Page 27 - 1964-01

Pag. 3
Nr. 2810 Drumul socialismului

Să n e o c u p ă m cai g r if ă de c re ş te re a Şarja n-a fost

şl edaacarea fie c ă r u i tîra ăr

declasată—
Ia conferinţa organizaţiei raiona­ s-au ocupat cu mai multă grijă de de horele ţărăneşti nu 6c organizea­ S
le U .TM . lila au luat cu vijilu l in educarea tineretului, i-au ajutat pe ză alte acţiuni educative, specifice © Noaptea a cobotil pe nesimţite. fosfor depăşit : declasarea şatjei , i {
ju ru l dării de seamă prezentată de colectiviştii tineri să muncească mai tineretului.
către tov. Popa Loghin. prim-secre- bine, să-şi dezvolte spiritul de in i­ Asa cum a reieşit la conferinţă Rililuiloarea Po­ peste oraşul locului nestins, invd- poate chiar rehutarea ci. 1
tar al Comitetului raional UT.M . a- ţiativă. unele organizalii U.TM. de la sole pa Maria de la hiindu-l. Prea mâlul din tim pul zilei Dc la masa dc comandă, prin ci- \
oproape 30 de delegaţi şi invitaţi. In rindul organizaţiilor U T.M . din nu studiază în suficientă măsură ce­ fabrica dc încălţă­ n mai scăzul în inlcnsilatc. Doar leva „şocuri termice", loncscu rcu- î
In marea lor m aioritalc. aceştia s-au unităţile socialiste ale agriculturii rinţele tinerilor şi tinerelor, nu se minte „Ardelea­ dinspre marele combinai hunedo- şcşlc să evacueze din cujdor o |
roferit la felul in care organizaţiile din raion activează peste 3.000 dc ti­ interesează cum sint rezolvate aces­ na" din Alba Iu* rean răzbate acelaşi vuiet pătrun­ vană dc zgură. La proba următoare, {
U.TM ., îndrumate şi conduse de or­ neri si tinere. Ei constituie, aşa cum te cerinţe. Nu se ştie de exemplu, lîa este o munci­ zător, dind de ştire că acolo, lin - laboratorul in d ică : losior 0,000 la |
ganizaţiile de partid, s-au preocupat s-n sublimat In conferinţă, o mare cc citeşte tinerelul şi ce programe toare harnică, con­ (]ă agregate, munca nu conteneşte sulă. E bine, dar tui îndeajuns Oa- \
de educarea tinerei generaţii- forţă. Din rindurile ntem lşlilor de la artistice preferă să se organizeze la ştiincioasă. Dato­ nici o clipă. menit lucrează in continuore pc ţ
Cu deosebită mindrie s-a vorbit sate au crescut tineri cum slnt Oc- căminele culturale, pe ce teme (po­ rită Indem inării şl ..Ora 23. Pe platforma noii ofe/a- şarjă, cu multă atent ic. ;
Pc fetele o/elarilor se citeşte în­
~espre tinerii Gheorghe Groza, Vc- tavian Crişan. losif Drăgoi, Nicolae litice. ştiinţifice), ar dori tinerii si organizării jud ici­ riî se munceşte imens. O lclarli din cordare. Incu ci leva probe şi pc
iicu Lupu, Ioan Laza, Mircea Lazăr, Pavelescu, Viorica Dănilă. Roman tinerele de la sale să asculte con­ oase a locului de schimbul de noapte şi-au luai în
loan Mirza, Teodor Miclca de la Dama, Eva Mol, Elena Susan. Maria ferinţe ele. Desfăşurării invălăm înht- muncă, ea reuşeş­ urimire locurile dc muncă. La cup­ rina bihircată curge spre cele două )
oale şuvoiul dc o(cl dezlănţuit. Cei
E.M. Certe), Alexandru Paşca, Petru Dobrei. Florirn M orarii, Dana A n ­ Iui politic UT.M., mai ales in orga­ te să-şi depăşească torul 1, echipa prim -topitorului Zo­ cinci o{clari privesc mctolul in- .
Sicoe de la E.M. Munccl şi allii, gliei, Emil Mariş, Aurelia Cismas, nizaţiile de bază din G.A.C. Teiu. sarcinile tfc plan ne.sar Emil este la datorie. Ciocan candescent, cuprinşi de Qcccaşi fa- j
oare au dai dovadă de răspundere Susana Popa, şi m ul|i a llii. care de- Lejan, nu i se asigură o îndrumare şi să dea numai Alexandru, prim -topilorul care iese trebare: se va încadra şarja in ti- ţ
In muncă, au fost iniţia to rii a nu- din schimb, dă lui loncscu ultim ele
permanentă, iar munca cu cartea este produse de calitate milele cerule ? Dat ni.t-i llm p de j
moroase acţiuni menite să ducă la bună. indicai ii despre mersul lucrului pe întrebări. Cuptorul trebuie ajustat, s
continua sporire a producţiei- Conferinţa raională nesatisfăcătoare. şarlă.
Conferinţa a criticat Comitetul ra­ — Am evacuat zgură putină in pregătit pentru o nouă şarja, loncs­
Asa cum au relatat mulţi delegaţi, U.T.M. Ilia 4 9 cu priveşte mereu spre standul dc
In întreprinderile raionului lila lu ­ ional U.TM. pentru faptul că nu e laza de topire, deoarece va nu pen­ turnare, unde echipele dc turnători
crează sule de asemenea tineri, care s-a preocupat în suficientă măsură tru zgură s-a pus cu inlirzierc sub işi lac din plin datoria. O telul fie r­
constituie exemple de muncă rod­ cuptor — spune el m ihnil, — iar
pun strădanii pentru îndeplinirea de îndrumarea organizaţiilor de ti­ be in linqolicre. capul lingaticre-
nică. procentul de losior este ridicat la
sarcinilor încredinţate In vederea neret pentru îmbunătăţirea muncii lor e calmat peticei. Iară „m o tu riu.
La E.M. Cerlej. a spus tov. Simion sporirii producţiei agricole, dezvoltă­ prima probă: 0,080 la sută. Vezi Ceva moi lirziu, laboratorul pune
Mărcuş, secretarul comitetului U.T.M., rii şeplelului, pentru întărirea eco- de educaţie, nu le-a sprijin it să-şi cum procedezi, să nu declasăm şar­ „ diagnosticul“ exact probei finale.
«rganizaţiile de tineret se bucura de nomico-organizatorică a unităţilor so­ sporească atenlia fală de totl tine­ ja. $tii că Umila cerută pentru mar­ In dreptul elementului fosfor, pc
•tună f i dragoste din partea tutu­ cialiste ale agriculturii din raion. rii, să se preocupe de antrenarea lor ca dc ofe/ proqramala csic de ma­ Uşa şarjei stă scrisă c ifra : 0,020 la
ror minerilor. A lături de v 1 rslnici. Conferinţa a relevat de asemenea la o activitate intensă. ximum 0.043 la sulă. sulă. Deci, şarja n-a fost declasată.
membrii organizaţiilor U.TM . şi-au faptul că organizaţiile U T.M . din Aşa cum a-a desprins din lucră­ Q f M e e . f t . t L t f i e M u i c i l o r loncscu slă puţin pe ginduri. Işi Procentul de losior e mai mic de­
adus o mare contribuţie la obţinerea aduna oamenii din echipa şi Ic ex­ cit cifra admisă...
şcoli. îndrumate şi sprijinite de că­ rile conferinţei, munca politico-edu­ Colectivul de muncitori din sec­ rită preocupării organizaţiei de
unor Importante succese în produc­ tre organizaţiile de partid, duc o plică ceva. Dirje, Tohan, Bălaiei GH. I. NEGREA
ţie. Tinerii mineri, sînt alături de muncă perseverentă pentru a educa calivă şi culturală In rindul tinere­ ţia galere a întreprinderii ^Mar­ partid pentru educarea comunistă ascultă alcnti. Işi dau bine sea/na controlor telinio Io O S M .
comunişti, In fruntea luptei pentru tului din raionul Ilia trebuie să fie mura" din Simeria a oblinut în a- a fiecărui muncitor, pentru întări­ cc înseamnă sa ai procentul dc nr. 2 a C.S. Hunedoara
pe elevi în spir tul moralei comuniste nul care a trecut succese frumoa­ rea disciplinei, la secţia gatere nu
sporirea prod-jetivilătii muncii, pen- $i a patriotism ului socialist. O rgani­ ridicată pe o treaptă mai înaltă. să
■*** continua Îmbunătăţire a calit-ălii zaţiile U .TM . din scoli şi-au îm ­ se desfăşoare o activitate mai susţi­ se. M uncitorii de aici au reuşit sa a fost înregistrată nici o abatere,
roductiei, pentru descoperirea şi va­ depăşească sarcinile de producţie nici o absentă nemotivată.
bunătăţit neîncetat şi activitatea des­ nută de educare a tinerei generalii, lună de luna cu 10 la suta. Pe lîn- M uncitorii secţiei gatere sînt ho­
lorificarea unor noi rezerve interne.
făşurată cu organizaţiile de pionieri. gă aceasta, ei au adus întreprinde­ tă rî l i să obţină în acest an succese
In acest scop. organizaţiile U T.M au să se depună mai multă strădanie
desfăşurat o continuă activilnle poli- La Şcoala medie din Cerlej — a pentru a creşte tineri clirjî şi entu­ rii o economie de 6 000 lei. mai frumoase, să depăşească lunar De la un capăt la altul al ţării
tico-educalivă, viu îmbinat 'munca de spus tov. Luca Roman — organiza­ ziaşti care să-şi aducă toată contri­ Rezultatele bune au fost obţi­ sarcinile de plan cu 12 la sută. Pri­
instruire a tineretului cu antrena­ ţia U.T.M se ocupă cu răspundere nute ^c a u rm a re a organizării mai mele rezultate sînt promiţătoare,
rea activă a acestuia la înfăptuirea pentru a cultiva la elevi atitudinea buţia lor la dezvoltarea economici judicioase a locului de muncă, fo­ ele demonstrează că hotărîrea luată O noua întreprindere
sarcinilor trasate de Congresul n! conştientă fată de învăţătură, exami­ şi culturii socialisto. losirii clin plin a maşinilor, elim i­ va (i tradusă în viată
ZAMFIRESCU TITU
III lea al P.M.R Pentru a vse asigura nează cu alentie felul In care se * nării tim pilor neproductivi. Dato­
o participare 7na.i mare a tinerilor desfăşoară procesul înstruclîv-educa- corespondent
la înfăptuirea sarcinilor de plan — tiv. Acest lucru a contribuit in mare Conferinţa a ales noul comitet ra­ ieşeanâ
o spus vorbitorul — acestora li s-au măsură la Îmbunătăţirea activităţii ional U.T.M. $î delegaţii pentru con­ Noi mecanisme
explicat obligaţiile ce le revin, au In şcoală. ferinţa regională U.T.M. In prima sa fn ultim ii ani. în oraşul şi regiunea manipulării materiei prime spre
fost Îndrumaţi spre ceea ce e.s'e Analizând asemenea probleme, con­ şedinlă plenară, Comitetul raional laşi s-nu construit noi întreprinderi (luxul tehnologic, precum şi a ţevi­
principal să rezolve tn munco de ferinţa a cerut ca pe viito r munca în exploatările forestiere
U.T.M. Ilia a ales ca prim-sccretar industriale, blocuri dc locuinţe, lo­ lor finite. Uzina urmează sa se dez­
producţie politico-educalivă şi culturală desfă­ caluri pentru policlinici, spitale, şcoli volte cu noi lin ii tehnologice Cînd
Unele organizaţii U.T M. de la C M şurată In rindul tineretului din raion pe Iov. Popa Loghin. In parchetele pregătite pentru forestiere Sebeş, s-au montat şî pus de toate gradele, diverse instituţii dc şt acestna vor intra în funcţiune, ha­
Muncel, cariera Prănişca ele., s-a ’J să se îmbunătăţească. In rindurile GH. CAUNESCU producţia anului 1964. din sectorul în funcţiune în ultimele doua luni cultură şi arid. A lic numeroase con­ lele de fabricaţie ale uzinei sc vor
de exploatare Oaşa al întreprinderii
preocupat de condiţiile de muncă, tinerilor din întreprinderi mai exislă ale anului trecut, pe Iîngă meca­ strucţii — industriale, social-cullurn- întinde pe n hect-re.
culturale şi de trai ale tinerilor, i-a > încă cazuri de atitudine nejuslă fată nismele existente încă 5 funicularc le — se ridica acum sub ochii noştri. Procesul dc producţie al liniei de
de muncă şi fală de proprietatea ob­ Bălrînul Iaşi sc înnoieşte din temelii
ajutat cu grijă să-şi Însuşească teh­ (nsfruirea noiîor secretari de tip Wyssen, avînd o lungime to­ 4 [oii, unde sa început dc curind
nica nouă şi să-si ridice nivelul pro­ şteasca, cazuri de Încălcare a regu­ tală de 4,4 km. Din aceste funi- întinereşte. producţia, diferă in bună măsură de
fesional Aşa cum au arătat tov Ve- lilor de convieţuire In societate. In ai organizaţiilor de bază din întreprinderi In nomenclatura întreprinderilor in­ ccl al ailor fabrici dc lovi. Tabla
licu Lupu. V irg il Vaman. Gheorghe unele sectoare de la EM Cerlej şi culare, trei au fost puse în funcţiu­ dustriale din acest oraş a fost înscris aşezată într-un sul, ca hirtia la ro­
Comitetul raionot dc partid Orăş- ne la gura de exploatare Dobra. recent un nou nume : ccl al Uzinei
Pană şi alţi delegaţi, organizaţiile E M. Muncel, de la l.F. Dobra. se munca n i candidaţii de partid", a tativa de ziare, este Introdusă din ma­
tie a început instruirea noilor secre­ îost făcută de tov. Balasz Rczo, se­ Din acest punct forestier urmează metalurgice. Noua unitate a indus­ gazie cu ajutorul unei macarale în
U .T M , îndrumate de către organiza­ manifestă încă formalism în organi­ tari ai organizaţiilor de bază din în­ cretar al comitetului raional de sâ se exploateze în cursul anului triei noaslre siderurgice vine sa spo­ maşina de derulare. Dc aci ca se
ţiile de partid, au desfăşurat In u l­ zarea muncii educative şi culturale treprinderi. Instruirea se face pe partid. rească prin producţia sa potenţialul scurge prinlr-un şir de utilaje de
tima vreme o muncă mai susţinută ce se desfăşoară in rindul tineretu­ doua centre — Orăştie şi Cugir — In a doua zi de instruire urmează 1964 circa 20.000 m c. materia! lem­ economic al acestei localiîdti si al înaltă productivitate: buclator. inşla-
dc trei ori po saptămină. nos, din care majoritatea fag. tării, să asigure industriei construc­
pentru a educa tinerii muncitori 1u lui. Nu peste tot, au arătat tovară­ să se facă expuneri practice pri­ lalia dc tras bandă, cea dc snb’.arc..:
In prima zi de instruire, în fata In afară de mecanismele amin­ toare dc maşini, pclrolicrc. chimice,
spiritul respectării disciplinei socia­ şii Eugen Cirlea, Emil Dafin. Gheor­ vind experienţa unor organizaţii dc Tr^cînd prin dreptul unor electrozi,
secretarilor organizaţiilor de bază partid in conducerea muncii de pri­ şantierelor de construcţii industriale
liste in muncă, în spiritul Intransigen- ghe Cindea M iliai M ihut şi al;î de­ s-a expus lecjia : ,,Partidul M unci­ tite, zilele trecute s-au montat şi şi dc Mcuinto o gama variată de ţevi levilc sînt sudate automat in lung.
mire în partid şl despre munca a- Ele se introduc apoi într-un agregat
lel fală de lipsurile manifestate In legaţi şi invitaţi, se tine seama dc toresc Romîn, forţa conducătoare a ceslora pentru a cultiva şl dezvolta pus în funcţiune la parchetul Pî- de diferite dimensiuni. Piuă în pre­ de calibrarc, după care un fierăstrău
producţie şi In societate. vîrsta tinerelului, de cerinţele şi poporului în lupta pentru desăvâr­ la membfii şi candidaţii de partid rîul Gardului, doua funicularc W y­ zent la prima linie tehnologică do su­ în mişcare continuă le retează la lun­
şirea construcţiei socialiste", Expu­ ssen în releu, cu ajutorul cărora dat ţevi. intrată iu exploatare, (mă­
Tineretul din multe unităţi socia­ nevoile sale. Organizaţiile U.T.M. din caJilăţilo morale şi politice ce se
nerea a fost făcută de Iov. Alexan­ cer unui comunist. sc vor scoate şî apropia la drţimul rul colectiv a produs peste 2 300 to­ gimea prescrisă. Dar drumul ţevilor
liste ale agriculturii, tn rindul că­ satele Soimnş. Gurasada. Dlrsuu, Bu­ dc metal nu sc opreşte aici. Ele sîut
dru Şululiu, prim secretar al Corni In total, in fata noilor secretari se ne de ţevi cu diamelrc dc pîna la
ruia se desfăşoară o continuă mun­ ruiene, nu desfăşoară o muncă per­ telului raional Orăştie al P.M.R. A vor expune 15 teme pe diverse pro­ auto 9 300 m c. masa lemnoasă. 4 (oii. du.se spre cuploare, unde sint încăl­
că educativă, participă mai activ la manentă de educare a tineretului, nu doua expunere cu tema : „Calitatea bleme ale muncii de partid La montarea acestor funîculare Proiectată de specialişti de la In­ zite treptat, pînu la o temperatură de
sporirea producţiei agricole, la dez­ se preocupă de felul cum muncesc dc membru de partid ; Congresul al un aport deosebit l-au adus insta­ stitutul de proiectări pentru laminoa­ aproape l 000 dc grade, iar dc acato,
IH-lea al P.M.R. şi Plenara C.C. al VAS1LE DANCIU incandescente, intră in laminorul re-
voltarea creşterii animalelor. Organi­ tinerii, cum îşi pelrco ei timpul li­ latorii : loan Pascu, Vasile Chivii, re din Bucureşti, uzina este unică în
PM.R. din aprilie 1962, despre Intă- consultant, felul ei în tara noastră, prin soluţiile ductor-nlungitor. Un fierăsliău Ic re­
zaţiile UT.M. de la S.M.T. Dobra. ber. La unele cămine culturale ca Aron Flangea. loan Chivu, Nicolae
nrea continuă a rîndurilor partidu­ Cabinetul raional dc partid constructive adoptate. Noua unitate tează apoi in bucăţi de cile G-18 me­
din G.A.C. Lâpuşnic, Dobra, llia ele., cele din Velei, Roşcanî ele., in afară lui : cum se face primirea în partid; Orăştie Gheorgheoi, loan Gros, Petru este a doua uzina din tară care pro­ tri lungime. Inrjcpc acum finisare.»
Gheorghescu şi alţii. duce lovi cu ajutorul sudurii. Inte­ produsului iu instalaţiile dc îndrepta­
RODEA CLEMENT riorul halci, de 44.000 m p., este com­ re. maşinile de freza!, presele hidrau­
ciclu
lice de probat Ia presiune cu
Gospodărirea oraşului-o sarcină psrmanenlă! şeful sectorului de exploatare partimentat în şase sectoare longitu­ automat, spre filetarca capelelor şi
dinale. iar la um il din capetc'i sc
Oaşa al l.F. Sebeş află două hale transversale necesare înşurubatul mufelor. Inlr-un cuvînt^
spre ultim a lor „toaletă", după care
No obişmiiserăm să vedem oraşul lasă 6ă se întrevadă că şi acest colt lCovacs losif, şeful secliei de gos­ unor străzi cum sînt cele arătate In ele vor porni spre beneficiari.
Deva frumos, bine întreţinui şi cu al oraşului intră in raza de activi­ podărie comunală, cunosc slarea in materialul de fata. Nu mimai metamorfoza metalului
străzi curate. S-ar părea insă că o tate a întreprinderii de gospodărie care sini străzile, dar nu iau nici o Printre altele, decizia respectivă Impresionează in noua uzină ci mai
dolă cu venirea iernii, gospodarii o- orăşenească. măsură. Oare nu lot tovarăşi amin­ mai prevedea ca secţia de gospodărie
raşului, şi îndeosebi tovarăşii de la Dacă pe străzile din centru se mai tiţi trebuie să se ocupe de În g riji­ comunală să ia măsuri pentru mon­ cu seamă oamenii care o înfăptuiesc.
întreprinderea dc gospodărie orăşe­ „trece" totuşi din cind in cînd cu rea oraşului şi pe timpul iernii ? tarea rle noi coşuri de hîrtii pe străzi Ca In mai toate întreprinderile noi
nească. nu încetat să şi mai desfă­ mătura (despre curăţarea zăpezii nici In locul maturatului ar fi trebuii De înfăptuirea acestei măsuri răspun din tară, calificarea lor a crescut o
şoare activitatea. sS se ocupe ele în­ vorbă), pe alte străzi lăturalnice si să se organizeze curăţarea zăpezii. dea iov. Kovacs losif. şeful secliei. dală cu zidurile uzinei. Unii au în­
treţinerea străzilor, a întregului o- Îndeosebi pe cele de la periferia iar l.G.O. trebuia să se îngrijească
raş. Despre aceasta vorbesc mai bine oraşului. îngrijirea a încetat odată Conducerea întreprinderii de gospo­ cn sectorul I L.L să execute repara­ văţat meseria direct pe şantier, dar
dărie orăşenească trebuia să pregă­
ca orice faptele, lată ce imagini se cu venirea iernii. Trecjnd spre pia­ tească din timp muncitori şi uneltele tul porţilor şi al imobilelor. alţii au fost elevii Hunedoarei, Ro­
întilnesc acum In Deva. ţa oraşului, pe strada Ton Corvin sau pentru aceasta lucru pe oare nu l-nu Nici pentru aplicarea in viată a manului, Fabricii dc lovi sudate şi
Sâ vorbim mai in ii! dc arterele Mihaî Viteazu (despre str. I Cara- acestor prevederi ale deciziei nu f i h . ai Fabricii „Republica" din Bucureşti.
■
principale ale oraşului, de străzile giale nici nu se poale vorbi fiind făcut. Dc aceea şi In prezent. In loc s-a muncit cn toată răspunderea. A-
cu care foc cunoştinţă toii cei care In întregime acoperită cu gheaţă), pe să curele glieala şi zăpada, lucrăto­ ueasta din cauză că nu s-a urmărit M uncitori ca Gheorghe Haraş, A l;
rii IC O trec doar cu măturile pe
vizitează sau trec prin această lo ­ lingă grămezile de zăpada şi ghea­ modul în care se aplica deciziile e- Tigaia, Ion Ignat, Constantin Silaru
calitate. Cum părăseşti slalia C.F.R tă, înl Uneşti moloz Încă ncridienl. una-două străzi, pe deasupra ghelii laborate de către comitelui executiv. 4 % * 4 şi allii. care s-au afirmat ca frun­
(aşa cum au procedat in ziua dc 9
în locul pavajului, Drivirea întilneşte asfalt (in fata pielii) deteriorat etc. Faptele se cunosc, se văd şi nu ■ " i i i
pe marginea străzilor o aglomerare De altfel, străzi desfundate sau o- ianuarie a.c ) lăsind in urma lor n- mai e nevoie de o altă decizie. Osie taşi încă din primele zile dc muncă
ruleaşi hîrl.ii îngheţate in zăpada bă­
de grămezi de zăpadă, iar pe m ijloc cupale cu grămezi de pietre, nisip, necesar ca organele in drept, tova­ în noua unitate industrială, însufle­
ghiata lunecoasă, cu zeci de ochiuri. moloz — rămăşiţe de la unele lu ­ tătorită. răşii aminti li şi toii cei cere răs­ ţesc prin exemplul lor întregul co­
In care abia de se zăreşte ici-colo crări edilitare — cum sînl G Martie. îmbunătăţirea muncii de gospodă­ pund de gospodărirea oraşului De­
clte o porţiune de pavaj sau asfalt. Cuza Vodă. 23 August se întilnesc rire a oraşului reclamă un control va, să treacă Imediat la organiza­ lectiv.
Si In continuare, pe strada cc face mai multe in oraşul Deva. permanent, aşa cum de fapt s-a sta­ rea muncii, să pornească cu toate Uzina cil oamenii ei, reprezintă
legătură cu centrul oraşului ca şî Toate acestea sînt cunoscute a ti t bilit prin decizia nr. 464 luată de forţele la treabă Nu trebuie aştep­ Pentru copiii oamenilor muncii se construiesc, dc la an la an, noi încă o expresie a noului, care ca­
pe străzile laterale Cuza Vodă şi de tovarăşii din comitetul executiv comitetul executiv Încă din vara a- tat sa vină primăvara ca sa curele şcoli cu sâ>i dc clasă spaţioase, dotate cu lot ce este necesar desfăşurării
Dccebal, aspectul este la fel. Al im ­ al sfatului popular cit şi de cei din nului 1963. Tot prin această decizie gheata. Exislă posibilităţi şi forte în procesului iuslrucliv-educaliv în colemai hune condiţii. racterizează întreaga noastră econo­
presia că priveşti o apă curgătoare conducerea întreprinderii de gospo­ l.G.O. Deva era obligată să ia mă­ oraşul Deva — şi acest lucru a fost mic.
la puţin timp după spargerea şi por­ dărie orăşenească, pentru că zilnic suri ca imediat după executarea lu­ dovedit nu odată — care pot să IN FOTOGRAFIE: Şcoala medie din oraşul Simeria, ridicată in anii
nirea sloiurilor, care in unele locuri, trec pe două. trei sau mai multe crărilor de branşamente şi canalizări asigure întreţinerea oraşului în orice regimului democrat popular. GH. IEVA şi A. MIRCA
dind peste vreun obstacol, se în­ din străzile respective Alît tovară­ să se refacă pavajul sau asfaltul, perioadă. Se cere însă mai mult in ­ ' Folo: V. MIHAILESCU
grămădesc. iar In altele se aştern la şul Mircea Ostaficiu, directorul şi sarcina de care răspundea directorul teres. mai multă răspundere fată dc redactori la Agerprcs
drum I Luca, inginerul şef al I G.O.. cil Întreprinderii, tov. Mircea Ostaficiu. îndeplinire.» sarcinilor, un spirit gos­
şi tov. Abe! Popovici, vice-prese- Cu acest articol al deciziei n-a fost podăresc mal dezvoltat.
Pc partea dreaptă iii răsare In faţă
un gard posomorit, cu capele de dinte al com itetului execuLiv şi tov. aplicai In viată o dovedeşte slarea B. ROMULUS Bine ar fi dacă...
‘iClndurî rupte şi bucăţi sau colturi
dc lilrlie — rămăşile ale unor afişe dese cazurile cind cctă(cml sînt lă­
lipite in dezordine. Pc stradă şi Iro- ...gestionarul unităţii dc desfacere ...lucrătorii magazinului dc distri­
luare, deasupra cihclei, se găsesc a cărnii din oraşul Orăştie ar respec­ saţi să aşleptc orc in şir pînă gestio­ buire a piinti din Gurabarza ar lua
hârtii cutii de chibrituri sau ji ta programul de lucru şi ar servi in narii işi rezolvă uncie probleme... măsuri ca aprovizionarea magazinu­
gări. dar nici im coş în care omul ordine clienţii, nu preferenţial. (Un personale. (Gh. Bădiţă — corespon­ lui să se facă in aşa Ici, incit ta ic*
să arunce aslfel de resturi. Şi grup de cetăţeni). dent). şirca din mină a m uncitorilor să pu­
cînd te gindeşti că nu cu mult nă la dispoziţia acestora pîine în can­
...I. G. O. Orăştie ar manifesta mai ...administraţia blocului nr. 2 dc la
In urmă, in vara care a trecut, multă grijă în asigurarea In bune Gurabarza s-ar în griji de asigurarea tităţi suficiente. (Petru M ic — co­
strada arăta cu lotul altfel N ici condiţiuni a transportului m uncitori­ încălziri*, a apei calde, a apel pota­ respondent).
atunci nu erau puse coşuri pen­ lor dc la fabrica chimică, la ieşirea bile şi a Ilum inatului camerelor. Tov. ...tovarăşii dc Ia l.G.O. Orăştie ar
tru h iitii, dar cel puţin se mătura. din schimbul dc dimineaţă. Aşa cum Ronccanu. administratorul blocului,
Cei care vin dinspre Simetia cu lua măsuri pentru asigurarea curăţe­
se face acum, creează marc aglome­ căruia i s-au semnalat aceste nea­ niei şi transportului gunoiului dc po
autobuzul, întilnesc o privelişte ase­ raţie. (N. Stoica — corespondent). junsuri, in loc să sc intereseze dc re­
mănătoare Strada 23 August este la toate străzile din oraş. Acest lucru
fel dc ,,îngheţată". Doar maşini ...la circumscripţia nr. 2 din cadrul medierea for, răspunde necuviincios în prezent nu sc tace corespunzător.
burducinrlu-se au spart aşternutul secţiei O.S.M. II a C. S. Hunedoara m uncitorilor din bloc (loan Cavalcru Cetăţenii dc pc strada Uic Pînlllic şi
de ghială făcind sumedenie s-ar da mai multă atenţie curăţeniei — miner). de pe alte străzi, aşteaptă cu săptă­
dc gropi, spre nemulţumirea pietoni­ Din cauza unei conducte sparte la ...la magazinul universal din Ohaba, mânile ca să sosească căruţele I.G.O.-
lor care vrînd nevrind iau lecţii (la biîa secliei, interiorul circumscripţiei raionul Sebeş, ce aparţine de coope­ ului. In zadar insă. (Gh. Miudruţă —
echilibristică. este neplăcut şî neigienic. (V. Sccca rativa Roşia de Sccaş s-ar aduce măr­ corespondent).
Călătorii care intră în Deva ve­ nu — corespondent). furile solicitate de coteclivişli. De
nind dinspre Ilia găsesc străzile A- ...conducerea I.R.T.A, Deva ar cer­
rram îancn şi In continuare Aurel ..Com itelui executiv al Sfatului aici lipsesc deseori diferite articole ceta şî lua măsuri atunci cînd cetă­
Vlafcu. la fel de acoperite cu ghea­ popular comunei Buccş, raionul Brad, textile şi petrol (Ştef Emil — cores­ ţenii sesizează uncie nereguli privind
tă şi zăpadă bătătorită. Cetăţenii de nu ar tărăgăna dc alita tirap (din anul pondent). transportul In comun. Cu toate că
pe aceste străzi ca şi de pe altele
lăturalnice, an curălal trotuarele 1902) construirea unor poduri dc pe ...farmacia nr. 31 din comuna Poia­ unii abonaţi care fac traseul Bălata-
slringlnrl zăpada în grămezi Râmi drumul comunal. Prin terminarea lor na, raionul Sebeş ar respecta progra­ Deva au sesizat pe Iov. Popa dc la
s-ar asigura o circulaţie in mai bune
rea doar ca I G O Deva să le în mul pentru deservirea cetăţenilor. Pe autobaza Deva, despre comportarea
carce şi să le transporte Piua acum condiţiuni (P Traian — corespondenţi lingă (aptul că nu sc respectă pro­ necorcspunzătoarc a şoferului Petru
Insă n-an făcut-o lo a il de parcare ...fa unităţile cooperativei dc con gramul. aceasta a stat închisă timp Deiac, care vorbeşte necuviincios cu
a autobuzelor de la autogara 1 R T A dc 5 zile su pretext că farmacista călătorii şi uneori nici nu opreşte in
pe unde trec zilnic sute d? maşini suni din comuna Doşorod, raionul a fost transferată în altă localilalc- sta(ia Bălaia,nu s-a luai nici o mă­
şî mii de că!ă!'iri. se pare că a fost Haţeg, gestionarii ar da mai multă
neglijat cu totul. Nici un indiciu nu atentie deservirii cetăţenilor. Sini (Aron Dobrotă — corespondent). sură.(loan Păcurar — corespondent).