Page 26 - 1964-01

Pag. 2. Dmmal socialismului' Nr. 2810

In Edifura m edicală a apărui
Manifestări Cărţi noi
ii
ue şi biofizica D. r>ERINDEI — Oraşul Bucureşti, re­
culturale variate f t şedinţa şi capitală a Ţării Romî-
In editura medicală a apărut lucra­ diferitele procese fiziologice dă lu­ neşli, 1459-1862. Societatea dc
Jn comuna Poiana, căminul cultu­
rea „Fizio'ogic medicală şi biofizică"
In acest an 2 ral dcsiăşoară o activitate cultural- sub redacţia lui Theodorc Ruch. pro­ crării un caracter cu lotul original. ştiinţe istorice şi filologice.
Sc expun pc larg noţiunile dc fizio­
educativă multilaterală A ici se (in fesor şi membru al Consiliului exe­ logie şi biofizică ale fenomenelor dc
săptâminal conlcrinle, au loc con­ cutiv al catedrei de fiziologie şi bio­ membrană (aşa cum reies din cerce­ 302 pag., lei 17,50
cursuri pc teme literare, zootehnice,
In ceea ce priveşte îngrăş»1minte- dc porumb, cartofi şi floarca-soare- ştiinţifice, se prezintă programe ar­ fizică de la Facultatea dc medicină tările de biofizică şi microscopic elec­
Vom fertiliza suprafeţe le chimice, acestea Ic vom folosi in lui necesară pentru însăminţările din tistice etc. In anul care s-a încheiat a universităţii din Washington si tronică), de fiziologic a contracţiei B. LE AP U NOV — Oceanul nu aş-
următoarele doze: azotat de amoniu primăvară. au avut Inc in comuna noastră 169 John Fulton, profesor de istoria mc- musculare, a aparatelor respirator, leaplă. Ed. Ştiinţifică, 200 pag.,
însemnate de teren cile 100 kg. şi supcrlosfat cile 200 De asigurarea seminţelor am în­ manifestări culturale la care au par­ dicinei Ia Facultatea de medicină a cardio-vascular, renal, digestiv, a sis­ lei 10,50
kg. la hectar pe terenurile mai slab ceput să ne ocupăm încă din toamnă ticipat 16.918 cc/d(cni din comună. Universităţii Yalc. temului nervos, a organelor de
Un factor hotărî lor in obţinerea produclivc, pcnlru culturile ce se vor prin identificările care s-au făcut în
do recolte sporite csle şi fertilizarea Dintre accslea, călătoriile pe hartă, Cdilnlă in condiţii grafice deose­ simţuri. L M. ŞTEFAN — Pietre din cer Cd.
semăna în primăvară. lanuri. Pe baza acestor identificări, jurnalele vorbite, şezător ile litera­
unor suprafeţe cil mai mari de te­ bite înlr-un număr dc 1.537 dc pa­ Capitolele fiziologiei nervoase sînt Ştiinţifică, Colecţia C. R. C. C. S.,
Aceste măsuri stabilite vor fi pe consiliul agricol raional a întocmit o re, programele artistice s-nu bucurat gini, lucrarea arc meritul de a sinte­
ren. In acest scop consiliul de con­ balanţă cu necesarul de sămînţă pe dc cel mai mult succes. tratate dc pc poziţii riguros ştiinţifi­
ducere al gospodăriei colective a sta­ deplin realizate deoarece gospodăria soiuri şi categorii dc culturi. Astfel, !n prezent tot mafiile artistice ale tiza numeroasei •; achiziţii ale fiziolo­ ce materialiste, cuprmzind frecvente 44 pag., ^ ei 0.50
bilit ca pentru culturile ce se vor în- noastră arc asigurate 45 tone supcr­ gici şi biofizicii — care în ultimii
losfat şi 35 lone azolat dc amoniu. pentru cultura porumbului o fost re­ căminului cultural fac intense pre­ referiri la descoperirile marelui fizio-
săminta in primăvara aceasta, pre­ zervată întreaga cantitate de 120 lo- ani au înregistrat un a vini remarca­ M. COSTINESCU — Cum auzim. Ed,
cum şi pentru cele semănate in toam­ Nc vom strădui să aplicăm cit mai nc sămînţă. De asemenea, la indica­ gătiri pentru a participa la cea de a log I. P. Pavlov. Ştiinţilică, colecţia C. R. C. C. S.»
nă. care ies slăbite din iarnă, să fie chibzuit ingrăşămintele de care dis­ ţia comitetului raional dc partid, gos­ doua etapă a concursului al V ll-lca . bil — şi de a le prezenta în mod u-
folosite cantităţi de îngrăşăminte punem. pcnlru a obţine producţii podăriile colective au început predă­ A VR A M DOBROTÂ nilar şi accesibil tuturor medicilor. ! (Agerpres) 40 pag., tei 0.50
mult mai mari lală de anii precedenţi. sporilc dc cereale şi plante tehnice, Aplicarea interpretărilor biofizice la
rile la bazele de recepţie u circa 60 corespondent
Astfel, la întocmirea planului de ing. EMIL SEKEY tone dc porumb comun şi procurarea
producţie pe acest an nm prevăzut sâ G. A. C. Mărlineşli, 1 prin inlermcdiul Agroscmului a a- \ © IE N IU A
fertilizăm pesle 100 ha leren cu în- raionul Orăştie ccleiasi cantităţi do sămînţă din so­ S c h im b d e e x p e r ie n ţ ă în ti
yrflşăminle organice. Accslea se vor iul dublu hibrid generaţia I-a. Con­ interpretate dc fanfară ; 7,30 Sfatul
transporta îndeosebi pe terenurile Folosim numai sămînţă siliul agricol raional a stabilii ca in r e d a c t o r ii s ta ţiilo r & uem a medicului; 7.45 Ciută orchestra dc
destinate culturii porumbului si a car­ muzică populară „Bărăganul" a Cd-
raionul Ilia să se folosească in primă­
tofilor. Dc altlel acţiunea de fertili­ de mare productivitate vară, doi pină la Irei hibrizi, în ra- d e r a d io f ic a r e 11 IANUARIE 1904 sei raionale de cultură din Slobo­
zare am şi început-o de pe anim. Prin porl cu condiţiile de climă si sol ale DEVA : Trei zile după nemu- zia ; 8,00 Sumarul presei centrale ;
lolosirca celor două autocamioane şi fn primăvara accasla, gospodăriile fiecărei unităţi. Acest lucru va duce In scopul îmbunătăţirii emi­ producţie, ridicarea productivită­ rire — clncmatogratul ,,Patriei" ; 9,OU Muzică uşoară; 0,25 Cîntcce
a atelajelor existente in gospodărie agricole colective dm raionul Kia vor pc dc o parte la o coacere eşalonată siunilor locale ale centrelor dc ra- ţii muncii şi realizarea de econo­ Spectatori in olsaid — cinemalu- pioniereşti; 9,40 Dansuri populare
au fost transportate în tim p peste trebui să insăminteze peste 3.900 a culturilor, iar pe de altă parte va dioficarc din regiunea noastră, mii". gralul „A ria " ; SIMEIUA : Oameni din ţări socialiste ,- 10,00 Scrisori din
300 tone gunoi de grajd, care este hectare cm porumb, suprafeţe însem­ influenta in mod pozitiv şi asupra Comitelui regional pentru cultură După cc au fost purtate discu­ de alaceri — cinematograful „Mun- ţară; 12,00 Melodii populare inter­
depozitat în plollormc Ia capătul tar­ nate cu llonrca-soarelui, plante fura­ epocii de recoltare, permiţind astfel şi arlă a organizat recent la Ha­ ţii pc marginea referatelor pre­ c ito ru r ; PETROŞANI: Ucigaşul pretate do Victoria ftaciu şi Dan
lalelor. Transportul în cîmp a ingră- jere, si să planteze 150 hectare cu ca lucrările pentru culturile viitoare ţeg, lîmp de două zile, un schimb zentate, au fost audiate şi anali­ plătii — ci ne mat og ralul „Republi­ Moisescu ; 12.20 In săli şi pc sta­
Săminlelor organice il vom continua cartofi. să fie executate la lîmp. de experienţă înlrc redactorii zate două emisiuni înregistrate, ca" ) Ipocrifii — cincmatngralul dioane,- 13,10 Muzică din operele;
in zilele ce urmează cu şi mai mullă Din practica anilor trecuţi am a- In ceea ce priveşte sămînţă dc responsabili ai centrelor de ra­ din partea centrelor de radiofica­ J N oiem brie"; ALBA lU L IA : A 14.00 Melodii populare din Banal;
intensitate. dioficare din regiunea Hunedoa­ re din Simeria şi Brad. dispărut o navă — cincmatogralul 15.30 Emisiunea „Cinema"; 16,1^
juns la concluzia că una din condi­ cartofi, s-au luat măsuri pentru în­
Po Jingă aceasta, conducerea gos­ ţiile de bază pcnlru obţinerea unor locuirea cartofilor degeneraţi cu să- ra. In prima zi ?. fost prezentat In cca dc a doua zi au fost pre­ „V ic to ria "; Pline fi trandafiri — Vorbeşte Moscova I ,- 17,30 Muzică
podăriei s a preocupat să asigure în­ producţii sporilc la hectar o consli mintă din soiuri timpurii, semilimpii- din par'ea Comitetului regional zentate din partea centrelor de cinematografii/ „23 August" : uşoară ; 18,40 Muzică uşoară,dc Ra­
semnate cantităli dc emcndamenle luie si asigurarea din timp a unor se­ rii şi de toamnă de mare productivi­ pentru cultură şi artă un referat radioficare din Deva şi Tciuş re­ SEBEŞ : La vtrstu dragostei — ci­ du Şerban ; 19.00 Almanah" ştiinţi­
care să lic aplicate in anul acesta. minţe de bună calitate şi fiin soiuri tate ca : Roza, Giilbaba Binlje, Ke- pe tema : ,,Controlul şi calitatea feratele „Metode folosite pentru nematograful „Progresul" ■, Oameni fic; 19.25 Muzică de dans.1 20.30
Pe suprafeţele unde se va folos* cu o productivitate ridicată. Ca urma­ nebec etc. Pină în prezent cantităţile emisiunilor locale ale centrelor atragerea şi formarea de colabo­ şi tiare — seria l —lf, cinemato­ Pe teme internaţionale ; 20.--10 Melo
gunoiul dc grajd, vom administra si re, pînă în prezent, un număr însem­ necesare de sămînţă de cartofi an de radioficare din regiunea Hune­ ratori şi corespondenţi activi în graful „Sebeşul" ; ORĂŞTIE: Luna dii populare cerule (Ic ascultători ,-
cîtc 2,5 tone dolomilă pe fiecare nat de gospodării agricole colective fost procurate la gospodăriile colec­ doara", iar din partea centrelor realizarea unor emisiuni dc bună dc miere fără bărbat — cinemaln- 21,15 Carnet plastic; 21,30 Muzică
de radioficare din Ilia şi Vînţul
calitate", precum şi trei emisiuni
Sci ne trăieşti,
grafuf „ Patria“ ,-
hectar. au şi asigurat în mare parte sflnnnta tive din llia, Uobra, Lăpuşnic. Boz. de dans.
Hârău etc., şi se află în curs de pro­ de Jos două referate pe tema : înregistrate, realizate cu ajutorul Gnat — cinematograful „Flucăra" ; PROGRAMUL H : 8,40 Cintcce şl
curare şi la celelalte gospodării co­ „Cum au fost susţinute întărirea colaboratorilor şi corespondenţi­ HAŢEG ; Regina statici de ben­ Jocuri populare; 9.00 Ro2a vlnturl-
P e « rin e le BiiaierSaBclor lective din raion. De menţionat că cconomico-organizatorică a G.A.C. lor centrelor dc radioficare din zină — cinematograful „Popular ; lor ; 11.15 Universitate») tehnică ra­
şi campaniile agricole, prin ma­
Tciuş, Haţeg şi Brad.
BRAD: U ltim ul tren din Gun HUI
sămînţă de cartofi procurată pină a-
cum csle depozitată în bune conrli- terialele transmise în emisiunile Schimbul de experienţă orga­ — cinematograful „Steaua Roşie" ; dio ; 13,32 Din cinlccele si dansuri­
le popoarelor ; 15,00 Melodii popu­
p u b lic a te ţiuni, în locuri uscate, prevăzute cu locale". Tot în prima zi au mai nizat s-a dovedit deosebit dc in­ LONE A : Vară şi fum — cinema­ lare; 16,12 Formalii de muzică u-
sisteme dc aerisire pentru a se putea fost prezentate referate din par­ stinctiv pentru toţi redactorii tograful „M in e ru l"; TElUS: Godin Soară ; 1G.30 Sliinla în slujba păcii;
menţine o temperatură constantă. tea centrelor de radioficare din responsabili ai centrelor de radio- — cinematograful „V ictoria" ; 17.00 Muzică populară cerută de as­
Lupeni şi Călan pe tema : „Cum ficare. ZLATNA : Roc.co şi Iratii săi —
ziarului apar articole critice, orga- vom relata pe scurt despre cîtova Ing, M1HAI CAZACINCU au fost susţinute prin emisiunile scria I—II cine mal oq ralul „M u n ­ cultători ; 17,30 însemnări de repor­
nele vizate iau măsuri pentru in din răspunsurile trimise redacţiei in vicepreşedinte al Consiliului , AUREL ANCA citorul" : ILIA ; Tu eşti minunată ter ,• 10,05 Melodii populare inter­
lălurarea deficienţelor semnalate, in- urma unor articole critice apărute in agricol raional Ilia locale îndeplinirea planului de corespondent — cincmatogralul „Lumina" : A- pretate la diferite instrumente;
lormlnd apoi ziarul despre modul in ziar. POLDUL DE SUS: Pc urmate ban­ 18.30 Din operele lui Franz Lchar ;
10.00 Romanţe; 20 00 Muzică de
dei — cinematograful „23 August"; dans; 20,30 Noapte bună, copii:
Consumatorii sînt mulţumiţi C Ă LA N : Omul merge după soarv .„Băieţelul din turlă dulce"; 20.40
— cineiualograiul f.C.S H. Muzică dc dans; 22.00 Ciclul ime-
In numărul 2739 al ziarului ..Dru­ restaurantul „Zarand" '*<n Brad, care gral al Trio-urilor dc Bcellnven ;
mul socialismului" la rubrica ..lîine de asemenea creau nemulţumiri In 22.40 Muzică uşoară; 23,05 Muzi­
ar fi dacă...” in urma sesizării co- rindiil consumatorilor. Printre altele (Radio că de dans.
respondeiilului nostru Iov. lviniş se amintea in articolul respectiv des­
Ghcorghc, unde se arăta că In ora­ pre faptul că sala de mese era ne- II IANUARIE 1964 Buletine de ştiri şl radiojurnale :
şul Sebeş tutungeriile erau închise încălzi lâ, că lipseau unele articole Dacă nu-}i convine, convorbirilor telefonice să lie ser­ brica chimică, nu a oprit regulamen­ PROGRAMUL I: 5,05 Cînlece, 5,00; 6.00; 7.00,- 11,00; 13,00;
uneori in orele de program, s-a a- strict necesare (şervetele, scobitori viţi In mod exemplar, iar pe acei tar in staţie, lăcînd oamenii sâ fugă J.35 Melodii populare; 6,05 Muzică 17.00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra­
Iras atenţia conducerii cooperativei ele.) de Ia mese şi alle neajunsuri. scrie în condică... salariaţi ai săi care nu-şi îndepli­ după autobuz şi să urce din nvirs. de estradă; 6,30 Emisiunea penlru mul I) ÎO.CO; 12,00; 14,00; 16.00;
„Sebeşana” asupra acestui fapt. In Din răspunsurile trimise a 111 de M a m prezentai la ghişeul nr. 2 nesc obligaţiile dc serviciu sfl-i tra Un astfel de procedeu nu se poate
articolul respectiv s a rial şi suges­ către conducerea cooperativei de de la oficiul P.T.T.R. Orăştie, soli­ gă la răspundere. numi deoit bălaie de joc. Oare acest sale ; 6,40 Jocuri populare ; 6,45 18.00; 21,00; 23.00; 1.52 (progra-
tia ca una din tutungerii să lic des­ consum din oraşul Brad cit şi de citând o convorbire cu o rudă dm GH. MlNDRUŢA şofer nu poate fi obligat să-şi facă Salut voios de .pionier ; 7,10 Valsuri mui 11).
chisă loată ziua. către tovarăşii de la Sfatul popular raionul Gilort, regiunea Oltenia, pen- Orăştie datoria aşa cum Ircbuie şi să mani­
In răspunsul trimis redacţiei, con­ al brasului Brarl, precum şi din con­ lru ziua de 29 decembrie, ora 13. Te­ feste respectul cuvenit faţă de că­
ducerea cooperaţi vei apreciază jus­ statările noastre, reiese că ajutorul lefonista, amabilă, e luat eomarda c nervos, lători ? Noi credem că da. Aşteptăm
teţea sesizării şi arată că insuşin- dat a prins bine Consumatorii care şi m-a asigurai că fa doua zi voi trebuie să fugi răspunsul conducerii 'I.G.O. Orăştie
du-si sugestia a luai măsuri organi- intră acum in acest restaurant sîut cu convingerea că ne va scuti pe
putea cfeclua convorbirea solicitată.
zind programul unei tutungerii In mulţumiţi rlc atmosfera ospitalieră ce după autobuz viilor de asemenea scene şi mani­
6$a fel incit în prezent ea este des­ domneşte aici. Sala esle încălzită, Numai că lucrurile nu s-au înlîni- festări din partea şoferului Groza.
chisă de la ora 6 piuă la ora 21. In iar mesele sini frumos aranjate, cu plal aşa. In ziua convorbirii, am aş­ Printre şoferii care fac serviciul .IOAN BESTELEIC
felul acesta s-au evitai nemulţumi­ feţe curate. Aceasta pentru că s-o teptat de la ora 18 pină la ora 20 pe autobuzele I.G.O. Orăştie se află şef de schimb
rile consumatorilor. luat măsura co locul să ac facă în şl 45 de minute, dar nu am pulul şl Simion Groza. In ce priveşte ca­ F.C. Orăştie
c-fectua convorbirea. lităţile sale profesionale nu ne putem
-k sala dc mese dc la ora 5 dimineaţa
Intr-uri alt arlicol publicat in nr. 2.78G Si s a aprovizionat unitatea cu arti­ Cind am întrebai telefonisSla cc-i pronunţa, dar In ce priveşte com­ Odată pe săpiămînă
eub lillul „Necazurile unui drumeţ" colele necesare în cantităţi suficien­ de făcui, aceasta mi a răspuns — portarea sa, modul cum înţelege el
ss criticau unele neajunsuri de la ţe. de dala aceasta fără amabilitate — să-şi Iacă datoria avem ‘multe de Pină nu de mult, abonaţii la ziare
că nu are ce face. adăugind c ă : spus. Călătorii care folosesc accsl şi reviste de la fabrica de hîrlie din
Acum strada este accesibilă dacă nu-'mi convine, să scriu in con­ autobuz au avut ocazia să-l vadă. Pelresti, raionul Sebeş, primeau zia­
dica (le sugestii si reclamaţii. Am nu de puţine ori. insulIînd pasagerii, rele zilnic. Dar, spre surprinderea
C\j d iva timp In urmă, strada M i­ lar din Teliuc. In răspunsul dat, a pierdui astfel aiit timp si nici n.i adresindu-le cuvinte urile, compor- noastră, acum le primim odată po
nei dc la Teliuc im era bine înlrc- confirmat cele sesizate arălliul tot am rezolvat problema ce mă inte­ tlndu-se în «şa fel Incil parcă auto­ sâplămînă. Ziarele de la 30 decem­
tinută. fapt care crea greutăţi pie- odată că au fost luate măsuri pen­ resa. buzul ar fi proprietatea lui, iar că­ brie I9G3 şi pînă in 6 ianuarie 19GI
tonJI.or, mai ales pe timp ploios. tru terminarea construirii unui poc! Stîu că tovarăşii dc la P.T.T.R. sini lătorii la cheremul său, Se spune le am primii pe toate in ziua de 7.
Acest lucru l-a determinat pe mi­ de beton din cauza căruia se oprise specialişti în materie şi că nu tre­ că c nervos din fire. O fi. Dar să-şi Comitelui Sindicatului din fabrica
nerul Liviu Oprîşanu să scrie redac­ scurgerea apel. Cu spriţinul volun­ buie să le demonstrez eu că nu poţi stăpînesscă nervii şi să nu insulte noastră trebuie să in măsuri ca d i­
ţiei. Drept urmare, în nr. 2.770 a tar nl cclălenilor acest pod a fost realiza o convorbire telefonică lolo călătorii, să şi Iacă datoria conştiin fuzarea ziarelor să se facă ca şi pină
apărut la rubrica „Cititorii ne sp- tn smrl timp terminat, înlătnrindu-se sind condica de sugestii şi reclama­ ci os. acum, In fiecare zi. Asa e bine.
sizeazâ" articolul „O stradă... greu astfel blocarea curgerii apei şi spoî ţii rj telefonul. De aceea, consider In ziua de 4 ianua.rîe a.r., la ora DUMITRU CRINTCA
accesibilă pentru pietoni", la care sa trecui la repararea parţială a eă Direcţia regională PT.T.R trebuie (> şi Irr.izeci de minute, cind trebuia i muncilor
Comitetul executiv al Sfatului popu­ străzii respective. să ia măsuri pentru ca solieilanţii să ducă muncitorii din oraş la fa- .rrrarr/ Fabrica dc hîrlie Pelre.şli

In •munca de elaborare a lucrării
Lucrările control - mijloc importar lin mai ample, dar proporţiile ră­ de control, studentul lielniiij să stră­
ni m (jCeleoŞi).
bată o seric de etape : adunarea lu ­
Trebuie să amintim aci şî faptul
că o lucrare trebuie să aibă un plan crărilor, (monografii studii, articole
de şi că autorul ci trebuie să indice şi ele.), care iraiează tema respectivă
sursele bibliografice consultate (a-
studierea acestora şi lixarea sau con­
ce.isla din urmă esle o cerinţă ele­ spectarea lor; întocmirea planului lu­
psihologie pentru a dezvolta la c mentară de onestitate şi probitate crării ; elaborarea lucrării tn prima
Necesitatea ridicării permanente a calificării cadrelor din loctc do­ lovii me; dragostea penlru natura In orice muncă ştiinţilică). Am la­ lază (ciorna); definitivarea lucrării
meniile dc activitate csle o cerinţă importantă dc tare depinde în patriei noastre" (penlru candidaţii cul ace,«le precizări deoarece pesle (trecerr-a ci pc curat). La sfîrşilul lu­
mare măsură mersul nostru inainle. Sarcinile complexe pe care le ri de la (acuitatea de istorie geogră 75 la sută din lucrările corectate In crării şe vor indica sursele biblio­
dicS în faţa noastră desăvîrşirca construirii socialismului in patria noas­ fie! etc. anii Uecnti un au avut nici pian grafice consultate.
tră, cer din partea tuturor o pregătire cit mai temeinică, înalte (unoş- Cc am constatat Insă ? Că o porte şi nici trimiteri bibliografice. Elaborată astfel, cu grijă, cu simţ
tinţe proicsionalc şl dc cultură generala. Numai in regiunea noastră sîul din studenţi nici nn citesc cu alen- „Păcatul" mare al celor mai -mulţi rlc răspundere si trecută prin „fil­
cuprinşi in cursuri de calificare, urmînd invăţăminlul superior fără frec- lie titlul lucrării. Alllel nu-mi pol studenţi este însă tendinţa de .1 co trul" gîndirii personale. lucrarea
venţa, 262 de cadre didactice, în afara sulelor de tineri din întreprinderi explica fenomenul divagaţiei (scrin pia aidoma pagini Întregi (lin biblio­ constituie pentru student în primul
şi instituţii, care urmează diferite facultăţi şi inşii Inie dc specialitate. pagini după pagini In care nu găseşti grafia citită. Studentul se pare că rind nn auxiliar prelios In pregăti­
In prezent, studenţii dc la Invăţăminlul superior fără frecvenţi nici un rind care să răspundă In uită penlru un moment că lucrarea rea examenului la disciplina respec­
se găsesc în laţa primei sesiuni şi în perioada pregătirii lucrurilor de subiecl). Ncfiind conştienţi de ace/is- lui va fi citită dc către un specia­ tivă şi în aceljsi timp un „barome­
control, Pcnlru a veni in sprijinul lor, r-m solicitat tovarăşului lector list. care o cilii şi a studiai lucră­ tru" al pregătirii sale pentru examen. Pcnlru că csle practica, ieftină, elegantă şl modernă, MAŞINA DE
universitar Ion Drăgan, dc la Institutul pedagogic din Timişoara, cîlcva rile recomandate ca bibliografic* şi O asemenea lucrare este reco­ | SPALAT „AL8ALUX“
îndrumări cu privire la modul dc întocmire a lucrărilor dc conlroî do ln sprijinul sfudenftfor că nu-l pot interesa ropieriie uri- mandabil să fie citită şi expusă în produs al Uzinei „30 Decembrie" Cugir, este maşină Ideală Intr-o
călrc studenţi. Deşi îndrumările cc «cc dau in articolul de mal Jos sini care urmează învăjăm întul cil de „ingenioase" ar fi ele. De a- cadru] consiliului pedagogic. în ca­ gospodărie.
cu referiri mai mult la cadrele didactice, socotim că c)e sînt in aceeaşi ccea. recomandăm cm insistentă stu­ drul comisiilor metodice pentru dis­ In 30 de minute, maşina „A LB ALU X " spală, limpezeşte şl stoarce 10
măsură dc folositoare şi pcnlru tinerii din alic sectoare care urmează superior fără frecvenţă denţilor să evite acest „stil" de mun­ ciplina respectivă sau chiar In cu kg. dc rufe.
invăţăminlul superior. că şi să utilizeze bibliografia numai tirul unei şedinţe a cercului peda­ înzestrată cu un ceas regulator/ maşina dc spălat rute „ALBALUX"
pentru a avea b lumină teoretică a* gogic. Ea va putea fi astfel îmbu­ îşi îndeplineşte singură programul fixat. Bazinul dc spălare este confec­
■ ă defecţiune, par miraţi cind Ii se supra faptelor si datelor din expe­ nătăţită prin luarea de către autor ţionat din tablă inoxidabilă.
In etapa de pregătire pentru exa­ trol. rezultă că unii studenţi nu au respinge o lucrare de 20—JO de pa­ rienţa proprie, pe care le prezintă ,■ în consideraţie a discuţiilor si a su­ PROCURAŢI-VA DECI MAŞINA DE SPALAT RUFE „ALBALUX".
mene, studenţii trebuie să întoc­ o idee dară despre ceea ce înseam­ gini. în care, bineînţeles, nu au Feu- Iar alune: cîntl citează din lucrările gestiilor primite şi. in acelaşi timp.
mească lucrări de control. Acestea nă lucrare de control şi cu atare, Sit să scr.e nici o pagina „la su­ consultate să indice acest lucru prin ea poale fi o modalitate (le populari­
constituie — aşa după cum le ara­ lucrările lor silit întocmite fără nici biect". ghilimele si trimiterile de rigoare. zare a experienţei pozitive a auto­
tă chiar numele — un mijloc dc ve­ w noimă. Rindurile care urmează Penlru a evita pe viitor asemenea Din Constatările lăoule de noi re­ rului ei.
rificare (şi autoveriticare) a gradu­ intenţionează să facă unele precizări „surprize" este necesar ca studentul zultă că, în mod constant, studen­ După cum se poate vedea, u tili­
lui de pregătire a studentului la dis­ cu privire )a modul in care i robii ie care se apucă să întocmească o lu ­ ţii care au întocmit lucrările do con­ ÎNTREPRINDEREA METALURGICA AIUD
ciplina respectivă. Intocinindu-şi lu­ întocmită lucrarea dc* control. Pen­ crare rlc control, să citească cu foar­ trol cu conştiinciozitate s-au prezen­ tatea şi utilizarea unei lucrări bune
crarea, studentul Îşi poale da seama tru ca afirmaţiile noastre să fie cil te mare atenţie titlul (Ierna), să se tat temeinic pregătiţi şi la examene sînt multiple: de o asemenea lu­
crare profită (In sensul bun al cu-
in primul riiul de gradul de stăpîni- mai explicite, vom pomi de la con­ verifice dacă a Înţeles despre ce Din contră, studenţii care au făcut vîntului), iui numai autorul ei. ci şi Telefon 366
re a cunoştinţelor, dc posibili l h I oa statările făcute pe marginea lucrări­ este vorba şi. apoi să şi adune ma­ lucrări slabe, de minluială, copiale, cei care o ascultă, o consultă sau
de a le aplica In practică şi astfel, lor corectate in anii precedenţi. terialii) teoretic şi faptic în legătură nu ou făcut faţă nici la examene, o citesc. In schimb o lucrare slabă, A N G A J E A Z Ă U R G E N T :
îşi poate îndrepta efortul pregătirii De obicei ia lucrările de control cu tema respectivă. Redactarea tre­ sau le-au trecut la limită. făcută „de mintuială", cu glndul doar
ulterioare spre acele aspecte pe se dă o Iernă precisă, rcslrinsă, bine buie să inceapă numai după ce stu­ Elaborarea lucrării rlc control tre­ de „a scăpa de ea" tui e utilă ni­
tare a constatat că mi le slăpineşlc conturată, pcnlru ca sludenlul să dentul a citit bibliografia recoman­ buie făcută după ce studentul a stu­ — l ă c ă t u ş i ;
sufioient de temeinic. poală să o aprofundeze, dar In ace­ dată cu privire Ia tema ce are de diul tema respectivă temeinic. Ela­ mănui, iar pentru „autorul" ei tim­
pul petrecut cu redactarea sau cn
Pentru cadrul didactic care corec­ laşi timp să aducă si o .contribuţie Ir a tal. borarea lucrării înainte de a studia copierea ei este un timp pierdui ire­ — s u d o r i ;
tează lucrarea, edificarea este şi maî personală. Dinrl asemenea leme, ur­ Am mai constatat că unii studenţi tema (lin bibliografie creează stu­ cuperabil, ca 6ă nu mai adăugăm s t r u n g a r i ;
concludentă (cu condiţia cn lucra­ mărim apoi ca prin lucrarea dc con­ nu ştiu să întocmească .uoraren : dentului dificultăţi In înţelegerea ei. neplăcerile pe care 1 le creează.
rea să fie făcută de candidai!). Ci­ trol, să venim şi In sprijinul ridică­ fac introduceri „kilometrice", lu­ Nici pentru ultimul moment nu tre­ Credem că cele relatate In rindu­ — f r e z o r i
tind si corectind lucrarea, cadrul d i­ rii nivelului activităţii prolesîonal- crarea propriu zisă o „expediază" buie lăsată elaborarea. Am cunos­ rile de mai sus „pledează" suficient
dactic cunoaşte modul de a ginrli ol didaclicc a studentului. In ceea ce intr-o pagină două şi-apoi se cxlîirJ cut student! care si-au elaborai lu ­ pentru elaborarea unor lucrări dc — a b o t o r; i
r
studentului, puterea lui de pătrun­ ne priveşte, am dat asemenea lucrări din nou in încheieri „inlerminabile". crarea de contiol In perioada cursu­ control de calitate. Pe acestea le aş­
dere fn esenţa problemei, conştiin­ de conlrol t „Cum am ulili2at cunoş­ Pentru aceştia, amintim adevăml ele­ rilor pregătitoare. In grabă. Desigur teptăm cu bucurie şi le corectăm cu t i f i c a t o r
ciozitatea cu care a sludiat, deprin­ tinţele despre deprinderi in munca mentar cu privire la proporţiile unei că asemenea lucrări an fost respin­ drag. — r e c i ;
derile de muncă Intelectuală şa mea la clasă" (penlru candidaţii de compuneri. Să nu uităm că şi lucră­ se. după cum respinse au fost şi cele — o r t e z o r i .
m
Din cele constatate de noi cu pri la facultalca de educaţie fl/.i ă); rile noastre de control sini lot un care au fost copiale după ale cole­ Lector univ. ION DRÂGAN
lejul corectării lucrărilor de con­ „Cum a’/n utilizat cunoşlinţele de fel de „compuneri" (e adevărat, pu- gilor. Institutul pedagogic Timişoara