Page 34 - 1964-01

Nr. 2812
Pag. 2* Dmmal socialismului
■ a K m r im ’g o ir,

UD

Folosim nutreţurile Aplică» Se practică cete

grosiere numai Iflvăiate ia cercul zwtelmic

ln ultim ii nni h (jor.poilutia co- sînt loan Da nu, Traian Matinca, A/e-
în stare preparată Icclivâ (Im lliu, s-n dezvolt ut sim- cu Mur iun Şi alţii. 1‘cuhu a cvi.«
lito r creşterea animalelor. Ştiim l că
deqrnduica lin u lu i pun mucci/ănc
pe lingă a lfi lactori obţinerea ilc re­ tim pul conservaţii, acesta s-a omc«-
zultate btme in sectorul zootehnic tccul cn pa ic După cc inticaga can­
In u ltim ii ani datorită secetei (Im — 400 gr. de sare la 100 litri apă
tim pul verii. Ia gospodăria colec­ Soluţia astfel preparată se adaugă este tnHucnlalu in mare măsuţă şi titate de turuje a lost depozitată la
tivă clin Tem*, nu s-au putut asi­ în canfifaie de 25— 30 I la 100 dc ridicarea calificării profesionale grâului i in şnc şi stoguri, acestei
gura cantităple de lin u ri necesare kg coceni. Cocenii preparaţi ast­ a colectiviştilor, acestei probleme i au lost numerotate şi dale in prim ite
In vederea com pletării necesaru­ fel s-au aşezat shat după strat pînă s-ri acordai o atenlie sporită In acest şclilor dc temic şi brigadierilor zoo­
lui, ne-am orientat spre valoniica- la umplerea gropii. După 12— 21 scop, o mu/ trecut la brigada din Pa- tehnici. Pcntiu o hună initeţincie a
rea altor resurse de furaje existen­ orc, silozul obţinut se amestecă etn a lost organizat un cerc zooteh­ animalelor la un nivel satislăcălot
te |n cadru! gospodăriei cum sînl cu u ru iţii diferite în cantitate de nic anul l, iar la IIia lunciionează rlc producţie in timpul iernii, am
cocenii, paiele, pleava şi vrejii de 2— 3 kg la 100 kg coceni si sc un cerc anul II. luut măsura să alcătuim rotit e chili­
leguminoase. administrează în hrana anim alelor, Ca lector la cercul zootehnic de brate şi economicoase peni tu liecni c
Se ştie însă că paiele şi cocenii fiind consumat cu multă plăcere. la llia, m am străduit să predau specie şi categoric. Pc liiujă aceas-
adm inistrate în hrana anim aleloi După acest procedeu se prepară cursanţ ilor liccarc led ic la un n i­ la, pcnlui ridicarea valorii ntdrllise
în stare nepreparală constituie nu­ S« alte furaje grosiere, dar îndeo­ vel corespunzător, folosind exemple o furajelor, sc aplică o scrie dc me­
treţuri de slabă calitate, care nu sebi paiete. practice din cadrul gospodăriei noas­ tode dc picparrnc a acestora. Ast­
pot înlocui lîn u n lc deoarece con­ O altă metodă pe care o u tili­ tre colective. Pe baza piogram ci ana­ fel, punind in practică ede invâ
ţinutul lor în vitam ine, în săruri zăm pentru prepararea coconilor litice a anului t, ou lost predate talc la cercul zootehnic, colectiviştii
minerale si proteină este m ult scă­ constă din tocarea si amestecarea cursunfilor o scrie de noţiuni in le­ au însiiozat iacă din fnorm' fo l
zut Totodată, grosierele sînf furaje lor cu o solul io de sare. în con­ gătură cu problemele de alinicidafic tone coconi in amestec cu sar. miră.
tari, avînd un gust puţin plăcut şi centraţie dc 0,5 kg la 100 I apă. şliinfilică a animalelor. In marca lot Dc asemenea, nulrcfui ile concentra­
un con|inut ridicat de celuloză, care după 12— 2 4 ore se amestecă m ajorilatc, cursanţii care au frec­ te se odminisltcază In huma v o tc i­
fapt pentru care se digeră in pro­ cu tăitei de sfeclă, în proporţie lor şi a păsaţilor sub lormă de uru-
porţie redusă. Din această cauză, fio 1 DO—-150 kg. borhot umed la ventul cu rcgulurilalc lecţiile au
lirănirea anim alelor cu grosfere nc- 100 kg. coceni. După procedeele acumulat cunoştinlc preţioase, care îe/i. Cnlectivişl i cum sini Fiorin
preparale atrage după sine scăde­ arătate valorificăm întreaga canti­ aplicate in practică duc h ob(inc- Uomccu, Aurelia Dane şi u liii în g ri­
rea potenţialului de producţie a tate ele coceni de care dispune rea de rezultate pozitive. Pe lingă jesc cu multă pricepere animalele,
animalelor. gospodăria. In felul acesta obţinem oblinind dc la acestea producţii m l
Experienţa ne-a dovedit însă că un nutret ieftin, gustos şi uşor de asigurarea unor ca n lilă li sporite dc mai ridicate. In ccu mal mate mu-
preparat furaje, colectiviştii din tlia ou înfc/cs
prin prepararea furajelor grosiere
Si administrarea lor în hrana anim a­ Cocenii astfel pregătiţi se dau Rezultate pozitive Cu ocazia schim bului cJe experienţei organizat la gospodăria co­ cd cs/c dc marc însemnătate ca să sută succesele pc caic le dobin-
lelor în amestec cu alte substanţe în canfilale de 10—15 kg pe zi la lectivă din M iercurea, s-a făcut şi o dem onstraţie practică in legătură acorde multă atenlie şi gospodăririi dcsc in munca, sc dalorcsc aplicării
vacile de (ante. 10— 20 kg la boii In cătinii preocupării pentru lolo- cu procedeul de preparare a făinii de lin u ri leguminoase. Astfel, par­ In practică a cunoştinţelor acu mu laic
sau furaje, se măreşte valoarea lor cu grijă a acestora. Astlcl, pentru
nutritivă şi sînt consumate cu mai puşi la îngrăşat şi 7— 12 kg f.i ti­ sirca cu chibzuinţă a furajelor, Io in­ ticipan ţii la consfătuire au avut posibilitatea să cunoască m odul de evitarea pierderilor la depozitare la cercul zootehnic, lată dc cc In
nereii;! bovin pînă la 2 ani Cu dicaţia comitetului raional dc partid,
multă plăcere de către animale. In folosire a tocătorii mecanice pen tru siloz şi a m orii cu ciocane in viilo r ne vom iie jiip de tidicaicu
m u l’ă grijă f ? valorifică si celelalle consiliul agricol raional Alba a or- s a lotmat o echipă care pe toa­
cadrul gosnodăriei noastre colective vederea realizării unei faini de trifo i sau lucerna fa o dim ensiune mai permanentă a cahhcăiii prnlcsionalc
sortim entul de nutreţuri grosiere furaje grosiere. Pleava, spre exem­ Oamzal o ser'c de acţiuni interesante mică de 2 mm Făina preparată după acest procedeu se poate folosi tă perioada de recoltare şi trans­
plu, s-a însiiozat în amestec cu po­ a colectiviştilor cate lucrează i i
este compus din paie de grîu si Şi valoroase. Intre acestea, dc marc cu bune rezultate in hrana păsaţilor şi a p o rc ilo r, astfel substituind port a lin u rilo r s-a în g rijit dc tor-
orz. coceni de porum b, pleavă ele. rum bul masă verde cultivat în m i­ in seninătate a (ost schimbul de ex­ ca n lilă li Însemnate de concentrate necesare in hrana acestor specii maica şirelor şi a stogurilor. Din a- sectorul zootehnic.
In cele ce urmează, voi arăta rişte, cu dovleci, colcte si frunze perienţă organizat în lima decembrie de animale. ccustă echipă au făcut parte si
m odul cum au fost folosite aceste de sfeclă. Pleava rezultată de la a anului trocul la gospodăria de stat IN FOTOGRAFIE : aspect de la prepararea fainii de lucerna. • ■ VIO RICA RAt ALAN
furaje în hrana anim alelor. De la ticieratul trifo iu lu i şi lucernei din Alba lulia. Principala problemă a cursanţi uj cercului zootehnic, cum ing. zootehnist la G A C. Ili-J
început |in să precizez că un loc esle de asemenea. un furaj cărei rezolvare s a urmărit cu acest
im portant în sortim entul ele grosime valoros. De aceea, se însilo- prilej a fost cunoaşlerca şi aplicarea cuprinde tinerelul Inlrc G— 12 hm:.
îl ocupă cocenii de porum b Prin­ zeam în amestec cu suculente, iar in cadrul linearei um lăli agricole a întreţinerea tineretului bovin iernii Raţia cc li sc administrează este
fl " n,i f>—-6 luni do |,i însilozare se
cipala metodă de îm bunătăţire a metodelor de preperare a furajelor compusă din 3 kg. fin, 4 kg slecM
administrează în hrana porcilo r în grosiere. sau 8 kg. borhot. I kg pleavă, şi
calităţii nutritive a cocenilor o con­
amestec cu tărîţe sau uruieli. Plea­ Că de hi schimbul de experienţă or­ Pentru co'mplehyea fermelor de put lin să precizez că. avindu sc In lirij permite alcătuirea dc loturi pe 0,5 kg. concentrate. Slecla se dă to-
stituie însilozarea lor. In acest scop, vaci cu animale viguroase, cu un vedere importanta pe care o prezin­ categorii de virslă sau sexe şi u r­ cală şi amestecată cu pleavă
va o mai folosim în stare opărită ganizat, colectiviştii şi lucrăturii din
cocenii sînt recoltaţi cînd au 30— potenţial de producţie ridicat, este tă lirănirea vacilor qestanlc pentru mărirea mai uşoară a creşterii lor, C alegoria de vilei, dc la l —2 ani
în amestec cu făinuri, lărî|e, car­ cadrul gospodăriilor dc stat au des­ necesar sa se acorde o deosebită a- obţinerea unor vitei viguroşi şi re­ iişurindii-se in acelaşi limp trecerea este împărţită în două categorii : de
50 la sută um iditate. După cum prins învăţăminte preţioase o dove­
tofi fierţi sau resturi de Ia abator tentic organizării creşterii tinerelu­ zistenţi la boli. punem un accent deo­ dc la un lol la altul. Tinerelul adus la 1 an In I an si 0 luni şi dc la
se ştie însă, un siloz bun se o b ­ desc rezultatele pozitive pe care le lui bovin pe baze ştiinţifice. Pregă­ sebit pe acest lucru. Rezultatele obţi­ aceaslă virslă la 2 ani. Ralia per.tni
De asemenea, ţinînd seama de fap­ in boxe este hrănii cu laple inlc-
ţine atunci cînd um iditatea coce­ obţin iu producţie numeroase um lăli tirea obţinerii a cile 20—25 litri lap­ nute piuă acum confirmă pe deplin gral piuă la vlista de 2 luni. Adm i­ aceaslă categorie dc linei ct es!.î
tul că 2 kg. de capitule de floa­ te pe zi de la liecare vacă începe compusă din 5 kg. corciţi. 2 kg.
nilor este de 65— 75 la sulă. A* agricole. La gospodăria colectivă din justeţea celor arătate mai sus. gos­ nistrarea laptelui se face cu bibe­
rea soarelui pot echivala ca valoa­ M ihalţ dc pildă, in decurs de o săp- încă, am putea spune, din perioada podăria colectivă realizind In fie­ ronul, in două tainuri, diinincala şi paie, 1 kg. pleavă, şi II) kg. borhot.
c°sî lucru l-am realizat prin (ocă­ dc fetus. Acestui lucru nu i se dă Prima subgrupă pnmcşle şî 0.5 kg.
re nutritivă cu 1 kg. de fin de ca­ tămînă dc la introducerea şi aplica­ care din ultim ii 2 ani peste 2.500 seara, folosindn se în loial 3 litri pc
rea cocenilor în amestec cu do- insă ntenlia cuvenită, ceea ce face litri lanle pe cap dc vacă furajată. zi. la cele 2 luni de dezvoltare în concentrate. Cocenii se dan numai
litate m ijlocie, acestea au fost in- rea mclodci de preparare a coceni­ în slare tocata, iar pleava se dă a-
vleci, frunze de sfeclă de zahăr lor prin saramurarc sau melasarc >i să se înregistreze pierderi numeroa­ In sprijinul celor afirmate anterior boxe. cantitatea de lapte cc se dă
silo/ate în întregime. se la animalele Imcrc, dncînd lot- vine şi (aptul că In anul trecut nu mestecată cu borhot. Ralia astlcl a l­
si cu soluţie de saramură în con­ viţeilor c<!e constantă. Diferă insa
lY n lru ca furajele grosiere să administrarea lor In hrana vacilor dc odală la obţinerea unei matei slab am înregistrat nici o pierdere la v i­ cantilaloa şi sortimentul celorlalte cătuită echivalează cu 4.20 U.N. şi
centraţie de 1 la sută. I'cn iiu a fa­ productive In viilo r Cercetările în­ ţeii pînă la virsla dc 21 de zile. Că furate care alcătuiesc raţiile. In corn- I4G gr. A D.
lîe pregătite dm tim p. în canlilăli laplr, pruduclia aceslora a cres­
voriza fermentaţia laclică, la 10 lo- treprinse in instituţiile zoovelerinare la fel vor sta lucrurile şi In viitor ponenţa rahilor stabilite pentru viţe ii In ceea cc piîveşlc categoria ju-
suficiente, iar amestecurile să se cu! cn 150 litri pe zi. Asemenea demonstrează că principala cauză a o dovedeşte modul cum sînt hrănite pin.î la 2 luni mai intră : lin de lu­ nincilor, ele sînt îm părţite in 2 sub­
ne de coceni am folosit 1 litru de
facă conform indica ţiilor tehnice, în exemple ne oferă şi gospodăriile co­ pierderilor înregistrate la tineretul vacile cn laple In prezent. Astfel, cerna de bună calitate, cile 2.5 kg. grupe: juninci geslnnle. care primeso
lactobacterin. Pregătit în felul a- bovin constă in nercspectarea regu­ raţia asigurată pentru liecare vacă pe zi. cile 2,5 kg. sleclâ sau borhot In general raţii alcătuite la foţ n i
cadrul gospodăriei noastre avem lective dm Rerghin, unde producţia
cesta, silozul de coceni se poale lilo r zootehnice de lirănire şi adă- este echivalentă cil 0.50 U.N.. 552 gr. Şi 0.5 kg. concentrate, dale sub lor- cele slabilile pentru vacile de lapt^e.
conslituilă o echipă alcătuită din de laple a crescut cu 138 litri pe zi, nlbuminâ diqeslibilă. 31 gr. calciu cu excepţia concentratelor, din care
păstra tim p de 5— 6 luni. poslire a viţeilor. Din cauza acestor mă de uruieli dc porumb, orz, ovăz,
<’» tovarăşi, care pregătesc zilnic Gallm, Calda şi allclc. deficienţe sau înregistrat unele şi 47 gr. fosfor. O în grijire asemă­ larite ele. Furajele care inlră tn n- primeso numai 1 kg. şi. juninci ne-
In cadrul gospodăriei noastre co ­ nătoare primeso şi junineile ges*
hrana necesară pentru întregul efec­ De menţionai este (aptul că in pre pierderi şi la gospodăria colcclivâ ceaslă ralic echivalează cil 3.5 U.N., gcslante. care primeso raţii asemănăz
lective cocenii se folosesc în hrana dm Miercurea. lal.l de ce nu fost lantc 3H7 gr. A.D., 3-1 gr. calciu şi J3.2 gr.
tiv de bovine si ovine. zrnl mi miniăr dc 22 dc gospodări» toare, dar dm care lipsesc concen­
anim alelor, nu numai însilozati în Iunie măsuri menite să contribuie la După naşterea viţelului, acesta tre­ foslor.
Astfel, folosind judicios furajele colective d;n rai unul Alba şl-au însu­ buie hrănit şi adăpostit In funcţie La virsla de 2 luni vi|eii treo tn tratele.
silozuri de durată, ci se utilizează evitarea unor asemenea situaţii. In altă boxă şi In loc de laple inle-
grosiere am rcuişit să com pletăm şit şi aplică cu bune rezultate meto­ de vîrsta. Practic, In cadrul gospo­ După cum se vede. din majoritalea
si tocaţi la lungimea de 0,5— 1 cm acest scop raţiile pentru animale ti­ Ural primoso laple tras In canhlale rafiilor tineretului bovin nu lipsesc
şi să îm bunătăţim alimentaţia tutu ­ dele dc preparare a birajelor grosieie, dăriei noastre colective se procedea­
*i saramuraţi tim p de 12— 2-4 ore, nere sînt slabilile cu marc grijă. In dc G Rin pe zi. Tu acest an Insă concentratele.
ror speciilor şi categoriilor de ani­ In vederea ridicării sim ţitoa­ ză astfel. In primele 21 zile după vom aplica procedeul dc a începe
în amestec cu saramură sau cu funcţie de furajele existente la gos­ In acest scop. consiliul de condu­
male din gospodăria noastră, asi- re a valoni biologice a nutreţuri* naştere, viţelul este Im ul lingă vacă alimentarea cu lapte tras. parţial,
var. podăria colectivă. tncă dc la virsla do o lună şi jumă­ cere al gospodăriei colective s a în ­
gurind astfel balanţa furajeră pînă lor qiosierc, s* va pune un accent In rele ce urmează voi arăta ci le­ şi hrănii numai cu laple integral.
Din lipsă de cretă furajera, după tate Pentru creşterea gradului de ca­ g rijit de procurarea unor Insemnalo
la recolta viitoare de furaie deosebit pe utilizai ca ureei Si a înc­ va aspecte privind organizarea în­ Apoi. viţelul este mulai in grajdul lificare profesională, (ugri jito rii de
tocarea unui strat de coceni cu canlilăli de concentrate şi de substi­
insei. produse rare îmbunătăţesc ca- g rijirii tinerelului bovin pe timpul special amenajat pentru tineret, In- la cele 2 subgrupe de Imcrc! păs-
grosimea de 30— -40 cm. se face VICTORIA lltll'Ş C A Ircază mereu aceeaşi calegorie de v i­ tuirea In mare parte a deficitului,
lilaţile gustative şi digoslibdilalca iernii in cadrul gospodăriei colecti­ tr-nna din încăperile rezervate viţe i­
stropirea lui cu o soluţie de var in*Iin3r la Ci A.C Teiuş. ve din Miercurea. Cfc la Imn înce­ lor neinturcaţi Organizarea adăpos- lei. Spre exemplu, D nţii'M arin îngri­ fapt ce va permite ca in scurt timp
1 la sulă, în care se adaugă 300 raionul Alba furajelor. jeşte de mai mulţi ani numai viţei de tinerelul să ajungă, la o stare bună
la 21—G0 zile. de întreţinere.
La virsla de 4 luni viţeii slut în­
in hrana animalelor în stare nepre- N. DURA
lectivişti să facă această operaţiune a- ţărcaţi. Iiind scoşi din boxă şi hră­ medic vclcrîiidr la circumscripţia
poi. de 2 ori pe zi, cile 45 inimile, fu­ parată asiguram 30.000 U N , soco­
tind că numai 25 la sută din aceştia niţi la iesle. Această nouă categorie din Miercurea, raionul Sebeş
rajele locale se presau cn tractorul
nu pol li consumaţi. Prin însioza-
cu şenile. Cea mai mare grijă s-a rea celor 250 tone coceni in amestec
acordat presării silozului pentru a e- cu alte furaje suculente am oblonit
v:la degradai't.i lui. După ce a insă 500 tone siloz, ceea cc echiva­
lost picsal ultim ul strat l-am acope­ lează cu 85 000 U.N. In telul acesta Ressrv© ce trebuie valorificate
rit cu t.n strat de 30-50 cm. de pleavă am- asigurai sucnlcnlclc necesare
bine umezită peste care am semănat pentru lirănirea a I0J vaci, pe Imip
rii, im dovlecii copţi, după ce a lost orz Prin răsărirea orzului şi înrădă­ de 250 zile Din cela arâlalc se poa­
Este cunoscut faptul că din cultu­ 7are se e\ i!ă piciderile de c ’xeni şi scoasă sâminla. s-au tăiat in 4 bucăţi cinarea lui s-a lormal un bun strat
ra porumbului pentru boabe rezulta sc poale realiza o lolosirr ratam.dă >i după aceea au lor-l introduşi in lo izolator le vedea că prin însilozarea coceni­ De/\oll«ifca creşterii animalelor esfe condiţională în măsură hotă- î
cantităţi însemnate de coceni. Ana­ a acestui produs, crcîndu-sc po­ răcind un calcul asupra a ceea ce lor am realizat un plus de aproape riloare dc asigurarea unei baze iurajerc îndestulătoare, alcătuită din sor- '
lizele de laborator au dovedit ră In sibilitatea de a fi "însum aţi mm câtoarc'. pentru a realiza un amestec am ciştigal prin însilozarea inlreqii 50.000 U. N , ob(inind totodată un Iu - lim en tj d'ilerile de nutreţuri n i o valoare nutritivă ridicaiă I i i anul care \
m iilor.n cu masa cocenilor locali.
raport cu linul natural cocenii de po­ tom plel şi de a li sc îmbunătăţi ca­ Asign rateu unei c.înMuli corespun­ canlilăli de coconi constatăm ce uimi taj de biiu.i calitate, care este con­ a trecut însă. etcclul negativ al secetei s-a resimţit intr-o oarecare mă- *
rumb conţin următoarele cantităti dc lităţile nutritive. zătoare d a p.i pentru crea rea unei avantaje prezintă aceaslă metoda iD sumat cm multă plăcere dc animale. sură şi asupra producţiei de furaje. Din această cauza, la unele iinîlăti J
substanţe nutritive : In-»dozarea cocenilor s a lăm l inlr-o I. LASCU agricole, balanţa furajera osie deficitară.
nm nlilăli lu r m ile n pioduscior in­ preparare a furajelor grosiere Asile\ Dc aceea in perioada actuală, pentru o cjţ mai bună întreţinere a eîec- J
troduse in siloz îu scopul asigurării (după cum sc vede şi din grallcut ală­ bq. la G.A.C. Pianul dc Jos tivului de animale, o problemă principală spre rezolvarea căreia trebuie să-şi '
Substanţă Ce lu lăzii Proteină U. N. P. D. unei bune turmentări, a lost de ase­ turai). Inc,’1 am (î administrai cou.’im raionul Sebeş îndrepte aleuti.i colectiviştii şi lucrătorii din gospodăriile de stat o con- î
uscată °o bruia °,0 la 103 kg. menea o pioblcnu'.! căreia i-mn acor­ slilu ic folosirea cit mai chibzuită a fondului dc furaje. In gospodăriile »
dat nuiila alcnlic. Ai est lucru l-am ro le rlive rliu Cdnic, Apoldul dc Sus, Pianul dc Jos, p ra ş tie , Teiuş şi a!- ţ
icnliz.nl lii «iju'.ornl unei cistc-’ iie l M
Cocenii de porumb fS 35 10,2 I.K o capacitate de BlîU !.. aşezn'.ă pe o lele, s-a acordat o atenţie sporită alcătuirii de ra(ii furajere economi- »
roase şi echilibrate pentru toate speciile şi categoriile dc animale. La J
căruţă. Cisterna intra pcMe masa si­ stabilirea raţiilor, în accslc unllăţi s-a ţinut scama dc necesitatea liră- *
Finul natural 85, fi G.80 9,80 45,7 5.* II lozului şi cu ajutorul unui cep apa n lrii cit inai lume a animalelor pc întreaga perioadă dc slabulajic cil '
era împrăştiată um lorni pe iniioaqn furajele existente. Dc asemenea, trebuie apreciată ca pozitivă preocupa- <
Din acest lahe! se observă că co­ (onstru .ţie foarte simplă, formală din suprafaţă. înainte de a se aduce apă rea conducerilor unităţilor agricole caro, pc lingă valorificarea resurse- '
cenii .dc porumb au o valoare nutri­ dună garduri duble, paralele. împle­ în cisternă se introduceau CÎlC tt kg lor interne de furaje, in scopul substituirii deficitului existent la unele »
tivă destul dc ridicată. Dacă ţinem tite cu nuiele Inlrc gardurile duble, sare, realizind asllel o saramură in sortimente şi pentru ridicarea valorii nutritive a acestora, prin aplica- '
seama de cantităţile mari dc coconi avirnl o lăţime de 30 cm s a aşezat concentraţie de 1 la sută. Cantitatea rea diferitelor metode de preparare, s-au oriental spre folosirea in hrana \
ce sc po: obţine dc la liccarc beci ar pleavă bine îndesată şi umc/.ilâ. Pa- de apn ce s a adougai in masa p.o- animalelor a dîleritclor reziduri dc la alte întreprinderi, cum sînt resturi »
cultivat cu porumb, este lesne să în­ citul 3 rinduri de garduri înalte de duselor insilozr.le a variat de la 40 de la abatoare şi cantine, gozuri dc la mori, deşeuri dc la ia b rid lc de |
ţelegem ce rezervă iusemnaiă de lu- 1 HO m. şi lungi cit; 25 m. ani realizat litri de apă In 100 kg coceni recoltaţi conserve ctc.
raje exislă in cadrul liecărci gospo­ 2 silozuri und am însiiozat cocenii în pi unele zile. şi amestecaţi cu 40-50 Paralel cil urmărirea ridicării valorii biologice a furajelor nu trebuie |
dării colective. dc porumb. la sula dovleci stni verdeltm din gră­ scâpală însă din vedere problema înlăturării risipei deoarece se constaîă >
Corn ani organizat acţiunea de in- dina dc legume, pînă la (îO lilii dc
In ceîe ce urmează vom arăta cum că in numeroase unităţi agricole sc înregistrează pierderi însemnate dc )
au fost valonticali cocenii în cadrul siloz.arc proprui-7.i*ă ? apa spre slirşitul acţiunii, cind coce­ furaje din cauza depozitarii necorespunzătoare sau a distribu irii defcc '
gospodăriei noastre cutcclivc. In anul In primul rind ne-am îngrijit de nii erau mai .scaii. luoasc a acestora.
trecui, d • pe cele 210 ha cultivate cu asigurarea unei permanente alimen­ Ln insiîozarc. in amestec n i coce­ Răspunderea pentru folosirea cu grijă a întregului fond de furaje o •
tari a tocătorii cu coceni, dovleci si nii noi am folosit dovleci. frunzele
porumb am obţinui 425 tone coconi dc slecla furajeră, liuir/.elc de varza poartă in primul rind consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, J
Din această cantitate, s-a repartizat alte verdeţuri rezultate de la grădina şi în canlilăli mai mici alte resturi care au datoria să organizeze cil mai bine munca la fermele de animale, *
direct din cîinp colectiviştilor la dc legume. In acest scop au lost des­ dm grădina dc legume Participarea sa urmărească zilnic împreuna cu brigadierii zootehnici modul dc pre- ţ
2iua-muncă cantitatea dc 175 001) kg. tinate 4-5 atelaje care Iranspuitau acestuia la amestecul cu cocenii a parare şi de distribuire a nutreţu rîlor.
Recoltarea cocenilor de porumb s-a zilnic aceste produse, in aşa tel în- fost în proporţie de circa 50 la sulă. S-a dovedit că metoda dc a repartiza furajele în g rijito rilo r pc bază ’
lacul imediat după culegeiea ştiulc- eil să existe o rezervă pentru ziua do A cliiiiicn de insiîozarc a cocenilor de cînlărirc şi proces verbal, prezintă o seric de avantaje, ducinrl ne­
tilor. In liccarc dimineaţă eolertiviş lucru următoare. Inlrucît Locăloarea a fost astlcl organizată incit m ijlocit la înlăturarea risipei. De aceea este necesar ca această metodă 4
se mula în liecare zi rlc-a liingiil si­ să fie introdusă in toate unităţile agricole.
tii tăiau coconii dc poiiimh de pe o dală cu terminare.i acestor
care s-au cules şlnilelii cu u zi înain­ lozului, ;occuii şi celelalte adausuri adausuri să (ic terminală şi in- Organizaţiilor (Te partid din fie cjre gospodărie colectivă le revine |
te rroccdind astfel, am evitat pier­ erau astfel aşezate incit sa Iic cil m ii silozarea cocenilor de porumb. In­ sarcina do a sprijini şi îndruma conducerile unităţilor agrirole pentru k
deri însemnate. îndeosebi dc frunze aproape do masa locatorii. Dc asigu­ şi lezarea cocenilor s-j terminal stabilirea celor mai potrivite măsuri caro sa conducă la folosirea club- |
care usrindii-se devin fragile şi pol rare,» alimentării cu produsele res­ in prima jumătate a lunii no­ zuilă a furajelor, urmărind totodată cum sînt duse la îndeplinire aceste »
fi uşor luate de vint pective răspundeau brigadierii dc iembrie. ceea cc a permis ca silozul măsuri.
Recoltarea si insilo/area cocenilor cimp. Do ascavuiea. n.n avut in ve asllel oblinut să lic bine lermcnlat Deosebit dc important este ca evnerienîa pozitivă a gospodăriilor co- '
au fost începute de îndată ce am dere să sc realizeze o locnro cît mai şi consumat cu plăcere dc calic ani­ teclivc fruntaşe să fie cunoscută şi aplicMă îu toate gospodăriile colcc- ^
observat că o anumită porţiune dm măruntă a amestecului. De aceea, ru ­ male. lîve. In această privinţă consiliile a«rtro!t* raionale şi orăşeneşti suit )
tarlaua de porumb este în pragul blele locălorii erau zilnic sclninba’o. Pentru a asigura o împrăşîiere uni­ » chemate să-şi aducă o contribuţie mai însemnată, să îndrume conducerile '
coacerii. Luarea acestei holănrî a fost Povlccii verzi au I ust tăiali In bucali forma a amestecului de nutret pe su­ { C.A.C. să valorifice cil mai chibzuit îuraţclc pe care le au.
determinată de faptul că prin insilo- înainte dc a li puşi pe masa tocăto­ prafaţa silozului, am destinai doi co­