Page 30 - 1964-01

Pag. 2. Drumul socialismului Nr. 2221
■ I U I n M M

A lim e n t a r e a c u a p ă —
O problem ă deosebit de im portantă care trebuie să folosirea cu chibzuinţă /a fo n d u lu i de furaje, re­
preocupe perliecare colectivist este folosirea cu ch ib­ dacţia ziarului D rum ul socialism ului", în colabo o p r o b le m ă im p o r t a n t ă ■ h flw iw t
zuinţă a io n d u lu i de furaje. După cum se ştie, rare cu C onsiliul agricol regional, a o r­
<->n cauza c o n d iţiilo r naturale mai p u ţin favorabile ganizat o consfătuire la M iercurea, raionul Sebeş- A lături de o bună luănire şi crea­ dc distribuire şl a canalelor pentru
clin anul trecut, In unele unităţi agricole nu s-au ia această consfătuire au participat şe lii secţiilor rea unor condiţii corespunzătoare de muncă. Sistemul de alimentare rea­ FAINA DE FINURI LEGUMINOASE
conducte este echivalent cu 1.2UU zile
p u lu l asigura cantităţile de furaje planificate. Exis­ de creşterea anim alelor din cadrul consiliilor agri­ adă/postire, mărirea numărului de
tă totuşi posibilitatea ca, p rin alcătuirea unor raţii cole raionale şi orăşeneşti, ingineri din cadrul gos­ animale şi creşterea productivi­ lizat constă dinlr-o finiină de capta­
economicoase şi echilibrate, înlăturînd orice risipă. p o d ă riilo r colective, m edici veterinari, preşedinţi tăţii lor depinde $» dc asigu­ re cn o capacitate de 3 vagoane apă, P E r/MPDE i A N
precum şi prin îm bunătăţirea calităţilor nutritive ale din C.A.C., brigadieri zootehnici, în g rijito ri de ani­ rarea a.pel necesare. Cunoscind
acest lucru consiliul de condu­ un bazin dc distribuire dc 50 m.c.,
furajelor, să se asigure o hună hrănire a anim ale­ male şi alţi lucrători cu m unci de răspundere din cere a) gospodăriei coleclivc din Ră-
lo r pe întreaga perioadă de stabulaţie. In această hău a acordat o alentie sporită re­ pompele centrifuge şi conductele pen­ s e tiofsuE/stiAtAC
cadrul agriculturii regiunii noastre.
privinţă, numeroase unită ţi agricole din regiunea zolvării acestei probleme. tru distribuirea apei la grajduri, co-
noastră au acumulat o experienţă bog,ită. In pagina de faţă redăm cîleva aspecte şi con­ In prezent gospodăria noastră co­ re au o lungime de 1.500 m.
In scopul generalizării experienţei dobîndite în cluzii din lucrările consfătuirii. lectivă are aproape 500 bovine, pes­ De la bazinul de distribuire apa vi­ m m m & A i / IM MRAHAA
te C00 ovine, un număr însemnat de ne prin cădere la jgheaburile dc ci­
porci şi păsări. O dată a i creşterea ment aşezate in faţa fiecărui grajd,
Alcătuim rafii în funcţie numărului dc animale s-a resimţit lot iar. la porci apa .este adusă prin
mai mult nevoia alim entării lermelor
conducte in camerele de preparare
cu apă. Piuă In anul trecut adăparea
animalelor se făcea la cîleva flntîni a hranei şi In interiorul Ingrăşătoriel,
de furajele existente situate departe de ferme condiţii se pentru spălarea boxelor. Dc aseme­
Adăparea
animalelor in asemenea
făcea cu mare greutate. Pentru tine­ nea. s-a introdus apa si la Iermelc
retul bovin, pentru porci şi păsări, de păsări oentru prepararea hranei. PO R C I- ^IPSCflOAFE;*-
Pentru menţinerea întregului efec­ în primire îngrijitorilor pe bază de gospodăriei noastre colective, care în g rijito rii erau nevoiţi să aducă apa Avînd asigurată apa necesară pentru
tiv de animale la un potenţial de proces verbal. este de circa 3.500 litri lapte pe cap de ia distanţe mari. )n felul acesta toate speciile şi categoriile de ani­
producţie ridicat, este necesar ca In cc priveşte nutreţurile sucu­ de vacă furajată, cantitatea de fu­ munca în g rijito rilo r de animale era male, adăparea acestora sc face ai Î O . 9 5 0 % . 1 7 1 0 0 0 %
în raţiile ce se stabilesc să se asi­ lente, după terminarea acţiunii de raje caic a fost asigurată şi se ad­ mult îngreunată. In unele zile. dc pil­ multă uşurinţă.
gure unităţile nutritive şi cantitatea însilozare, am constatat că am asi­ ministrează în raţiile zilnice nu dă, cind consumul de apă era mai Prin asigurarea alim entării cu apă CONCENTRATE
de albumină digeslibilă de care are gurat pentru fiecare vacă cîte 20 este suficientă. Totuşi, printr-o fo­ maro, fintînile iui puteau asigiiTa de­
nevoie fiecare animal, în funcţie kg siloz pe zi. Necesarul de sucu­ losire cu chibzuinţă, în raţii echi­ bitul necesar, fapt ce lăcea ca o par­ a fermelor de animale am rezolvat o
de specia şi categoria de vîrstă lente pentru tinerelul bovin se a- librate şi economicoase a furaje­ te din animale să fie adăpate în Va­ problemă importantă dc care depin­
din care face parte. Cunoscînd can­ sigurâ prin prepararea zilnică a co­ lor, se poale asigura ca animalele lea Seoaşuhil, unde adăparea In de în marc măsură realizarea sarci­
tim pul iernii se făcea greu din cau­
titatea de furaje de care dispunem, cenilor. gospodăriei colective să intre într-o za ghetii. Pc lingă aceasta, tnferve- nilor stabilite în sectorul zootehnic.
şi avînd la bază experienţa acumu­ Cunoscînd cantităţile de concen­ stare bună de întreţihere şi îngri­ neau si alic neajunsuri. Consumarea PETRU FLOCA
lată în anii trecuţi, am trecut la trate existente, precum şi necesa- jire în perioada de primăvară, cînd preşedintele G, A. C. Râliău.
întocmirea de raţii echilibrate pe în­ iu I, am întocm it raţii pentru fie­ se vor hrăni cu masă verde. apei în stare rece provoca numeroa­ raionul Sebeş
treaga perioadă de stabulaţie. Ast­ care specie de animale, lată cîteva Deosebit de important este lap- se cazuri de avort. De asemenea, o
fel, imediat după recoltarea nutre­ exemple de raţii alcătuite în ca­ tul că în folosirea cu chibzuinţă a bună parte din terenul situat Iii ju ­
ţurilor fibroase, am calculat nece­ drul gospodăriei noastre colective. furajelor sînt Interesaţi direct toţi rul grajdurilor oare putea fi culti­ Făina de leguminoase, un nutret valoros
sarul de fîn în perioada de sta- In componenţa raţiilor stabilite pen­ îngrijitorii de animale. Fiind retri­ vat cu olanle furajere, răinînea ne­
bulaţie, luînd drept bază următoa­ tru vacile de lapte intra : 4 kg fîn. buiţi în funcţie de producţiile pe folosit. Din oauza lipsei de apă In- jolosite după specilicul şi posibili­ ciocane. Pentru a uşura mersul ope­
rea componenţa a raţiilor zilnice : 2 kg tărîţe, 20 kg siloz, 2 kg gro­ care le realizează, ei se îngrijesc de timpinam o mare greutate la ferma Un rol important in îmbunătăţirea tăţile (iecărei gospodării colective, raţiunii, înainte do a fl Introdus in
4 kg pentru fiecare vacă şi animal siere. Pentru animalele de mun­ respectarea cu stricteţe a raţiilor de porci, cărora uneori le preparam calităţii furajelor 11 are prepararea in legătură cu aceasta, prezintă ma­ moara ou ciocane, finul poale fi
de muncă, 3 kg pe cap de tineret că am asigurat cîte 4 kg fîn, 6 kg care au fost întocmite de specia­ hrana ou apă nccorespunzălonrc, re­ acestora prin metodele lizico-mcca- re însemnătate introducerea şi ge­ tocat cu ajutorul tocătorii de siloz.
bovin. 2 kg pentru viţeii de la 2-6 grosiere şi 5 kg sfeclă. Furajele ad­ lişti. Pentru a fi cunoscute de către nice. chimice şi biologice. Iu mod neralizarea in toate unităţile agri­ Dimensiunile fire lo r de făină trebuie
luni si 1 kg pe cap de oaie. După ministrate în hrana vacilor de lap­ îngrijitori, ele se află afişate la ce ş; ou miros neplăcut. Pentru în­ obişnuit, metodele de preparare se cole a metodei de preparare şt .fo ­ să fie mai mici de i mm, deoarece
lăturarea acestor neajunsuri, consi­
calcularea necesarului de furaje, te, echivalează cu 8,12 U.N. şi 500 grajduri. In munca lor, îngrijitorii liu l de conducere al gospodăriei co- aplică mal mult la furajele grosie­ losire a făinii do finuri leguminoa­ cu cit este m ărunţii mal bine, ou
fiecare îngrijilor a urmărit ca în­ gr albumină digeslibilă. ceea ce în­ de animale sînt ajutaţi în perma­ lcolivc. cn sprijinul acordat de specia­ re. Este necesar Insă ca acestea să se (trifoi, lucernă, S|>arcetă). Aceste etît valoarea lui nutritivă se poate
treaga cantitate de nutreţuri ce i s-a seamnă că pe lîngă necesarul de nenţă de brigadierul zootehnic şi lişti a făcut o serie de analize. In lle extinse $i la celelalte sortimente finuri au valoarea biologică ridicată ridica.
de nutreţuri cum s î n t : linurile, su­
întreţinere a fiecărei vaci. rămîn dc tovarăşii din consiliul de con­ urma sondajelor efectuale am reuşit
repartizat pentru lotul de animale culentele şi concentratele. şi sini bagate in proteine, vitamine i Făina de fin de leguminoase poa­
zilnic disponibile pentru realizarea ducere al gospodăriei colective. să întocmim proiectul de plan cu pri­
pe care le are în primire să fie O alimentaţie raţională a animale­ şi săruri minerale. te substitui cantităţi importante de
producţiei de lapte cîte 3,5 U N. GH. RÂRRUS vire la asigurarea cu apă a fermelor
depozitată în bune condiţii. După şi 246 gr. A.D. Faţă de producţia preşedintele G.A.C. Clinic, de animale. Lucrările proiectate ce­ lor. cere, oa. prin aplicarea diferi­ Făina de fin de leguminoase are nutreţuri conoentrate îndeosebi In
telor 'metode, să se ridice valoarea o valoare nutritivă egală cu cea a hrana porcilor sl a păsăriloi. Folo­
depozitare, furajele au fost date medie a vacilor existente în cadrul raionul Sebeş reau insă un volum mare de muncă
biologică a furajelor care depinde furajelor concentrate. F im irile din sirea făinii se poate face In amesteo
Si investiţii- Colectiviştii au pornii cu diferite uruieli si cu nutreţuri
de cantitatea şi natura aminoacizilor care se prepară făină trebuie să în­
lotuşi cu hotărîre la executarea lor, suculente in următoarele cantităţi
pe care acestea le conţin, de canti­ deplinească Insă anumite condiţii.
O dată cu discutarea si aprobarea pla­ tatea de vitamine şi săruri minerale, Este necesar in primul rind ca aces­ pe zi şi pe cap dc anim al: pentru
Administrăm raţional concentratele nului de producţie pe anul trecut, s-a precum şi de raportul In care se gă­ te lin u ri şă fie de cea mai bună cei întăreaţi. 200—400 gr, pentru
purceii sugari 30—60 gr, pentru pur­
luat hotărirea ca săpăturile necesare
alimentă.rii cu apă să flc executate sesc ele. Necesitatea preparării nu­ calitate, ceea ce presupune ca el scroafe sterpe şl In prima perioadă
să fie uscat, ţinîndu-se mai puţin
treţurilor reiese si din faptul
că
Ti gospodăria noastră colectivă so rezultate bune In ceea ce priveşte O atenţie deosebită acordăm şi sub acţiunea razelor solare. astfel., a gestaţiei 2—2.5 kg, pentru scroafe
nuin.irâ printre acelea caro nu şi-au natalitatea şi sporul tn greutate, este hrănirii oilor, care In perioada pre­ prip muncă patriotică. P/opupcrca co­ ,,astfel se im bim ălĂl^Ae comestibili- cu purcei 2 kg. In hrana găinilor se
lectiviştilor a prhia viată. Volum ul lalea si valoarea lor nutritivă. incit iarna să aibă o umiditate de
putui asigura cantităţile planificate necesar ca hrănirea1 acestei specii de mergătoare lăturilor primesc in hra­ 12 la sulă. pot da zilnic oiţe 30‘ gr'.. ia r'la gîş-
de concentrate. Do aceea, o proble­ animale să se facă diferenţial pe ca­ nă cile 0,2 kg concentrate zilnic, for­ contribuţiei voluntare a colectivişti­ Se cunoso numeroase inclode de to $i raţe clte 100 gr.
mă deosebit de importantă asupra tegorii do vîrstă. Astfel, la scroafele male din gozuri de griu sau porumb. lor ia săpalu1 fin lîn ii pentru capta­ preparare pe cale fizico-mecanică, Prepararea făinii se face prin mă­ ing. EUGEN CERNELEA
căieia şi-a îndreptat atenţia consi­ lactanlc noi ain administrat In raţia Măsurile luate şi aplicate in ca­ rea apoi, la construcţia rezervorului chimică sau biologică, care pol fl cinarea finului cu ajutorul morii cu C onsiliul agricol regional
liul de conducere aj gospodăriei eo- zilnică cito 0,5 kg concentrate, corn* drul gospodăriei noastre colective
leclive, o constituie folosirea cu plelînd restul cu reziduri dc la aba­ privind folosirea cu chibzuinţă a nu­
chibzuinţă tn alimentaţia animalelor tor. de la întreprinderile dc panifi­
treţurilor concentrate, precum şi sub­
a furajelor concentrate si substitui­ caţie Si dc la cantine, precum şi cu Oilozul^-păşune de iarnă a animalelor
rea deficitului cu alte nutreţuri. cartofi fiorii. Tainul de dimineaţă este stituirea deficitului do concentrate
Făclnd un calcul, reiese că la format din 2.5 kg. deşeuri de la can­ cu alte furaje, ne permit să asigu­
răm o hrănire corespunzătoare a Folosirea silozului în hrana ani­ zate din sectorul zootehnic. In anul surse de furaje suculente. Astfel,
producţia medie dc 9 litri lapte pe tine, 1 kg reziduri de la abator, a- losim în raţii numai cîte 10 kg si­
cap de vacă mulsă, care s-a obţinut mestecate cu apă caldă. A l doilea animalelor, astfel înoil să obţinem malelor este o condiţie esenţială trecut, de pildă, am realizat peste noi am constatat că este mai bine loz, administrarea lui se face Intr-un
producţii
pentru realizarea unor
In anuţ trecut la gospodăria colec­ tain constă din 1 kg cartofi fierţi, de Ja ele producţii ridicate şi con­ sporite de lapte. Astfel, pe măsura 2.600 litri laple pe cap de vacă fu­ ca silozul să fie administrat în singur tain, dimineaţa, după m ul­
tivă din Orăstie, era necesar să ad­ 0,5 kg concentrate si 2 kg resturi de stante. rajată. In cadrul gospodăriei noas­ hrana animalelor în cantităţi mode­ sul vacilor. Distribuirea silozului la
ministrăm In raţia fiecărei vaci cile la cantine. SILV IA NtCULA creşterii preocupării noastre penlru tre colective însilozarea furajelor îngrijitori se face cu o zi înainte
asigurarea unei balanţe furajere în­
1,5 kg concentrate. Practic, in com­ La purceii sugari, pe lingă inioro- Ing. zootehnist la G.A.C. se face în silozuri turn şi în gropi rate Spre exemplu, în componenţa de a fi folosit în hrana animale­
ponenta raţiilor am folosii insă nu­ elemenlele asigurate (pămlnt roşu, Orăslie * oi. destulătoare şi echilibrate, s-au mă­ simple. Penlru ca silozul obţinut să raţiilor zilnice stabilite pentru va­ lor. Silozul cînlărit este transportat
mai cile 0,750 kg concentrate, res­ cărbune), Inceplnd de la vlrsta de rit producţiile şi veniturile reali- fie de bună calitate se acordă mul­ cile de laple, întră, pe lîngă alte de către îngrijitori cu căruţa, la
tul (iind substituit cu fin dc bună două săplă'mlni le administrăm orz tă atenţie organizării aceslei ac­ furaje, cîte 10 kg. siloz, 15 kg bor­ camera de furajare, pentru a evita
calitate, lucernă şi trifoi, iar in tim ­ prăjit la discreţie. Scroafele In re­ ţiuni, umplerea unei gropi durînd hot şi 5 kg. sfeclă. Alcătuim astfel administrarea lui în hrana anima­
pul verii, animalele au fost în tre ţi­ paus si cele qestanlo sint hrănite nu­ Cum hrănim oile maximum 3 zile. In afară de po­ de raţii deoarece experienţa ne-a lelor în stare rece.
nute pe păşune bogată In ierburi mai cu reziduri şi cartofi fierţi, ad­ rumb, la însilozare folosim şi alic In hrana tineretului bovin folo­
leguminoase. Pe lingă aceste furaje, ministrate in două tainuri. Porcii planle cum sînt trifoiul, borceagul, dovedit că varietatea sortimentelor sim silozul provenit din tocarea şi
pe tot timpul anului, in hrana va­ destinaţi pentru Ingrăşare şi livrare pe timpul iernii capitule de floarea soarelui, colete de suculente în hrana animalelor
cilor ou lapte s-au administrat zilnic primesc In raţii, pe lingă reziduri. de sfeclă, coceni etc. însilozarea le stimulează pofta de mîncare. saramurarea cocenilor. Nutreţul ast­
şi cîte 4 kg. corlandru, un rezldiu cîte 1 kg concentrate pe zi, sub acestora se face în amestec cu 5 Astfel, zahărul din sfeclă favori­ fel preparat este amestecat cu bor­
obţinut de la Întreprinderea de plan­ formă de uruieli. La gospodăria agricolă colectivă 6Îrca nutreţurilor altora le prin mu- la sută melasă sau prin saramurare. hot şi dovleci. Cantitatea de siloz
te medicinale din localitate. Corian- din Pricaz, creşterea oilor ocupă un cegăire sau îngheţate, care nr putea Folosirea silozului în hrana anima­ zează dezvoltarea microorganisme­
Cantităţi mari dc concentrate sînt lor din rumen, care sint necesare administrată este în medie de 6,5
drul se foloseşte In hrana animale­ loc important. In prezent aici exis­ produce avorturi si îm bolnăviri. Ne­ lelor se face diferenţiat, în funcţie
necesare si pentru hrănirea celor kg pe zi. La calcularea raţiilor s-a
lor in amesteo cu urulală de orz. 4 500 păsări matcă pe care le are tă 870 ovine din rasa tigaie. care cesitatea hrănirii mai abundente şi de specia şi categoria de animale unei bune digestii, înlăturînd tot­ avut în vedere ca silozul pe care
kc găsesc in al treilea an de merî- cu furaje de bună calitate, osie ce­ odată excesul de aciditate din or­
porumb sau cu tărlţe, fiind adminis­ gospodăria colectivă. Un simplu cal­ la care se administrează, ţinîndu-se îl avem să ne permită furajarea
nozare. Paralel cu sporirea efectivu­ rută de faptul că in această perioa­ ganism şi cazurile de sterilitate
trat In tainul de dimineaţă. cul ne arată că anual pentru păsă­ lui, Cdfc s-a făcut Îndeosebi pe sea­ dă fetusul se dezvoltă mai repede, seama şi de calitatea silozului. Dar animalelor cu suculente pe întreaga
rile pc care le creştem avem nevoie funcţională. In momentul cînd lip ­
In afară de viţe ii sugari, la cele­ ma prăsilei proprii, au crescut si In oare scop Ii trebuie asigurate can­ iată practic cum sînt hrănite ani­ perioadă de stabulaţie. In felul a-
de 20 tone concentrate. Pentru a fo ­ seşte borhotul, mărim cantitatea de
lalte categorii de tineret bovin, ad­ losi cit mal chibzuit concentratele In veniturile realizate de la ferma de tităţi mai mari de proteină, calciu, malele cu nutret însilozal. Pentru cesla vom avea posibilitatea să rea­
ministrarea concentratelor se face hrana păsărilor, am luat măsuri să oi. In acest an. de pildă, s-au ob­ fosfor şi vitamine. Iu această pc- vacile cu lapte rezervăm totdeauna siloz în raţie, fără însă ca aceasta lizăm producţii ridicate şi constan­
ţinui aproape 200.000 lei de po urma lioadă componenta raţiilor este u r­ să depăşească 25 kg pe zi. Pen­
In raport cu vlrsta st greutatea cor­ înlăturăm orice risipă, calculindu-le silozul de cea mai bună calitate, te de lapte, precum şi sporuri în­
vînzării linei, laptelui şi a cărnii de mătoarea : fin dc lucernă sau tr i­
porală a fiecărui animal. Am calcu­ raţii cil mai echilibrate. Astfel, pen­ oale. Inlă de ce colectiviştii din Pri­ foi : 1 kg, fin natural: 0,5 kg, paie: obţinui prin însilozarea porum bu­ lru a înlătura acţiunea decalcifiantă semnate la creşterea în greutate a
lat ca In medie să revină zilnic cile tru fiecare găină ouăloare om asi­ caz acordă o atenţie sporilă îngri­ 1 kg, frunzare: 1,800 kg, siloz: 1 kg., lui recoltat in faza de lapte cea­ a silozului, în raţii se introduc şi animalelor tinere.
0,5 kg. concentrate şi 2 kg. coriandru gurat zilnic cîte 05 gr concentrate, jirii şi hrănirii raţionale a oilor. amestec dc concentrate: 0.2 kg., ră. Cantităţile folosite diferă de la cantităţi corespunzătoare de calciu IO A N KIR
pe cap de animal. In acest fel, la restul furajelor din raţie fiind sub­ In perioada de slabulalie. la aceas­ calciu furajer: 30 gr şi sare la dis­ o perioadă la alta, în funcţie de furajer. preşedintele G .A.C din Apoldul
tineretul bovin Înregistrăm sporuri stituite vara cu lucernă tocată, mor­ tă gospodărie oile sint hrănite dife­ creţie. De menţionat faptul că ad­ existenţa în gospodărie şi a altei Intrucît în această perioadă fo­ de Sus, raionul Sebeş
la creşterea In greutate de peste covi şi sfeclă. In timpul iernii pe renţiat. In funcţie dc sladiul de ministrarea furajelor se face numai
gestaţie si lactalic. Pentru ca raţiile tn grătare, penlru a evita risipa.
0,5 kg zilnic. V i leii sugari au asi­ lingă uruieli. găinile primeso In necesare oilor mamă să fie cit mai In alimentaţia oilor prezintă mare
gurate concentrate la discreţie, con- raţii cartofi fierţi şi şroluri. Fura­ echilibrate. In primele trei luni de importantă şi ordinea de administra­ Stricta evidenţa asigura miâturarea risipei
stlnd din uruieli dc orz, ovăz, po­ jele care alcătuiesc ralia zilnică a qestaţie, ele primesc In hrană 1 kg re a nutreţurilor. Astfel, concentra­
tele se dau dimineaţa după adăpare.
rumb, mazăre $i tărlţe. unei găini ouăloare cinlăresc 1 kg vreji do mazăre. 2.5 kg frunzare, 1,5 In cadrul preocupării penlru asi­ rol important în păstrarea calităţii jitorilor de animale să-şi desfăşoa­
kg paie, 1 kg siloz. 20 gr calciu fu­ Fibroasele se folosesc In cantităţi
Un loc important In cadrul secto­ sî se administrează In două tainuri, gurarea bazei furajere, o problemă nutreţurilor îl are modul de depo­ re activitatea potrivit programului
rajer şi sare la discreţie egale In tainurile de dimineaţă şl de grajd întocmit, consiliul de con­
rului zootehnic II ocupă oreşlerea dimineaţa şl seara. In mare măsură, de Ia prinz, silozul se administrea­ deosebit de importantă căreia con­ zitare al acestora. O metodă bună
In ultim ele două luni de gestaţie, siliul de conducere al gospodăriei pentru conservarea linurilor este ducere a luat măsura de a îm frn-
porcilor. După cum se ştie porcinele concentratele în hrana păsărilor le sortimentele de furaje care Intră in ză la prinz, înainte d? adăpare, iar ţa o echipă specială formată din 3
consumă mari cantităţi de concen­ substituim cu deşeuri dc la abatoi, componenţa raţiilor pentru , oi se aleg grosierele se dau in tainul de seara. colective din Gîrbova îi acordă m ul­ păstrarea lor în podurile grajduri­ colectivişti, care se ocupă de pre­
tă atenţie este înlăturarea risipei de
lor Totuşi, dată fiind capacitatea
trate. De aceea, pentru a Înregistra care sini bogate In proteine. din cele mai bune, evilindu-se folo- După fălarc. modul de hrănire a nutreţuri. Experienţa ne-a dovedit redusă a podurilor, cea mai mare pararea furajelor şi de transportul
oilor sc schi'inbâ. Raţiile sc stabilesc că pe lîngă grija ce trebuie s-o parte din linuri sînt păstrate în şire. lor de la şire la grajduri. Această
pe grupe de oi, In funcţie de starea avem la recoltarea finuri lor şi însi­ Acestea sînt bine clădite, au !a echipă a fost dotată cu o tocătoare
de întreţinere a acestora, avlndu-so lozarea nutreţurilor în epoca opti­ bază un strat de paie şi sînt aco­ mecanică şi 4 tocători pentru rădă-
in vedere totodată şi vîrstă mieilor. cinoase, boslănoase şi cartofi. Cei
mă, este necesar să acordăm o perite tot cu paie. Concentratele
In priinolc zile după făiare, oile sint trei colectivişti prepară furajele gro­
mare însemnătate depozitării, păs­ au fost depozitate în magazie, se­
hrănite numai cu fin, apoi treptat se siere necesare pe timp de o săptă-
trării şi distribuirii furajelor. parat de celelalte produse. Sfe­
introduc In raţii şl celelalte sorti­ mînă. Nutreţurile tocate se depozi­
Pentru înlăturarea risipei de fu ­ cla furajeră şi cartofii sînt înma­
mente dc furaje. Oile cu laple p ri­ gazinate în pivniţe şi silozuri. De tează în podurile grajdurilor, de
raje, în cadrul gospodăriei noastre
mesc In raţii următoarele nutreţuri: asemenea, furajele grosiere au fost unde se distribuie la îngrijitori. Pen-
fin de lucernă sau trifo i: t,5 kg, colective au fost luate o scrie de depozitate în stoguri, avîndu-se gri­ tiu cîntârirea lor, ca unitate de
paie de orz: I kg, siloz: 1,5 kg, măsuri. Concomitent cu transpor­ jă să se împiedice pătrunderea apei măsură, folosim coşurile Construire
tul din cîinp, furajele au fost cm-
amestec de concentrate: 0,200 kq. în acest scop. Furajele locale, înain­
lărite, înregistrate şi depozitate pe în ele. Cocenii, în mare parte, au
calciu fu ra je r: 20 gr şi sare la dis­ fost tocaţi şi depozitaţi în podurile te de administrare în raţii, sînt
creţie. sortimente După terminarea trans­ grajdurilor. saramurate sau amestecate de că­
portului, nutreţurile au fost dale în
După terminarea perioadei de sta- tre îngrijitori. Prin această metodă
primire pe bază de proces verbaî Datorită măsurilor care au fost
bulatle. oile se pregăleso In vede­ unui colectivist. Distribuirea fura­ luate la recoltare, transport şi de­ se îmbunătăţesc calităţile gustative
rea hrănirii lor pe păşune. In *cest jelor se face zilnic, pe bază de pozitare, furajele se păstrează în şi digestive ale nutreţurilor, acestea
tiind consumate cu multă plăcere
scop, penlru a evita Indigestiile, in n ote.de ieşire, potrivit raţiilor în­ condiţii din cele mai bune, fără a de către animale.
primele zile păşunatul durează nu­ tocmite pentru fiecare categoric şi se înregistra pierderi sau degradări Măsurile luate pentru înlăturarea
mai cîleva ore. Pe măsură ce se specie de animale. Pentru ca pre în perioada de conservare. risipei de furaje ne vor permite să
prelungeşte timpul dc păsunat. se luarea furajelor de către îngrijitori O vaită problemă importantă că­ asigurăm o hrănire corespunză­
reduc treptat din raţii cantităţile dc şi administrarea lor în raţii să se reia îi acordăm multa atenţie, o toare a animalelor pe întreaga pe­
fibroase şi grosiere. facă corect, desfăşurarea acestor constituie hrănirea animalelor după rioadă de stabulaţie
M. DOGARU operaţii este urmărită îndeaproape raţiile stabilite, pe specii, grupe de GH. CRĂCIUN
medic veterinar la circumscripţia de către brigadierul zootehnic. vîrstă şi producţia realizată. preşedintele G.A.C. Glrbova,
IN TIMPUL VIZITĂRII FERMELOR DE ANIMALE ALE G.A.C. MIERCUREA. Turdaş, raionul Orăştio Experienţa ne-a dovedit că un Penlru a crea posibilitate îngri­ raionul Sebeş