminorul G50 mm
din partea comitetului de partid a (ost luate ln această ddieoţie,* altele ploatarea minieră Vuloan. punerea făcută de tov. Vaier Martl- loaialoi la param etrii optimi, tăierea C.S. Hunedoara