Page 31 - 1964-01

N r. 2811 Drumul socialismului Pac.

Tribuna propagandisluUu Realizări Premiera filmului
Preocuparea noastră—creşterea neîncetată ale U.R.C.C. Haţeg „Tudor“ la Brad

Printr-o bună organizare a mun­
învăfămîntului de partid cii, U.R.C.C. Haţeg' a reuşit să de­ graful „Steaua Roşie" din o
cinem ato­
curtnd. Li
Dc
păşească pînă la 31 decembrie 1963
sarcinile de plan ce le-a avui sta­ raşul Brad a avut loc prem ie
In acest «in de In vă («liniat ele maşini perfecţionate şi îmbunătăţirea ducţiei", a fost întocmită de econo­ bilite pentru anul trecut. Spre e- rea noului film ronunesc
partid. la fabrica chimică din Orăşt'c procesului tehnologic. Vorbind des­ miştii Stelian Braica şi Dumitru Pe­ xemplu, planul la aprovizionare a „T u d o r". la aceasta au parti­
au lost organizate două cercuri de pre posibilităţile introducerii progre­ tre Ei au studiat o bibliografie bo­ fost îndeplinit în proporţie de 102,6 cipat peste 000 de specta­
studiu a economiei concrete. Ln sului tehnic, a creşterii randamen­ gată, s au consultat şi cu alţi spe­ la sută, iar cel de desfacere s-a rea­ tori, m ineri şi alfi oameni ai
cercul pe care i conduc sini înscrişi telor maşinilor de injecţie, maistrul cialişti, ou muncitorii cei mai buni, lizat în proporţie de 102,2 la sută M uncitorul Du­ m uncii din localitate.
20 de cursanţi, membri şi candidaţi V, Horia şi itig. C. MLrea, au ară­ au analizat profund realitatea din la obţinerea acestor rezultate o film u l s a bucurat de un
mitru Popa, de In
de parlid din secţiile metalurgică, tat cu slut posibilităţi ca la aceste secţii şi au (mut totodată scama de contribuţie dc seamă şi-au adus-o fabrice de incul- deosebit interes clin partea
chimie 11, mecanic şef etc. maşini să se sporească productivita­ sarcinile ce izvorăsc din documen­ Iov. Romulus Micloşi, losif Teci, tdminte ,,Ardelea­ spectatorilor brâdenn In cele
Principala noastră preocupare este tea muncii. In acest sens ci au pro­ tele de partid. Acest lucru i-a aju­ losif Beln, loan Maier şi alţii. patru zile cit a rulat Ulmul
îndreptată spic creşterea neîncetata pus echiparea acestor maşini cu nia- tat să întocmească o lecţie bogată AUREL A DĂ MOMI na" Alba lulia, el a lost vizionat de c irc i
a eficacităţii cercului. Lărgirea cn- îrile de capacitate mai mare. La pro in conţinut iar problemele teoretice corespondent reuşeşte prin îm ­ 0300 spectatori.
binarea judicioasă
i.ştiinţelor economico ale cursanţi­ punerea lor. comitetul de partid a să fie în slrînsă legătură cu prac- a modelelor să MOŢKJ NU'ţ'U
lor şi îmbunătăţirea muncii lor, spo­ cerut serviciului tehnic să studieze tioo co/espondcnl
rirea aportului cercului la rezolvarea aplicarea acestei propuneri care asi­ Dc obicei, fiecare convorbire Primele conflracle obfină însemnate ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ m r a
principalelor probleme ce se ridică gură o creştere a productivităţii purtata in cerc se încheie cu o con­ economii de mate­
în activitatea secţiilor din care fac muncii pe fiecare maşină de injec­ cluzie. După ce prezint pe scurt In vederea obţinerii du venituri riale. Dc mai mul­
parte cursanţii, elaborarea unor pro­ ţie de 1.5 ori. problemele principale care au fost băneşti sporite, consiliile de condu­ tiissr™ te luni el este evi­ Cititori pasionaţi
puneri in vederea' înlăturării neajun­ Eficacitatea cercului se poale ve­ puse in discuţie fac o apreciere asu­ cere ale gospodăriilor colective de denţii! in întrece­
surilor şi perfecţionării procesului de dea şi prin aceea că mulţi dintre pra felului cum s-au desfăşurat dis­ pc raza oraşului regional Hunedoara rea socialistă Zilnic la biblioteca clin Teiuş
producţie — sint cileva din proble­ cursanţi au devenit evidenţiaţi în cuţiile şi insist asupra învăţăminte­ s-au orientat spre valorificarea in a- este o vie animaţie. Muncitori de
mele oare interesează îndeosebi cer­ întrecerea socialistă, inovatori şi ra- lor ce s au desprins. Totodată, anunţ cest an pe bav.ă de contract a unor la depoul din localitate, colecti­
cul nostru de economie concretă tionalizatori. care luptă cu abnega­ pe cursanţi tema lectici viitoare. cantitati mai mari dc produse ani­ vişti, vin şi împrumută cărţi, par­
ticipă la activităţile cui tura l-ar­
Pentru a realiza aceste obiective, ţie pentru îndeplinirea ritmică a sar­ Pentru viitor ne propunem să fo­ maliere
noi urmărim in permanentă ra pro­ cinilor de plan, pentru o producţie losim cu mai mult succes practica Printre primele gospodării colec­ tistice. Printre cci mai pasionaţi
blemele teoretice să lie dezbătute in de calitate. Dintre aceştia «amintim bună ca in dezbaterile ce lc purtăm tive care an încheiat contracte dc cititori amintim pe tovarăşii La-
strinsă legătură cu politica partidu­ pe tov. C.hcorghe Slirc şi Ştefan lo­ asupra unei teme să dăm sarcina predare a laptelui şi a derivatelor zur Oclavian, Vasile Popa, Cons­
lui. cu sarcinile actuale pe care le sif. evidenţiaţi în întrecerea socialis­ unor colective s ă ^studieze aspectul Ini cu l.C I L. Simeria se numără cele tantin Jipa, Ghcorghe Raţu şi-
ridică producţia. tă, Popa Mihai, Murcsan Augustin. problemei in secţii şi apoi la baza din Tiuituri. Cincis. Vadul Dobrii şi Fuga Ştefan care au împrumutat
Vasile Horia, Mirea Constantin, care discuţiilor să stea şi referitele ce se
Întotdeauna cant ca seminariite să vor prezenta. altele. cel mai mare număr de cărţi.
fie bine pregătite şi să fie astfel sînt citiva dintre cei mai activi ino­ ing. VASILE VASU P. URDEA ,.Rădăcinile bucuriei", ,,Fraţii
vatori etc.
conduse incit să nu se translormc in Jderi", sînt citcva din cărţile lec­
Fiecare dezbatere are un tel pre­ propagandist la cercul de studiu de Ia subrcdactia voluntară
(onslăluiri de producţie. în acest tura tc de ei.
cis. Noi urmărim ca lecţiile predate nl economiei concrete F. C. Orăşlie din Simeria
scop, fiecărui tovarăş care participă
şi seminarizate să orienteze pe
la dezbateri i se cere să dea expli­
caţii teoretice care insă, să lie în cursanţi, să-i ajute să înţeleagă mai Noutăţi pe ecranele cinematografelor
bine problemele economice. Pentru
’ nnsă legătură cu activitatea pe care
aceasta, comitetul de partid urmă­ Qnd membrii comitetului executiv sînt activi in anul 1964
• desfeişoară in seclie Pereni, cind reşte îndeaproape felul In care se
a avut loc convorbirea la lecţia pregăteşte fiecare lecţie ce urmează Anul ocesta vor h ptc/.cnlutc pc miale la iliverse festivaluri interna­
„Aplicarea tehnicii noi, n proceselor a fi predată. Avind In vedere diver­ îndeplinirea sarcinilor economice cit şi Furdui Ioslf Suci, membru fu luate pentru prcqălirca canipuiiiei dc ecranele noastre noi producţii cine- ţionale Vot li prezenlale, printre at­
tehnologice avansate şi progresul sitatea problemelor economice care şi social-culturale ce revin sfaturi­ comitetul executiv şi brigadier zoo­ toamnă, s-a recomandat sâ sc facă din maloqrulice ale studiourilor rutnineşli lete, film ul pc ecran panoramic „Le-
tehnic", marca majoritate a cursan­ fac obiectul programului cercului, lor populare, depinde in mare măsu­ tehnic la G A.C., au venit cu propu­ limp idenlifit.irca suprafeţelor de $i străine. (jca A ntarctidci" şi „N oi doi bărbaţi",
ţilor care «in luat cnvîniul nu vor­ ră de activitatea comiletelor execu­ nerea ca pc Ifnqă construcţiile pla­ porumb care permit reco’ tared din
lecţiile nu sini întocmite numai de tive, de tnunca ce o dcsiăşoară îie- nificate să se execute şl lucrări pen­ vreme, aceasla pentru a eşalona re­ producţii ale studiourilor sovietice,
bit despre modul in care se aplică către propagandist. La elaborarea lor carc membru al comitetului exctu tru introducerea apei la grajduri, coltatul şi a evita întîrzierca. Obser- Printre ron Uzări Ic cineaştilor ro­ „La Cinciara", in regia lui V il lot io
tehnica nouă in sediile care lur.rea au fost atraşi cei mai pregătiţi spe­ tiv. Acolo unde toţi membrii Iau arălfnd documentat sursele dc apă vîntfu-sc că insilozarcd furajelor ndai se nunirt/d (dinele urtislicc :
zâ Important este faptul că ei. in „Paşi spie Lună“, un omuyiu adus de Sica. după cunoscutul tomun al
cialişti din fabrică cum sînt ingi­ parle activă la dezbaterea proble­ şl posibilităţile care există. incrqea qrcoi, membrii comitetului lui Albetlo M oravia şi „G hepardul",
dezbaterile ce le-au purtat, au porni! nerii C.heorglie Vaier, loan fanru, melor ce se pun în discuţia comi­ Propunerea lor a tost găsită ca cxcciifiv au prim it sarcina să se z.burălonloi cosmici, dc fon Popcscu- al lui Lnchino Visconli, după roma­
de la tezele teoretice expuse in do­ Matiaş Francisc, cliimîştii Aurel lan- tetului executiv, la cl?,borarea deci­ bună şi comitelui executiv a s p riji­ ocupe de aceasta problemă, liotărîn- Gopo, „A notim puri", in ter/iu Ini Sa- nul lui Tomnssa dc Izimpedusa; co-
cumentele de parlid. Astfel, tov cu si Cruîvalrl Carol şi alţii, care ziilor şi, ce-i mai important, Ia tra­ ni! aplicarea ci în viaţă. du sc totodată ca tov. Puia Petru, vcl Sliopul, „Casu nclcrm inată", iifi pjaducim ifulo-lronceză „Era noanU:
Vasilo Horia şi Mirea Constantin au cunosc temeinic probleniete tehnico- ducerea lor in viată, rezultatele silit Rezultatul măsurilor lualc dc că­ inginerul G.A.C. să prezinte în film consacrat vie Iii citadine al rc- ta Un/na", in reqin lui Rnbcrlo Ro­
arătat sarcinile ce le trasează Con­ economice şi sînt capabili să Im bune. Asemenea comitete executive, tre comitetul executiv şi a urmării luna septembrie în faţa comitetului qiy.omlui /\ liluiei, „Druqoslc dn o se llini, in care va juca şi actorul
executiv o informare despre telul
gresul al lll-lca nl P.M.U. privind bine tezele teoretice cu sarcinile cu o activitate bogată, avem multe apticării lor sini concretizate în ter­ în care s-a desfăşurat înstl02arca. seară", dujiu scenariul lui Al I. G/ii- sovietic Sctqhei Rondarciuli, „A m in ­
in reqiunca noastră. O experienţă
introducerea tehnicii noi in procesul concrete ale producţiei. bună în conducerea treburilor ob­ minarea celor 2 qrajduri, a unei ma­ Aceasta a făcut ca inqinerut qospo- lia, regizor Horea Popcscu. „Comoa­ tirile unui lin n r" 6S.I/.A.J, un film
ternităţi, unui patul, în introducerea
de producţie. Apoi. au vorbii con­ De exemplu, lecţia Planul de pro­ şteşti, în gospodărirea comunei şi apei (a qrajdurile celor trei brigăzi dăriei să sc ocupe îndeaproape de ra", după nuvela „La Răzeşii" dc dună Hemintpv^y şi despre Hctninq-
cret despre felul in care au fost nm ducţie al întreprinderilor industriale in mobilizarea cetăţenilor la îndepli­ de la Burjuc, Tătărăşti şi Tisa. însilozarea furajelor V. Em. Golan, in rcyia lui Victor u'ov. „Omul cu ricşa" / Japonia) in
rlernlzale sediile metalurgică şi chi­ Elaborarea planului pe 6ec(ii şi ale nirea sarcinilor economice, a acu­ Datorită faptului că membrii comi­ Important este şi taptul că în a- lliu. icţ/ia lui Hiroshi Inat/aki ; ..Placido",
mie II, despre dotarea lor ou noi 1 iore. Planificarea operativă a pro­ mulat şl comitetul executiv al Sta­ tetului executiv şi alţi deputaţi in­ ecastă comună, este bine organizată Pc cetone vor pila şi rcoliz.ări ale ma/izul de studiourile spaniole.
tului popular comunal Burjuc, din vitaţi la şedinţele dc comitet vin munca pentru aplicarea deciziilor.
raionul Ilta. bine preqătjţi şi participă activ lă Aslîel, cci şapte membri ai comi­ cineaştilor din alic juri, multe pre­ (Agerprcs)
Aici, şedinţele de comitet se dcs­ dezbaterea problemelor, de fiecare tetului executiv, imediat după con­
Alba Julia
iăşoară pe baza unui plan de mun­ data se (fau decizii concrete, bazate stituire, au tost repartizaţi pe sci>
că trimestrial. Pentru flecare din cele pe cunoaşterea faptelor, lucru care toare, îiccc,re râspunziud de cite un
De la sub redacţia noastră şase şedinţe planificate să se ţină se soldează cu rezultate bune. Aşa sat sau două. împreună cu deputaţii Succesele constructorilor de masini-unelte
intr-un trimestru, sînt stabilite pro­
din satele respective, membrii co­
de exemplu, in şedinţa din 10 u<loin-
blemele ce se vor mitetului execu­ Producţia de maşini-unelte din tara mensiuni de maşini unelte pcnlru
voluntară zintă raportul pre­ tiv mobilizează ce­ «inul 1959. Ca urmare a măsurilor prelucrarea metalelor, fală de 16
discuta, cine pre­
noastră a sporii de 2,4 ori fală de
tăţenii la traduce­
plauilicale Dc asemenea. în ultimii
cum şl cine răs­ CLcdi&ohxĂetx. - - rea în viaţă a deci­ complexe care au fost luate. s«ircini ani s-au executai 49 lipodimensiuni
> 1
le de producţie prevăzute pentru a
Prim ele z ile —prim ele Un succes remarcabil au obli nn 1 punde dîn partea ziilor, la îndepli­ cost sector pe anul 1965 la uncie sor- «Ic maşini unelte pentru industriali-
lucrătorii dc la labrica de cărămidă com itel’dui exe­ SFATURILOR POPULAREI nirea tuturor sarci­ /.«nea lemnului din cele 54 planifi­
succese cutiv. La sfirşitul nilor dc stal şi a timenle au fost realizate aproape în
Slnlinibiu care au obţinut o produc­ întregime in anul 1963, cate piuă în anul 1965, precum şi
Realizarea încă din primele ziJe ci­ ţie niai mare cu 2U.C00 bucăţi cără­ fiecărui trimes­ treburilor obşteşti, 152 maşini-agregat.
Numai anul trecui constructorii do
le anului a sarcinilor de plan consti­ mizi pc schimb, 'aţă de producţia tru, comitetul executiv discută şi brie I9G3 în cerc s-a analizat rea­ Silviu Dragoş, membru a] comite­ maşini-unelte ou realizat 21 tipodi- (Agerprcs)
tuie pcnlru colectivul întreprinderii lunilor dc iarnă din anul Irccut. La aprobă planul său pentru următoa­ lizarea planului dc lucrări prin num tului executiv, de exemplu, răspunde
rea perioadă. De asemenea, cu toate
dc Industrie locală din A:lba lulia, un acest succes a contribuit |;e lingă eln- că fiecare membru al comitetului îşi că voluntară şi activitatea culturală de salul Pctreşti. Intr o şedinţă d*
comitet s-a ajuns la concluzia că
obiectiv principal. mii în munca al oamenilor şi laplui notează zilele de şedinţe şi proble­ in vederea stabilirii măsurilor pen­ în acest sat există multe resurse lo­
La secţia lăcăluşerie I. de pildă, rea­ că s-a amenajat o uscătoric spaţioasă mele ce se dezbat, după fiecare şe­ tru perioada dc iarnă, au luat cuvin* cale care pot fi folosite la construi­
lizarea olanului dc producţie înainte în care se foloseşte căldura cuptoa­ dinţă, preşedintele comitetului exe­ tul majoritatea membrilor comitetu­ rea şcolii de 4 ani şi a căminului
de termen a dat posibilitate colccli- relor de ardere pentru uscalul cără­ cutiv, tov. Emil Furchii, aminteşte lui executiv. Ei au venit cu com­ cultural. Silviu Draqoş a prim it sar­ şi jocul" — program do muzu.ă
vului de aici s«î folosească ultimele mizilor. dala viitoarei şedinţe, scopul ei, re- cina să sc ocupe de această proble­ populară ; 8,31) Tealru la microlou
zile ale anului trecut în scopul pregă­ comandind ca fiecare membru să pletări la inform ările prezentate şi mă. Sfind dc vorbă cu dlcqătorii, a- pentru copii : „Cinci saptămini în
tirii materialelor, amenajării şi orga­ Pregătirile formaţiilor stea dc vorbă cu alcqătorii şi cu au arătat neajunsurile care aveau ccşlia s au angajai să asigure varul, 12 IANUARIE 1904 balon" ; 10,00 Ciclul de iniţiere mu-
nizării locurilor de muncă. S-au creat artistice de amatori ceilalţi deputaţi pentru a veni cil mal drept urmare o slabă activitate cul­ parte din materialul lemnos şi alte DLV A : Trei zile după n&niluire zicnht ; 10,50 Cîutu corul petrolişti­
astfel toate condiţiile pcMilru ca din bine pregătiţi. turală. Vorbind despre slaba activi­ materiaîe de construcţie. Mobilizaţi — cinematoqralul „Pairiu" ; Spec­ lor de In schela Moroni ; II,U5 Pa­
prima zi a noului an să se muncească Pregătirile lotmaţiilur artlslice ale Problemele ce se stabilesc a fi tate a echipelor şi briqăzilor artis­ de el, cetăţenii acestui sat au mun­ tatori in ofsaid —- cineiiuitoijiulut gini din operele coulemporane;
din plin. Ca urmare a acestui fupt.în- discutate sînt alese cu discernămînt. tice, tov. losif Furdui. membru in cit voluntar la aceste construcţii, rea- „A rta " j SiMERlA : Oameni de a- 11.30 Vorbeşte Moscova!; 12,00
casei raionale de cultură din Alba ceea ce face ca activitatea comite­ comitetul executiv şi deputatu! Vio- lizînd o economic dc aproape 50.000 luceri — cinematoq ralul „N hu tc du­
cepînd din 3 ianuarie a.c. şi pînă în lulia, Vn vederea participării Ia cla­ rcl Ardeleanu, ţnvllat la şedinţă, au lei, ţaţă de valoarea prevăzută in Melodii populare; 13.10 De loatc
ziua de 9 ianuarie, a fost croita în­ tului executiv să fie totdeauna orien­ rul" ; PETROŞANI : U ciquţiil plătit pentru to ţi; 14 00 Mu2ică populară
pa a 11-a a celui de al V llle a con­ tală spre rezolvarea celor mai im ­ criticai slaba preocupare a directo­ deviz.
treaga cantitate de material necesar — cincnvjloqiatul „Republica" ;
curs arlislio al formaţiilor de ama­ portante obiective. De exemplu, fn rului căminului cultural. Decizia ela­ Activitatea rom ilclului executiv, Ipocriţii — cincm atoţiiahil „7 No- cerută de asculU'itori | 14,30 Muzi­
confecţionării a 45 bucăţi fişele ineta- tori se află in plină desfăşurare. Pen­ cursul anului I9G2, planul de con­ borată in această şedinţă se rctcrca a membrilor săi este reilectată şi de că uşoară ; 15,00 Din viaţa satelor
lice, rc«i]izîndu-se o depăşire zilnică la reorqanizcrca echipelor artistice ic fabric" ; ALItA IU L /A : A dispă­
tru ve.rilirarca stadiului de pregătire, strucţii fn G.A.C. nu s-a realizai. faptul (ă în anul 1963 planurile eco­ rut o navă — cîncmafogra/uf „V ic- patriei; 15.20 Program muzical de­
a planului de producţie cu 3 la sulă. şi la activizarea lor, lucru cc s-a
formaţii Ic de cor. taraful şi soliştii Pcnlru a cvila repetarea acestui lu­ nomice au fost realizate înainte (fc loria" , Pline şi irandatiri —- ci- dicat frunUişilor dc pc ogoare;
Un în c e p u t b u n vocali, au prezentat un reuşii spec­ cru şi în anul 19ţ\?, problema con­ şi tăcut (în prezent activează forma­ termen cu aproape 2 luni. încasarea nemaloqudul „23 Aut/ust" SEBEŞ: 10.30 Albumul vocilor celebre;
ţiuni artistice la Burjuc, Tisa şi Glod-
contribuţiei voluntare şi a impozi­
Rezultate deosebite au obţinui în tacol în faţa colectiviştilor dîn V iu ­ strucţiilor a constitui! obiectul unei gliilcşli), la alraqerea tuturor inie telor a fost realizată sulă la sută. La virsta draqostei — cinemato­ 17,41 Piese dc exlradă ; 18,16 M u­
aceste zi!c şi colectivele de muncă lui de Jos. Aplauzele spectatorilor m şedinţe a comitetului executiv, chiar icclUc Iilor satelor in munca cultu­ iar planul contribuţiei in muncă a graful „P roqresur ; Oameni şi ho­ zică populară interpretai»! de $le-
din sediile împletit sirniă, turnăto­ constituit o binemeritată răsplată la începutul anului. Alunei s-au sta­ rală, precum şi la întărirea conduce­ fost depăşit. In prezent sr munceşte re scriu l-a şi a ll-a — ci/ic-. fania Stere; 18,30 Cărţi care vă
rie şi labrica de cărămizi, din cadrul pentru strădania membrilor forma bilit măsuri pentru a ajuta qospo- rii căminului cultural de centru. pentru electrificarea salului Burjuc, nudotjralul ..Scbeşu/" ; OR ASE IE ; aşteaptă; 19,01 Ani îndrăgit o me­
întreprinderii de industrie locală. Hi! or. dăria colectivă in procurarea nia Astfel, la scurt limp după această înc’csîndu-se deja în a cosi scop a Luna de miere lăru bărbat — ci- lodie — emisiune de muzică uşoa­
La secţia (le împletit sîrniă, comu­ In continuare, artiştii anmlori din şedinţă ca director al căminului cul­ proape 20.000 Ici. nematoqraluf „ Patria" ; Să ne tră­ ră rominească; 19,35 Scară de ro­
nistul Ion Popa şi-a realizat planul (’adruJ casei raionale dc cultură din Icrir-letor. pcnlru mobilizarea cetă­ tural a fost numită tovarăşa Iqrcţ Cu toate aceste fopte pozitive, in ieşti Gnat — cinr.in;doqrafut „Pla­ manic cu Ioana Radu şi Dorel Li-
Dorina care munceşte cu pdsîunc şi
de producţie în ziua dc fi ianuarie în Alba lulia, vor prezenta asemenea ţenilor la .muncă voluntara cu sco­ dovedeşte pricepere in îndrumarea activitatea unor membri ai com itetu­ că ra11 ; tlATEG : Regina stafiei de viami ,- 20.00 Teatru la microfon .
proporţie de 1B0 la sulă, dînd numai programe şi in alic localităţi din ra­ pul dc a termina constm ctiite cil activităţii culturale. lui executiv al Siatului popular din benzină — cinematograful „ Popu­ medalion „Ştefan Braborescu" de
lucrări de bună calitate. La seclîa ion. mai repede şi la un pre| de cost stă La fel, in decizia comitetului exe­ comuna Burjuc s-au observat şi une­ lar" ; BRAD: U ltim ul tren din Gu/i Florian Polra ; 21,10 Muzică de
turnătorie de Ia ? ianuarie pînă astăzi, PETRU TOM A zuL La şedinţă a fost invitat şi de­ cutiv elaborată cu prilejul şedinţei le neajunsuri. Astfel, Calint Scbas- H ill — cinematograful „St. roşieu ; dans.
planul a fost realizat in proporţie de (responsabilul sub redacţiei putatul Teofil Butaş, membru co­ din 20 auqust unde s-a prezentat un lian, cu lot ajutorul prim it din par­ f.ONEA: Vară şi hun — cinema­
147 la sută. voluntare) lectivist. Anunţat din timp. atit el raport privind măsurile cc trebuie tea comitetului şi a sesiunilor sfa­ tograful „M inerul" ; TElUS: Cod in
tului popular, nu depunea interes în (B uletin
♦ ♦♦♦*♦♦ 4 ♦♦♦ < $ ş-y- l ♦ ♦ ♦ * f * * * ♦ ♦ 4 M ♦ muncă. Faţă de inactivitatea sa, în- — cinematograful „ Victoria
tr o sesiune a sfatului popular s a Z f.A T N A : Rocco şi Irafii sâ/‘ seria meteapo Logic
hotărît schimbarea lui din comitetul I şî It — cinematograful „M unci­
torul" ; IU A : Estrada, estrada —
DOCUM ENTAR C I P B T J executiv, fiind înlocuit cu deputata cincmalogralul „Lum ina" APOL- cerul mai mult acoperiit. V^r con­
Vremea se menţine
umedă cu
Sabina Marcş De asemenea, uneori
tovarăşii Igret Manolc şi Muntean
foslf n-au luat parte activă la dez­ DUL DE SUS: Salut violă — ci­ tinua sâ cadă ninsori slabe. V iu ­
Augitsl" ; CÂ-
nematografii/ „23
Insula Cipru ,carc datorită eveni­ Ciprului, aeroportul din Nicosia, li­ rios, actuala consliluţi»». a Ciprului crălonic slab dezvoltată. Cel mai baterea problemelor, abscntînd chiar L A N : Plăcerile oraşului — c/'/ie- lui va sufla slab ptnă la potrivii
mentelor regretabile din ultima vre­ niile de lelegrdf. alimentarea cu împiedică, prinlr-o sene de articole, bine de/voltată eslc extracţia do de la unele şedinţe dc comitet. matogrnlul „Tabăra I.C.SU ". din sectorul est şi sud-est. Tem­
me a atras din nou atenţia opiniei apă, relcaiid elecivoenergelică etc. activitatea normală a stalului. Pro­ minereu, care sc află în mina com­ Desigur, ceilalţi membri al comi­ peratura va fi cuprinsă ziua înlro
publice — oslo situată în partea de Grecia şi Turcia menţin în Cipru punerea lui să se revizuiască cousli- paniilor engleze şi americane. In tetului î au ajutat, ceea cc a făcut (RcuLio — 4 şi — 8 grade, iar noaptea în­
est n Mării Medilorane. Ea arc o su­ garnizoane militare — cca greceasca 1 ulin a întimpinal insă rezistenta fiecare an so exporta din Cipru mi­ ca în ultim ul timp asemenea neajun­ tre — 8 şi — 14 grade.
prafaţă dc 9.300 kilometri pătraţi şi dispunind de 950 soldaţi şi oliţeri, turcilor ciprioţi care văd în această nereuri de diferite metale In va­ suri să nu mai existe. 12 IANUARIE 1964 PENTRU URMĂTOARELE
Muncind în felul acesta, comite­
o populaţie dc 580 000 locuitori. Din­ Lir cca turcească de 650. propunere o ameninţare a interese­ loare de II milioane de lire sterline. tul executiv al Sfatului popular din PROGRAMUL I : fi,00 Concert 3 ZILE
tre aceştia 79 la sulă sînt greci. 19 Acordurile de la Zuricb şi Londra lor lor ca minoritate. Aceasta reprezintă niai niuli de ju ­ Burluc reuşeşte să-si îndeplinească Vreme favorabilă ninsorii, cu
la sută turci, iar restul armeni, arabi permit Angliei, Greciei şi Turciei să Circa 50 la sulă din populaţia aptă mătate din exportul tării. cu succes sarcinile cc-i stau in lată. de dimineaţă ,* 7,10 Muzică corală temperatura staţionară la început
olc. Capitala (Arii r»st< oraşul Nicosia folosească „In caz dc necesitate" tru­ de muncă este o- R. BUDIN rominească ; 8,00 Sumarul presei
(80.000 locuitori). A tit limba greacă, pele lor pe teritoriul Republicii Ci­ cupala în agricul­ centrale; 8 06 Drag mi-e cîntccul iar apoi in uşoara creştere,
cit şi cca turcă sini consirler<i!c limbi pru. Dup«ă cum sc ştie. in evenimen­ tură. Problema
oficiale.
tele actuale s-a făcui uz de acest principală a agri-
Această pitorească insulă medite­ drept. culluriî cipriote es­
raneană a sl<n aproape 400 de «ini Organizarea de stat a republicii te lipsa de păin.fnt. C a n e rî©t COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
snb dominaţia străină. In anul 1.5'/1 Polnvit ultimelor
cipriote este slabilihă pe baza prin­
Cipru a lost cucerit de sultanii tur­ date. in Cipru exis­ CEO DUMITRESCU — A venturi li-
cipiilor conslltulionalc elaborate in
ci. iar în 1078 aceştia au cedat insula spiritul acordurilor de la Zîirich s> tă 324.600 ha dc r/cc* Ed pentru literatura, '196 o f e r ă :
Angliei conlra unei chirii anuale de Londra. Puterea legislativă este de­ terenuri cultivate. pa™ , lei 70.50.
92.800 lire sterline. Cipru a fos' ţinută de Camera reprezentanţilor Dintre aceslea a- V. KERNBACH — Lum ini pe strada
transformai. tnlr-o colonie britanică mare. Ed tineretului, colecţia din stocuri supranormative,
compusă din 50 de depulaţi, aleşi proximaliv 52.000
şi o puternică bază maritimă mili separat de comunîiateo grecească şî ha aparlin marilor „Patria noastră", 200 p a g , lei 7. următoarele produse şi materiale:
tară.
turcească [35 greci şl 15 turci). Pu moşieri şi clerului. MARIN PREDA — Friguri Ed tine­
Poporul cipriol şi-n cucerii inde­ teren executivă este concentrată î:i Stalul dispune dc relului, 112 pag., lei 2,50. — creuzet
pendenta cu preţul multor jertfe. In mina preşedintelui de origine grea 72000 ha, iar ar­ ION POPESCU-GOPO — Filme, fil­ — sm o a lă
marc măsură datorita unui compro­ că (arhiepiscopul Makatios), a vice mata engleză — me. filme. Ed. M eridiane, 54
mis intre Anglia, Grecia şi Turcia — nreşedinlelui de origine turcă (Fedll 15 000 ha pe care pag., plus 43 ilustraţii, lei 75. — n a f t a l i n ă
«nceaslă independenţă este încă ini Kuciuk) $i a guvernului, fn caro le foloseşte pentru — b e i i z e r a
perfectă. In virtutea acordurilor d® şapte miniştri sini greci şi trei turci aeroporturi, tabe­ A. GONCEAROV — Arta grafică. — piese schimb auto
Ia Zilrich şi Lrhidrn, Anglia a căpă­ Ed. M eridiane. 7 40 pag., lei 20
Preşedintele şi vicepreşedintele au re militare .po­
tat dreptul do a deţine baze m ili­ — începuturile teatrului ro- — r u l m e n t
rlreplnl de a opune veto fn comun
tare si trupe pe insulă. In prezent, asupra liolărîrilor si legilor votate ligoane de instruc­ minesc■ Ed tineretului, .,B iblio­ — fifincjajiri
efectivul ip'ditar englez aliat in Ci­ de parlament sau guvern. InIr o se ţie etc. Din aces­ teca şcolarului" nr. 70, 323 — reactivi de laborator
pru se cifrează la 13 000 de per­ te motive, 55 la pag.t lei 4.25.
rie de probleme importante, retori-
soane, dintre care 10.000 fac parle toare la politica externă, apărarea. sută din populaţia R. PETZOLDT — Richard Strauss Informn{ii suplimentare se pot obţine la te­
din forţele rrvlîlare aeriene. Trupele Mgnranln siatului. vicepreşedintei? agricolă nu are Ed muzicală, colecţia „ Viata
engleze au dreptul s«1 folosească pămînt suficient lefon 2145, 2531, interior 37 Hunedoara.
are dreptul de veto independent. De în i m a g i n i 64 pag., plus 48
loatc şoselele $i porturile pcnlru pentru a-şi asigura
putatii tarei pot opune veto în par­ ilustraţii, lei 6. Lista completă se găseşte la biroul aprovi­
transportul trupelor lor. iar In tini lament In special In probleme Ii existenţa. ZENO VANCEA — Concert pentru
pul manevrelor militare ei au Ja nanciare. In Cipru există orchestră Ed. muzicală, 720 zionării din combinat.
dispoziţie întregul spaţiu aerian al După părerea preşedintelui Maka- o industrie prelu- pag., lei 30.