Page 35 - 1964-01

Nr. *212 Drumul socialismului Pag 3

Să folosim raţiona! parcul fL a. ,S3.„iE... ia.,,53., H . £ 2 2 IQliilOiillS:! iB, .23 ! CI fel a g ■ n ■ b a c m DC QiMB '(fi B E -afl’H'lll© O "'» N St® A. -
B
O •
fl f f 10 (:line m u
de maşini FI L fa u n e le , la ţ t t ă m î n ii i u 13 I a n u a r i e i %-j <TZadi»
\
a
B
a DEVA : Arhiva secretă de pe 13 IA N U A R IE 1964
In anul trecut întreprinderea de me­ scoaterea lor mai devreme din func­ Elba — cineinalogralul Patria" ,* Programul I : 5.05 Cînlccc de
canizare si transporturi forestiere ţiune. f i P is ic a A rh iv a s e c re tă Băl rin ul si marea — cmcanatogia- muncă; 5.35 Muzică populară ,*
Sebeş a desfăşurat o activitate mult n
Pentru acest an sarcinile l.M .T .F . lut „ A r ia " : S ii^lL R IA : Riul şi U.3() Emisiunea pentru sate; 6.40
sub posibilitdiii La principalii in di­
Sebeş sînl mari. Colectivul dc aici va de m a re de pe Elba moartea — ciiifinudogrulul „M u n ­ Jocuri populare; 6.45 Salul voios
catori colectivul întreprinderii nu şi-a
trebui să transporte în depozitele fi­ citorul" : PETROŞANI : Ucii/uşul di-* pionier; 7 IU Melodii populare
realizat sarcinile dc plan. Coelicicn-
nale ale întreprinderilor forestiere un plătii — cinematograful „R epubli­ interpretate la acordeon ; 7.3U Sfa­
tul de utilizare a parcului de maşini
volum mai marc de masă lemnoasă. ca" : Ipo criţii — cincm alogiaful „1 tul medicului,* 7,45 Cinleen patrio­
a fost realizat doar iii proporlic de
Invălm d din experienţa anului trecut Noiembrie" ; ALBA IU L IA : Taxiul tice ; 3,00 Sumarul ziarului „Scîn-
62 la sută ; multe maşini au fost lo-
conducerea întreprinderii, îndrumată ..... ti m orlii — cinc.muloqiulul „ V ic to ­ le ia" r 3.06 Valsuri do estradă ;
losite sub capacitatea lor, în parte sî #
rle organizaţia de partid, a luat mă­ ria" ; Fortăreaţă pc Rin — c/ne- 9.00 Jurnalul satelor; 10,36 O r­
datorită faptului că au fost în'relinu-
suri eficiente în vederea îndeplinirii j r ;r * ş matoqrulul „23 A ug u st"; SEBEŞ: chestre do muzică uşoară; 11.20
Si reparate ncrorespunzălor.
ritmice a sarcinilor de 'plan. Pentru ai Printre oameni huni — cinemulo- Muzică din operete: 12.29 Melodii
a^Conducerea 'întreprinderii n-a acor­ îmbunătăţirea transportului în timpul \ 1 J f gralut „Progresul" ; f,uznn//o de populari} de po plaiuri bănăţene;
dat suficientă alenjie pregătirilor pen­ D
iernii s-a procurat circa 70 la sută din Torme.s — cm em alogralul „Sebe­ 13.10 Concert de muzică uşoară;
tru iarnă, nu s-an asigurat pluguri
cantitatea necesară de lanţ antidera­ a şul" ; O R Ă S 'flE : Labirintul inimii 14.00 Din cinlecole şi dansurile po­
pentru dezăpezirca drum urilor auto.
pant si 5 pluguri pentru dezăpezire, M . M — cinematoqralul „P alna " ; Fuga­ poarelor,- 14,30 Vrpnu să ştiu ,■
Lipsa plugurilor a făcut ca operaţia
care au fost montate pc autobascu­ rul — cinemutogralul „Flacăra" ;
rle dev.ăpezire să se facă manual, ceea i m m p 16.15 Vorbeşte Moscova : 16,45
lante, ele fiind repartizate la drmu- H A Ţ E G : Regina stafiei de ben­ Muzică populară; 17.40 Tinereţea
ce a dus la irosirea forţei rle muncă, 0
rile auta greu accesibile. La aproape zina — cinemutogralul „ Popular" ; ne c dragă ; 18,00 Muzică populară
la creşterea timpului dc staţionare a ■ i'-B I*
toate coloanele au fost amenajate BR/\D : ila ra k iri — cinematogra­
maşinilor. Dacă exista o preocupare interpretată de L.ncretia Ciobanii
locuri pentru parcarea maşinilor şi a ful „SI. roşie"; LONEA: Noua Si Marin Chlsăr ,- 13,20 Ciuta corul
mai mare din partea conducerii între­
pentru întreţinerea si repararea accs- prietenă a talii — cinematogra­
prinderii asemenea pluguri sc puteau Cacei de cultură din Ploieşti;
confecţiona clin rezerve interne. toia. In toamna anului 1963 s-a terminat ful „M in e ru l" t TEIUS : O viată — 1H.40 Ciuteco rle dragoste; 19,00
repararea capitală a tuturor dru m uri­ cinematograful „V ic to ria " ; Z I.A T -
Pe lingă deficientele amintite la Producţie recentă a studioului cinem-atograllc Bucu­ Acesf Ulm esle o producţie a studiourilor „Dela"- Revista economică radio,* 20.10
lor forestiere, curăţarea şanţurilor N A : Revista dc la miezul nopţii
Zlatna. Orăşlie, Dobra, Pui, Cîrncşli reşti, „ Pisica de mare" esle un Ulm de a vcn lu ii a că­ Bei lin. — cinematograful „M u n c ito ru l" : Din comoara folclorului nostru ;
si la alte coloane n-au existat locuri pentru evitarea inundaţiilor, consoli­ rui acţiune demască un e llitile aqcnliiior imperialiste In ultimele zile ale războiului, cînd şi-au dai seama
darea podurilor şi podeţelor ele. î)n U-IA: Estrada, estrada — cinema­ 20,30 Noapte bună copii : „Unul
amenajate în care să se fără aîimcn- de spionaj, împotriva statului nostru. că prăbuşirea Reichului german esle inevitabilă, grup-
ajutor preţios în acest sens I au dat tograful „ Lumina" : APOLDlJf, DE
torea, întreţinerea, repararea si par- penfuhrcrul Upilz şi şe/ul său Decker au ticluit un nou"; 20,55 Muzică uşoară inter­
si sfaturile populare care au reparat Plănuind să pună mina pe unele planuri privind teh­ SUS: — Salut viată — cincm alo-
rarea maşinilor. Dc fapt în 1963 nologia unor mine dc marc impoilanlă, reţeaua de l>lan perlid. In schimbul unei sume mari de dolari si pretată de Aida Moga şi Constan­
l.M.T.F, Scbe." a dispus de un singur si întreţinui în stare bună drumurile spiona) încearcă s-o atragă de par leu ei pe inginera a securilălii personale după război, au încheial o în­ B gralul „23 August" ; CÂL.AN : V a ­ tin Drăghici ; 21 15 Tribuna radio ;
atelier mecanic cu o capacitate ele 4 comunale. Dc menţionat că dru m u ri­ ţelegere cu Tedder, un agent al set v iciu lu i dc spio­ ii cantă la mare — cinemutogralul
Livia Gregorian de la Centrala minieră. Tabăra l.C.S.ll.". 22 20 Muzică de dans.
masinî. Or, ncccsaml reparaţiilor zil­ le forestiere au fost aprovizionate Reţeaua de spionaj, al cărei conducător este „Pisicn naj, ca să predea arhiva secretă de la Meisscn spio­ s
nice este mult mai mare. Din această najului american. Această arhivă conlineo documente
piuă acum cu circa 3.000 tone ma­ de mare“ — un spion ce lucrează din umbră, necunos­
cauză nu s-a putut respecta graficul secrete privind reţeaua luscislă de spionaj sl adresele B
terial antiderapant. cut de nimeni, — urmăreşte sn intre in posesio planu­
rle revizie si reparaţie a maşinilor, spionilor din U.R.S.S. si iă iile balcanice. B
In peripada acestui an conducătorii rilor. Foioqraitile lor urmează să lic predate prin Livia Combinatul siderurgic Hunedoara
-t care a îngreunai utilizarea tor Gregorian unui spion care soseste in acest scop in Penau a-i induce în eroare pc sovietici asupra lo­ B
aut 2, vor urma cursuri (Ic ridicare a
O slabă preocupare a existat şi în {ara noastră. Acest spion cade în miinile securităţii. cului unde sc nllă arhiva, Ic tronsmilc ş/irca că ea se U
calificării profesionale. Primul curs a găseşte la Riesn. M aiorul sovietic Kerimov, trimis la Gingejează imediat
:e priveşte ridicarea calificării profe­ Căpitanul Cernea contracarează toate acţiunile spio­ fl
început in luna decembrie 1963. La Rtesa pentru a alia adevărul, reuşeşte sa dejoace plQ-
sionale a conducătorilor auto. Din lu­ nilor, reuşind în cele din urmă să prindă ,,Pisica dc nurile fasciştilor, să ducă arhiva secretă In Uniunea I Maiştri, tehnicieni, economişti principali şl şefi contabili, în
indicaţia organizaţiei dc partid, în condiţiile legale de pregătire, vechime şi salarizare, după cum
na februarie 1962, de cînd a luat flin ­ mare*', Sovietică. B
toamna anului trecut au fost şcolari­ urmează :
tă întreprinderea şi piuă in toamna B
zaţi şefii dc coloane $i majoritatea I — ingineri metalurgist!
anului trecut, n-a fost organizat nici i — ingineri siderurgiştl
impiegaţilor. Pe lingă aceasta, perio­ k M i-am c u m p ă r a t B ătrînul
un curs de ridicare a calificării pro­ 1 — ingineri mecanici
dic ei vor fi instruiţi asupra felului
fesionale. Şefii coloanelor nu aveau o un ta tă si m a re a I — ingineri electromecanici
cuin trebuie să-şi organizeze munca. — ingineri oţelari
pregătire profesională corespunzătoa­ B
In vederea m ăririi coeficien­ □ — ingineri furnalişti
re. La Dobra, Zlatna, Hunedoara, Pe­ B
tului dc utilizare a parcului de B — ingineri dirigiii(i de şantiere
troşani ele. deoarece şotii rle coloa­ fl — ingineri proiectanţi
maşini sc va micşora im o bili­ D
nă aveau cunoştinje slabe in ee pri­ ■ — ingineri în exploat. căi ferate
zarea şi durata reparaţiilor. In a- 8
veşte mecanica auto nu reuşeau să-şi — maiştri mecanici
cesl scop colectivul atelierului cen­ B — maiştri lăcătuşi
organizeze bine munca. £
tral ul l.M.T.F. Sebeş se va preocupa B — maiştri electricieni
Organizaţia rle partid nu a tras în ­ O — maiştri strungari
mai mult rin rccondilionarca pieselor i L a 'If& d G fc S B
totdeauna la răspundere conducerea B — maiştri apaducteri
şi subansamblelor deficitare pentru B
întreprinderii pentru activitatea slabă II — maiştri oţelari
ca ele să poală înlocui oricînd pie­ B — maiştri furnalişti
De care a desfăşurat-o. B
sele degradate. Pentru mărirea capa­ B — maiştri repararea vag.
M u lt sub capacitatea lor au losl B
cităţii do reparare a maşinilor sc află B — tehnicieni I
utilizate şi a” lolro 1 ii 1 c. Datorită aces­ □ — tehnicieni II
în curs de terminare o hală metalică.
tui fapt la încărcat mecanic, sarcini­ E fl — tehnicieni proiectanţi I
Capacitatea de transport va creşte
le de plan au fost realizate doar în B B — tehnicieni proiectanţi II
prin mărirea parcului de maşini. In N — şefi de staţie
p oportic rle 13 la sulă (!). Vinovaţi f l
cursul anului 1964 l.M.T.F. Sebeş va B — sub şefi de staţia
se fac pc rle-o parte conducătorii B — şefi serv. exploatare căi ferate
primi peste 40 naşini auto.
auto, care n-au folosit an lo troliilc la B B — picheri
I. M. T, F, Sebeş dispune de
capacitatea lor, nu le-au revizuit si 0 Filmul „M /-om cumpărat un tată", esic o produci ic „B ă llin u l si marea", povestire a scriitorului progre­ B — contabili şefi cu studii superioare sau medii,
suficiente condiţii pentru asigu­
reperat la timp, iar pc dc altă parte g a studioului „ Maxim G o rin \ Lt aduce pe ecran po- sist american Heminqwav a lost ecranizata. Filmul, cu 9 — economişti principali
rarea unui transport ritmic. Se — merceologi principali
întreprinderile forestiere care nu întot­ gpe.s/eu micului Dimka Odintov. Acesta este un băietei acelaşi titlu esle o producţie a studiourilor americane.
impune din partea conducerii între­ Ll a /osr distins cu Marele Premiu al O .C .lC. în anul — electricieni
deauna au stivuit materialul lemnos dc cinci nnj care. Iiind lipsit de Iotă. rătăceşte pe — lăcătuşi
prinderii şi a organizaţiei de partid tira n ie oraşului, holârit să-şi caute sinqur unul. Cău- 1053.
In 1 aşa fel ca el s.î poală fi încărcat. — strungari
sc preocupe mai mult do organiza­ & tarile lui Dimka aduc in lata specluloi ilor o scrie Singurul mijloc de trai al locuitorilor dintr-un sat
La I. F. Dobra, I.F. Oaia dc Cri$ si la Sr/o în lim p lă ti ,interesante. cuie captează pc deplin — sudori
rea judicioasă a transportului, de eli­ din Cuba, in irccul, era pescuitul cu mijloace p rim i­ — frezori
altele, de multe o ii materialul lem­ ggufenf/a. tive. De la o vreme bătrînul — eroul Ulmului — nu
minarea timpilor neproductivi, de fo­ — macaragişti
nos era răspîndit in toate poziţiile pe gj In cele din urmă el isi „ cumpără" un fală. Tatăl mai prinde nimic. Intr-o zi el iese in zori cu barca
losirea maşinilor la capacitatea lor. — şoferi
marginea văii. Or, aşa stind lucrurile, cumpărat de m icului Dimka Odintov nu esle altul în larg. De dala aceasta, una din unditele sale e înghi­ — muncitori necalifîcaţi
Măsurile prevăzute in planul M. T. O. Wdecit strungarul Andrei. A la iu ri dc el, Dimka va ctt- ţită dc un peşte uriaş care troge barca în largul oce-a-
conducătorii auto de la l.M.T.F, Sebeş — 40 paznici
sini bune. Ele trebuie aplicate in Bpoaşfe, pentru scurtă vreme insă. Icriciicu de a avea nului.
au fost nevoiţi să folosească autotro- Inginerilor şi tehnicienilor Ii se asigură locuinţă.
producţie, întregite cu altele noi, B t/n fală care să-i satisfacă toate dorinţele şi cu care Filmul redă o seamă de in iim p lă ri care reţin atent ia Informaţii suplimentare se primesc de la C.S.II. — serviciul
fîile, pe lingă operaţia de încărcare, (3 să discute aUtcn lucruri interesante.
clicace. spectatorilor. personal, telefon interior 42. Tot aici se vor adresa cererile şi
la corhănirea si aranjarea lemnului,
B autobiografiile solicitanţilor.
fapt ce a dus la degradarea si la L. DEM ETER 2ln as. 13 Q) Qi.iS:.fii ff î3 *3 raiisacFS;1SM! arifi 53 s na. Siioii.anra; 9 5 T& 13 22 a : a; 9 a s 0 55 e I
MW— i —
Ceasuri Cesc-re cieîemî
/ \ p a j r femeilor
jh vd Z tJ& G r q g a U B ifc a il monumentale
Z ,,m \
Specialistul american in boii cere­
întreprinderea ..Remarci Caluiriu'1 brale. prof. Dulio este de părere că
femeile, deşi au un creier mai mic
din Leipzig este cea mai nuire fabri­ Primul plan ro-
Muzeul de istm ic naturală „ G ri- că do orologii şi ceasuri de faţadă (Incit cel al bărbaţilor, îşi pol însuşi mîuesc do com ori
<1ore Anlipa" din bucureşti dis­ dur R.D, Germană. Ceasurile recent mai multe cunoştinţe, dat fiind că în — o frumoasă rea­
pune dc colecţii complexe, ser­ if.bricMc pentru clădirea noii Poşte cieierul lor s a constatat o reînnoi­ lizare a colectivu­
vind atit şcoala cit şi cursurile centrale din Leipzig au un diametru re mai rapidă a celulelor De aceea, lui fabricii dc in­
dc 3,50 metri. femeilo an o nnunorio mai bună şi
de răspindite a cunoştinţelor des­ cif-îernl lor cămine lînâr vreme mai strumente muzicale
pre natură. Ceasuri cu 11 n diametru si mai itidclungulă. Prof Dulio este de pă­ „Doina" din Bucu­
IN FO TO : Aspect din sala ma­ mare au fost executate de aceeaşi reşti Pianul care
întreprindere pentru ..Stadionul rere că aresta ar putr-a fi şl m oti­
rilor mamilerc — Dinotcrium şi vul pentru care v îrs li medie a fe­ poartă numele v ir­
Uaslodont (dreapta) Dinotcrium 100,000“ din Leipzig. Arătătoarele şi meilor este mai mare decil cea a
esle exponatul cel mai preţios al cadranul acestor ccasormov uaro au bărbaţilor tuosului pianist ro-
un diametru de 4,50 metri sint pre­ mi n Lipăi ti imbuiă
muzeului, Iiind singurul exemplar
din această specie In toată lu­ văzute cu tuburi lumiinsccnlc. în mod reuşit în ­
mea. Părţile de schelet ale aces­ Iu portul maritim Rostock au fost Tractor fără conducător făţişarea clasică cu
tui uriaş animal au lost desco­ montate orologii ale căror carcase simplitatea Unici
perite In nnul 1890 la M im a ţi, re­ moderne, posedjnd
din otel cintăresc 4,5 tone. în pre­ Pe umil din ogoarele gospodăriei
giunea laşi. de stat (lin A lari |UP.U.) s-a expe­
zent se proiectează construirea unor bune caracteristici
rimentat un tractor lără conducător
orologii cu un diametru do 6 metri. sonore.
Diferenţa dintre tractoarele vechi
şi noul traelor rezida in faptul că Pianul „L ip a tti1' ă
automatizarea s<i se bazează po co­
fost construit după
mandă mecanică şi nu pe comandă
Interesanie descoperiri astronomice prin radio. proiecte, originale
Tractorul s-a realizat după idem lOininejli.
Intr-un interval de timp scurt la laltă margine au concovoiat-o în sus. învăţătorului lslvăn Alber. d rectorul
noul centru radio-astronomic, situai După cum precizează oamenii de funcţionează după principiul de auto­
Iii.ga Moscova, la Krasnaio Pahra, stiinlă, curburile incep la o distantă matizare a strungului pentru profile.
s-au făcut descoperiri extrem dc in­ do circa 26.DUO ani lumină de centrul In partea din fala maşinii este mon­
teresante. galaxiei, adică acolo unde se află a- tat un dispozitiv de comandă. După
Pină nu dc mult se considera că proximativ soarele nostru. CC a arat prima brazdă, -tractoristul
galaxia noastră seamănă cu două far­ Rndio’.oearea Lunii a arătat că, pe reglează dispozitivul-de comandă, iar
furii adinei, puse una peste alta, cu cil se vede, concentrările dc elemen­ tractorul incvpe să funcţioneze <vu-
tomut şi de sine stătător. In cazul
fundurile in afară. După cercetările c- te radioactive existente ui ea sînt de vreunei greşeli, tractorul se opreşte c a s t r a s e
fochiate dc radio-astronomii sovietici 5-6 ori mai mari clocit pc păminl. şi ‘'.nmnaiizcază prin dacsonnre.
a reieşit că problema formei galaxiei Intr-un referai prezentat societăţii zolve toate activităţile gospodăreşti,
este mult mai complicată. de tehnologie a instrumentelor dm in afară de gătit. Principalele 6 ope­
Forte gigantice au încovoiat in jos Bombardarea Pămîntului din Cosmos Anglia, prof. M. W. Thring, de la raţiuni pe care le va efectua robo­
o margine a discului galactic, iar cea­ Universitatea (Un Sheflield, si D l: . tii I vor fi următoarele :
Ziarul american „N e w York Times" In urmă însă cu 15 ani în sudul Neltell, de la Societatea „D igital En- 1. — Aşezarea mesei şi slrîngeiea
relatează că există dovezi că in de­ Germaniei s-a formal un crater dc 1G ginoeriiuj", au arătat că peste apro­ mesei.
Metodă de calcul cursul isloriei sale Pămîntul a lost mile lărgime $i s-au găsit schije sti­ ximativ. 2ece ani vn fi pus la punct 2. — Aşezjrea paturilor şi schim­
§ ¥ II A\ ¥ lî C cel puţin de trei ori extrem de puter­ cloase in Cehoslovacia. barea cearceafurilor
rapid ® Galculind londunle cheltuite in vederea înarmării, experta ameri­ nic bombardat cu schije ale unor un robot electronic, capabil să re- 3. — Măturatul. derelicalul şi pu­
nerea obiectelor in ordine.
cani au stabilii că un bombardier B-58 valorează de 1,15 ori greuta­ corpuri cosmice. Aproxim ativ in urmă In unele ţări se experimentează o metodă nouă de semănat: se­
Matematicianul maghiar prof. L. tea sa in aur ? cu 13 milioane de ani a fost bombar­ 4. — Spălatul şi călcatul rufelor.
Molnar, a elaborat o metodă, gratie mănatul „cil bombe". Nişte grenade mici cu aer comprimat aruncate 5. — Spălarea duşumelelor, a băi­
dat in felul acesta teritoriul dintre din avion (3), răşpindesc in toate direcţiile seminţele C. st substanţe
c ar ei a adunarea, înmulţirea, scăderea o In S.U.A. au lest construite baterii cate luncitonează pc baza lor. chiuvetelor şi maşinilor do gătit.
şi împărţirea pol fi efectuate de zece bacteriilor aliate in al moşieră ? Libia şi Texas. chimice B., care pătrund profund în păminl. Alte tipuri de seminţe sînt 6. — Pregătirea alivnentelor, dor
ori mai repede ca dc obicei. 1;» urmă cu 700.000 ani a fost bom­ răspîndilc de elicoptere speciale. Reducerea tim pului semănatului la o nu gătitul in sine. considerat o în­
Ca si în stenografie, prof. Molnar • F rect ii le cu şampon pe bază de eucalipt sint considerate reme­ bardată astîel 1/25 a globului — din­ zecime din timpul actual, permite alegerea zilelor şi a orelor celor mai deletnicire care necesită totuşi pre­
a creat un nou sistem de înregistra­ diul cel mai nou împotriva gripei? polrivile. zenta omului.
tre Tasmania şi China. Aparatul va fi înzestrat cu memo­
re sub formă de semne „geom etrice1*,
rie Fl va putea fi învălui să-şi am in­
cu ajutorul cărora calculul se efec­ ® S-a constatat că arsurile de gradul doi şi trei se vindecă in mod tească locul corect al obiectelor şi
tuează mai lesne şi mai precis, iar rapid cu ajutorul băilor de siliconi ? fel | J •_ i • mobilelor din casă şi la terminarea
eventualitatea comiterii unor greşeli lucrului \:a şti să se aşeze singur
este redusă la minimum. ® Starturile greşite la întrecerile de 100 m. plat vor li de acum ISL M intr-un dulap sub scară.şi apoi să sc
Noua metodă nu implică nici tabele înainte evikuc cu ajutorul unui nou pistol dc stnrter care nu se declan­ A 1 conecteze la priză pentru reîncarnare.
Şi nici rigle dc calcul. m E| va avea probabil lorma unei
şează decît in momentul in care m iin ile tuturor alergătorilor participanţi cutii dreptunghiulare care va conţi­
Orice egalitate, de pildă, în opera­ ’v . q y v u
ating linia reglementară ? 4 m ne in centru diferitele piese de u ti­
ţiunea de adunare, se înregistrează sub . ■ y f f S L ■
o / •* laj electronic şi acumulatorul de e-
unghi drept $i citirea ei „de la sine" nergie. De asemenea, va avea un
• Pentru a împiedica depunerile de săruri in conductele de trans­
dă rezultatul. mecanism de autopropulsie, braţe cu
portate a apei potabile se preconi2ea?ă „înfăşurarea" lor cu un cimp o
Orice om poate învăţa în cileva • a s fflg ig care să poată manipula obiectele şi
magnetic puternic? I M ©
orc noua meioclă de calcul. va fi înzestrat cu sensibilitate la pi­
păit şi simţul greutăţii.