Page 36 - 1964-01
P. 36
Pag. 4 Nr. 2812
Drumul socialismului*
Evenimentele gin zona Canalului Panassa
• IN T R E T R U P E L E A M E R IC A N E Ş I C IV IL I P A N A M E Z I C O N T IN U A S C H IM B U L D E
F O C U R I • P A N A M A A R U P T R E L A Ţ IIL E D IP L O M A T IC E CU S .U .A . • E F O R T U R I P E N T R U
A P L A N A R E A C O N F L IC T U L U I
CIUDAD DE PAN AM A 11 (Ager in cursul căreia, acesta dia urmă a cc garda naţională panameză a Infor
pres). — cerut revizuirea tratatetor dintre mat autorităţile nord-amerlcane că nu
După cum transmite agenţia Asso S.U.A. şl Panama. P otrivit purtătoru mai poate asigura securitatea clădirii
preajma conferinfei V izita lui Waitea* ilfibricht ciated Press, In tot cursul zilei de v i lui de cuvînt, preşedintele Johnson, ambasadei. ★
a spus preşedintelui Chiari, că prima
neri, la linia dc demarcaţie a zonei
Ia M oscova Canalului Panama au continuat schim etapă la care trebuie să se ajungă In prezent, la Ciudad de Panama
de la Londra în problema buri puternice de focuri Intre tru este restabilirea păcii. Cei doi pre se desfăşoară eforturi, pc diferite căi»
MOSCOVA' 11 (Agerpres). — Germane, a făcut o vizită neoficială pele americane şl civili panamezi. Pe şedinţi au căzut de acord asupra ne pentru reglementarea conflictului.
Ciprului După cum transmite TASS, la in la Moscova. El a avut o convorbire străzile capitalei, Ciudad de Panama, cesităţii de a se pune capăt violen Aceste e lo rlu ri sînt întreprinse dc o
vitaţia lui N. S. Hrusciov, la 10 şi cu primul secretar al CC. al P.C U S. mulţimea a incendiat mai multe auto ţelor. delegaţie nord-aracricană, condusă^ de
După cum transmite agenţia U.P.I.,
NJCOSIA 11 (Agerpres). — nul de revizuire a acordurilor de la 11 ianuarie W alter Ulbricht, prim- si ou alţi membri al Prezidiului CC. mobile aparţinînd unor cetăţeni nord- guvernul american a hotărît vineri Thomas Mann, secretar de stat id-
junct al S.UA. pentru
problem Je
americani. Poslut de radio Panama a
In timp ce In Cipru domneşte cal Londra şi ZOrich, aşa cum va cere secretar al CC. al P.S.U.G., preşe al PC.U.S., In problemele ca.re pre evacuarea Imediată a ambasadei Aracrlcil Latine, cit şi de cci cine!
mul, atenlia se Îndreaptă asupra v ii preşedintele Makarioş la conferinţa dintele Consiliului de Stat al R.D, zintă interes pentru ambele părţi. anunţat câ focul a fost deschis de S.U.A. din Ciudad de Panama şl dis membri ai comisiei inter-americane do
trupele americane şl a indicat că. in
toare» conlerinie de la Londra, care de la Londra". pace, organism al Organizaţiei State
va reuni pe reprezentanţii Greoiei, Pe de altă parte m inistrul de ex cursul dezordinilor dc joi şl vineri, trugerea tuturor documentelor secre
Turciei. Angliei şi ai comunităţilor au fost 26 de morţi şl aproape 300 te. Această hotărire a fost luată după lor Americane.
terne turc a declarat că „Mu poate Constituirea Partidului socialist italian răniţi, dintre care 34 m ilitari ame
greceşti şi lurceşli din Cipru. M inis să dezvăluie poziţia pe care o va ricani. La Washington, Departamen
trul de externe turc, Erkin, a plecat
adopta guvernul turo la conterinta al unităţii proletare tul de Stat al S.U.A. a declarat că. Şedinţa Consiliului de Securitate
slmbâlă spre londra, iar cel grec, de la Londra*. potrivit ultim elor Inform aţii primite,
Palamas, urmează să plece duminică. ROMA 11 Corespondentul Agerpres se cere o holărlre clară, fără echl- numărul m orţilor de partea ame
Intr-o declaraţie făcută presei, mi transmite: vocurf, conlormă cu răspunderea pe ricană se ridică la 3, far cel at ră NEW YORK 11 (Agerpres). — tea şi cel mai profund regret duo par
tea guvernului Statelor Unite. Gu
Consiliul de Securitate s-a întrunit
nistrul de externe cipriot ICyprianu, ANKARA 11 (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţă au Snceput la Ro care ne am asumat-o în anii lungi de niţilor la 46. Generalul Andrew P. vineri seara la New Y ork pentru a vernul şi poporul american — a con
a subliniat că guvernul Republicii Delegaţia oiprioţilor turci condusă ma lucrările Congresului naţional al luptă şi cu angajamentele pe care O'Mcara. comandantul zonei Canatu examina plingerea Republicii Pana tinuat Stevenson — sînt profund în
Cipru şi conducerea comunităţii gre de preşedintele Comunităţii turce din curentului de stingă al Partidului so le-am luat la ultim ul Congres şi in lui Panama, a declarat că trupele ma împotriva Statebr Unite în le- tristaţi dc pierderile tragice şl inutila
ceşti din insulă nu vor accepta din Cipru. Rauf Denktash, care se află cialist italian. încă de la Începutul parlament". El a arătat că eforturile americane au ripostat la focul unor qătură cu evenimentele care au avut de vieţi panameze şi americane".
pat tea apropiatei conferinţe decît la Ankara de cîtcva zile. a fost pri şedinţei, Tullio Vecchietli, liderul ari pentru „salvarea unităţii partidului4* lunetişti panamezi, care au făcut vic loc joi în zona Canalului Panama. In Am intind despre eforturile întreprin
hotârirea care să recunoască inde mită vineri de preşedintele Repu pei de stîuga a partidului, a anunţai time în rîndurile m ilitarilor americani. tr-un memorandum prezentai Consi se de preşedintele Johnson pentru
aplanarea conflictului, reprezentantul
pendenta deplină a stalului, fără nici blicii Turcia. Ccmal Gilrsel La a- „Voinţa stingii socialiste dc a se con au eşuat datorită „lin ie i social-demo- Intr-o cuvîntare radiodifuzată, pre liu lui de Securitate, reprezentatul la american a dezminţit acuzaţiile for
un fel de Îngrădire a libertăţii lui, ceastă Întrevedere a participat, de stitui inr-un partid autonom". „Noul erate", urmate dc curentul „autono şedintele Republicii Panama, Ro- O.N.U. al Republicii Panama a ară mulate îm potriva S.U.A. de delega-
si să asigure lichidarea oricărui pre asemenea, Osman Orek, ministrul parîîd — a spus vorbitorul — se va mist" condus de Pictro Nennl. berto Chtari, a anunţat că ţara tat că este necesară o intervenţie a lu'I Republicii Panama.
text pentru un amestec străin. In / apărării naţionale al Ciprului şi cei numi Partidul socialist italian al uni In prezent, noul Partid socialist ita | lui a rupt relaţiile diploma N aţiunilor Unite din cauza „situaţiei Reprezentantul Braziliei a propus
acelaşi timp, trebuie să se asigure lalţi membri ai delegaţiei. In cursul tăţii proletare", nume pe care l-a pur tice cu S.U.A. şi că le va relua nu grave existente între Panama şi apoi ca preşedintele Consiliului de
conducerea ţării In spiritul voinţei lian al unităţii proletare are in parla mai după ce vor Începe tratative In S U.A., datorită canalului care este Securitate să adreseze un apel S.U.A.
aceleeaşi zile, reprezentanţii Comu tat actualul partid socialist, înainte în prezent o enclavă în teritoriul pa
m ajorităţii si să se garanteze drep de ianuarie 1947, cînd din ci s-a des ment 25 de deputaţi şi 13 senatori, ci tre cele două guverne, pentru revi namez". Sublimuid că în cursul Inci si Republicii Panama pentru ca să im
turile legitime ale m inorităţii. După nităţii turce din Cipru au fost p ri prins curentul social-dcraocrat al lut fre care se vor putea modifica după zuirea tratatelor care stipulează drep dentelor de jo i 26 de persoane au pună m ilitarilor americani în c r^ ea
părerea guvernului Republicii Cipru miţi de generalul Cevdet Siinay, şe terminarea congresului. turile Statelor Unite asupra Canalu fost ucise şi aproape 300 rănite, me focului, iar c iv ililo r panamezi * şi
şi a m ajorităţii populaţiei de -pe Gluscppe Saraqat. lui Panama. menţină calmul".
ful stalului major n) forţelor armate Cel 700 de delegaţi participanţi la Constituirea noului partid a slăbit morandumul critică atitudinea armatei
Insulă, a arătat el. principala con Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Reprezentantul .U niunii Sovietice,
turceşti. lucrări au subliniat cu ovaţii hotărî- americane în zona Canalului Pana
diţie pentru aceasta o constituie li poziţia lui Nennl faţă de celelalte a anunţai că preşedintele S.U.A., Lvn- ma şi declara că „dacă această si N ikolai Fedorenko, a sp rijinit plînge-
Intr-o declaraţie făcută corespon rea constituirii noului partid şi au rea delegaţiei Republicii Panama sl
chidarea acordurilor cu privire la partide ale coaliţiei guvernamentale. don Johnson, a avut vineri o convor- tuaţie şi starea de nesiguranţă vor a declarat că aceasta trebuie să fio
„garanţii" şi alianţe, precum si re denţilor de presă, după aceste Între Intonat iranul revoluţionar „Bandicra Lucrările Congresului continuă. J blre telefonică cu preşedintele Chiari, persista, violentele vor continua". examinată cu atenţie de Consiliul de
vizuirea actualei constituţii a Re vederi, Rauf Denktash a arătat că rossa". Şedinţa a fost deschisă de pre Securitate. „Uniunea Sovietică — a
publicii Cipru. au fost discutate probleme privind In continuare, Vecchiettl a declarat; şedintele, pe luna aceasta al Consi spus el — se opune folosirii forţei
Referindu-se la surse autorizate liului de Securitate, Castrillo Jusli- în relaţiile dinlre state".
situaţia locuitorilor lurcj din Cipru. «Noi am ajuns intr-un moment In carp Miiase se descteildle' C©sî£erinţa niano (Bolivia) care, dedarînd că si
din Atena, agenţia France Presse re Constatînd că propunerea Braziliei
tuaţia este serioasă şi-a exprimat spe
latează că „guvernul grec va spri ranţa că „se va putea ajunge la o a fost sprijinită de numeroşi delegaţi,
jin i pe cil ii va sta In pulinlă pla ifiirahă ia nivel lisai soluţie justă". Luînd cuvînlul, repre preşedintele Consiliului dc Securitate
M ăsuri ale g u ve rn u lu i a lg e ria n CAJRO 1! (Agerpres). — ră dinainte* la eventualele hotărlri zentant il Republicii Panama, A quili- a adresat oficial un apel guvernelor
S.U.A. şi Republicii Panama de a lua
La Cairo continuă în ritm intens ale conferinţei. no Boyd, a vorbit despre situaţia gra măsurile necesare pentru a garanta
ALGER 11 (Agerpres). — dulgenţi cu ei In aceste momente, pregătirile In vederea Conferinţei La 10 Ianuarie, preşedintele Na- vă creată In zona Canalului Panama încetarea focului şi de a se pune ca
După tratativele Inlr-un discurs radiodifuzat, pre clnd există dificultăţi de care po arabe la nivel înalt, care se des ssar l-a prim it pe ministrul de ex de acţ-unile forţelor armate ameri păt vărsării de singe în Panama.
cane staţionate în 7ona Canalului. El
şedintele algerian Ben Bella a anun porul algerian este pe deplin conş chide luni. Preşedintele Republioil terne al Iordaniei. Atallah. După a declarat că zona Canalului Pana La sugestia SU.A., membrii Consi
de la Manila ţat la 11 Ianuarie crearea la Alger, tient El a adăugat că Înfiinţarea tri Arabe Yemen, As Sa Hal. este p ri convorbire, Atallah a declarat pre ma „nu mai trebuie să-$i menţină sta liu lu i de Securitate au căzut de acord
Oran şi Constantine a unor tribu bunalelor penale revoluţionare nu In- tutul actual, care constituie un motiv
mul sef de stat arab care a sosit In sei că relaţiile diplomatice dintre să suspende dezbaterile in această
M A N ILA 11 (Agerpres). — nale penale revoluţionare In compe seamă- o lovilură adusă drepturilor capitala R.A.U. Aproape toate cele R.A.U. şi Iordania vor fi reluate In de discordie" si a afirm ai că „este problemă pe timpul cit în Panama se
La terminarea vizitei preşedintelui tenta cărora vor intra procesele per cetăţeneşti. Măsura a fost adoptată lalte ţări arabe au anunţat compo curlnd. Indispensabil ca zona Canalului să fie vor afla reprezentanţii preşedintelui
Indoneziei Sukarno, in Filipinc, a soanelor care desfăşoară activitatea In virtutea constituţiei, care permite nenţa deleqaţiilor lor la conferinţă Potrivit relatărilor agenţiei M.E.N., naţionalizată sau internaţionalizată*. S.U A., Johnson, si misiunea Comisiei
fost dat publicităţii comunicatul co contrarevoluţionară şi acţionează îm „luarea de măsuri excepţionale pen Regele Libiei. Idris, a anuntat In nu a fost încă fixată o dată defini In numele delegaţiei Statelor Unue lnter-amcricane de pace Preşedintele
mun elaborat în urina tratativelor cu potriva transform ărilor revoluţionare tru salvarea independentei naţiunii mod oficial că din motive de sănă tiv i pentru întilnirea prealabilă a a luat cuvintul reprezentantul perma Consiliului de Securitate a declarat
nent al S.U.A. la O N U ., Adlaî Ste-
în încheiere că plingerea Republicii
preşedintele Macapagal. De la Înce din Algeria. Această liotărire a fost $i instituţiilo r republicii". tate nu va putea lua parte perso m iniştrilor de externe ai ţărilor ara vensoiv. El a declarat că „incidentele
put, comunicatul exprimă convingerea luată de guvernul algerian în urma In dupâ-amiaza aceleiaşi zile, la nal la conferinţă. El va ii reprezen be. Există mai multe propuneri, dar petrecute In zona Canalului Panama Panama va rămîne în continuare pe
celor doi preşedinţi că actuala criză dezordinelcr organizate la Oran de Alger a avut loc un miting popular tat de prinţul moştenitor Hossan se crede, arată agenţia, că m iniştrii si tn Panama au provocat neliniş ordinea de zi a acestui organism.
tn relaţiile cu Federaţia Malayeză va către elemenlele reacţionare Iniţia In care a luat cuvînlul preşedintele Rida Intr-o deolaratie dată publici se vor întruni duminică seara sau
fi soluţionată „prin aderarea fermă la torii tulburărilor ,a subliniat în dis Ben Bella El s-a referit din nou la tăţii, regele IdrLs subliniază că „ade luni dimineaţa.
spiritul şi principiile acordurilor de cursul său Ben Bella, se înşeală evenimentele de la Oran, arătînd ră
Ia Manila", încheiate de conducătorii c!e au fost organizate de elemente C a n a lis l P a n a m a
amarnic dacă cred că putem fi in contrarevoluţionare.
Indoneziei, Filipinelor şi Mulayel, în
luna august a anului trecut. £T*>- -m r><: i a sa
Comunicatul comun 6ublmîază ne ŞH
cesitatea organizării unei a doua con Sesiunea ministeriala a C.E.C.O.
ferinţe la nivel înalt Intre Filipine,
Indonezia si Malayezia, care ar pu s-a încheiat fără rezultate Evenimentele recente petrecute in Ele şi-au menţinut Insă controlul
tea permite soluţionarea constructi zona Canalului Panama au ahas deplin asupra zonei Canalului. A ici
vă si echitabilă a mai multor pro BRUXELLES 11 (Agerpres). — opunindu-6e In continuare sporirii atenlia opiniei publice mondiale totul aparţine companiei Canalului,
de la inslalatii/e propriuzise pină
bleme, si în special a celor care nu A luat sfirşit sesiunea Consiliului tarifelor vamale la im porturile res asupra situaţiei dinlr-o tară a A- la hoteluri. Pentru a asigura pro
apărut după crearea Federaţiei Ma- ministerial al Comunităţii europene pective. lueticii Centrale unde In u ltim ii ani iecţia zonei au lost aduse Însem
layeze. Cei doi şefi de stal, se spune a cărbunelui şi oţelului (CECO) con Se relatează că, penLru a Înlă s-au manilcslal puternice acţiuni nate contingente dc trupe nord-
populare in sprijinul recunoaşterii
tn comunicat, declară că Federaţia vocată pentru a examina din nou tura eşecul inevitabil al tratativelor. independentei Şi suveranităţii asu Qmericane al căror număr se ri
Malayeză „a fost creată în mod pre propunerea Înaltei autorităţi a Co Olanda s-a declarat guta să accepte pra întregului ei teritoriu. dică, in momentul dc la[ă, la pes
matur înainte ca O N.U. să poală m unităţii de a se spori tarifele va propunerea înaltei autorităţi cu con Istoria Canalului Panama înce te 10.000.
constata adevărata dorinţă a locuito male la im porturile de otel din Ierte diţia ca aceasta să intre în vigoare pe încă In anul 1846 cînd Sta Istoria Canalului Panama cu-
rilo r din teritoriile Sarawak $i Bor- ţări In ţările Pielei comune. numai după discutarea ei In cadrul tele Unite au semnal un tratat cu noQSlc o nouă lază după termina
neo de Nord, aplicîndu-se astfel în După cum transmite agenţia Prun tratativelor tarifare din luna mai cu Nucva Granada (Noua Columbric) rea celui dc-al doilea război mon
mod necorespunzâtor acordul de la ce Presse, m iniştrii industriei din S.U.A şi cu ceilalţi parteneri co care acordo S.U A. dreptul dc a dial. Guvernul panamez s-a plins
Manila". Comunicatul cuprinde, de cele sase ţări nu au reuşit să se merciali. Aceste condiţii însă au efectua transporturi de-alungul de faptul cd compania Canalului
acordă un tratament prclcrintial
asemenea, un paragraf în care este pună de acord asupra chestiunii afla fost considerate Inacceptabile In Istmului Panoma. Pe alunei. Pana salariaţilor americani lată dc ace
explicată politica Indoneziei de opo- tă la ordinea de zi. Olanda si Italia special de către Franţa şi R.F.G. ma era o provincie a Columbiei. la aplicat salariaţilor panamezi.
ziîie fată de Federaţia Malayeză. Pre La începutul actualului secol, o In acelaşi timp. guvernul a cerul
dată cu intensilicarea schimburi
şedintele Sukarno a afirmat că lara lor comerciale şi cu expansiunea recunoaşterea dreptului Republicii
sa nu duce „o polilică de agresiune O nouă organizaţie politică şi militară a principalelor Panama ca drapelul naţional al tării
si cu atit mai puţin de expansiune puteri ale lumii, a devenit nece să l/uturc in zona Canalului. In-
teritorială". Principalul său obiectiv înjghebată de monopolurile occidentale sară crearea unul canal care să trucit aceste cereri au lost res
este opoziţia faţă de politica neoco- permită trecerea navelor de mare pinse, in anul 1930 au avut loc
lonî-alîslâ „a unei puteri străine". PARIS, 11 (Agerpres). — scop. In primul rînd ea va promova tonaj din Oceanul A tlantic In mari demonstraţii ale studenţilor
P otrivii comunicatului comun, pre Sub auspiciile Organizaţiei pentru interesele firm elor partioulare parti Oceanul Pacific. Statele Unite care au încercat sd ridice drapelul
şedintele Sukarno l-a asigurat pe pre. colaborare economică şi dezvoltare cipante, asigurîndu-le serioase bcpc- au început tratative pentru a ob Republicii Panama In zona Cana
şedinţele Macapagal că Indonezia (O.E.CD) se desfăşoară la Paris o ficii. După cum a declarat senatorul ţine dreptul de a construi un ase lului. Nouă ani mai lîrziu, fn
„sprijină pretenţiile Filipinelor la te- adunare la care participă reprezen american Jacob Javils, „participarea menea canal, dai senatul colum cursu/ unor demonstraţii dc ace
lost
laşi lei, şase panamezi au
rio riu l Borneo dc Nord, în conformi tând ai cercurilor de afaceri din Fran la proiectul Adela este profitabilă" bian a respins acordul încheiat ucişi. Abia fn septembrie 1960
tate cu principiul autodeterminării". ţa, Belgia, R.F.G., Italia. Anglia, Sue pentru investiţiile private. „Aceasta cu guvernul Columbiei In această preşedintele de atunci al S.U.A.,
problemă. La 3 noiembrie 1903, lo
In domeniul economic comunicatul dia, Elveţia, S.U A , Canada si Japo este o afacere concretă", a decla cuitorii provinciei Panama s-au Eisenhower a recunoscui dreptul
anunţă că s-a ajuns ia un acord p ri nia. Adunarea are loc ca urmare a rat cl. rdsculaf şi au proclamat indepen Republicii Panama ca drapelul na
vitor Ia extinderea volumului co unei holărîri a parlamentarilor din ţă In al doilea rînd proiectul Adela înainte de a tj luat slhşit anul 1963, mii de [atoni din sudul Fran denta tării, ţional panamez sd lie arborat in
rile N.AT.O. prin care se sugera crea urmăreşte si un scop politic, acela dc
m erţului dintre cele/ două ţări în ţei au organizat adunări de protest îm potriva p oliticii agrare a guver Columbia a trim is trupe In portul zona Canalului. Dar, după cum
rea unei organizaţii particulare pentru a lega si mai strîns America Latină
cursul onului 1964. organizaTca de investiţii în ţările dc politica occiden/tală, Senatorul Ja nului tă rii lor. Ca urmare a acestor proteste, guvernul Itancc2 a pro panamez Colon dar acestea au au arătat evenimentele actuale,
La 11 ianuarie preşedintele Sukar Am ericii Latine. Noua organizaţie se vils a nrecizat în acest sens, că mis ţărănim ii cd va accelera mdsu/>7e menite să îmbunătăţească situa losl respinse de inlantcria marină ordinul guvernului S.U.A. în aceas
no a părăsit Manila. In aceeaşi zi, el va numi „A tlantic community develo- „S U.A. înlîmpină serioase dificultăţi ţia producătorilor agricoli. nord-americană. Două săptâminî tă privinţă nu a fost respectat în
a sosit în capitala Cambodgiei unde, pmenl group for Latin-America" în America Latină" si dc aceea, aşa IN FO TO : La adunarea dc protest de la M ontpcllicr, la cate au mai tîr2iu, la 'Washington Intre re totdeauna. După cum au menţionat
după cum s-a mai anuntat, va face IADELA). cum a reieşit din declaraţia sa, ele au luat parte circa 60.000 de persoane. Demonstranţii -au hotărît să reia ac prezentanţii noului stal şi al gu agenţiile americane de presă, ac
o vizită oficială de patru zile la In După cum se apreciază la Paris, nevoie de sprijinul celorlalţi membri ţiunea In cursul lunii Ianuarie 1964 tn cazul că promisiunile lăcute nu vernului S.U A., a lost semnat un tualele demonstraţii ale panamezi
vitaţia prinţului Norodom Sianuk. organizaţia nou creată are un dublu ai N A T O . vor ll urmate de lapte. tratat prin care Statele Unite p ri lor au avut loc pentru faptul că
meau permisiunea dc a folosi, pen deasupra şcolilor in care Învaţă
tru totdeauna, zona canalului Pa copiii funcţionarilor nord-amcrica-
ni din zona Canalului au lost ar
S c u rte ştiri mm Scurte ştiri namai, S.U.A. primeau, de aseme borate drapele S.U A. şi a lost
pentru
nea, dreptul să intervină
Relatările unui avocat care menţinerea independentei Repu nesocotit ordinul de a se ar
b licii Panama, şi in caz de nevoie bora drapelul panamez. Se ştie că
MOSCOVA. — La Moscova a fost municat comun chino-tunisian, în
semnată noua convenţie de colabo care, printre altele se arată că s-a a anchetat pe cont propriu sd preia conlrolul asupra întregii aceste m anilestalii au lost urmate
ţâri in scopul apărării Canalului.
de ciocniri armate in cursul că
rare dinlre Radiodifuziunea şi tele hotărît stabilirea de relaţii diplo Şapte ani au durat lucrările de rora, potrivit ştirilor transmise de
viziunea roioină şi Radiodifuziunea malice intre Republica Populară evenimentele din Dailas construire a canalului, avlnd o aqenliile de presă, au losl ucise
şi Televiziunea sovietică. Convenţia Chineză şl Tunisia. lungime dc 81 hm şi o lăţime de 27 de persoane şi aproape 300 ră
a fost semnată de Ion Pas, preşedin ADEN. — Agenţia MEN anunţă NEW YORK 11 (Agerpres). — atentatului la viata preşedintelui Kcn- prezent nici un fel dc răspunsuri. O 100 pină la 300 m. El a /ost Inau nite.
tele Comitetului dc Radiodifuziune că in localitatea Khor Al Areraa — Ziarul „National Guardian" a pu nedy între clădirea de unde se pre parte considerabilă din inform aţiile gurat in anul 1914. Prin darea In Lupta pentru suveranitatea de
şi Televiziune al R.P. Romîne şl M. sultanatul Lahj din Federaţia Ara blicai un articol al avocatului Mark supune că s-a tras şi podul de fier primite din partea mamei lui Oswald folosinţă a Canalului Panama sa plină a Republicii Ponoma asu
A. Harlamov, preşedintele Comitetu biei de sud — au avut loc noi cioc Lane, fost membru al A dunării le spre care se îndrepta maşina preşe slut confidenţiale şi de aceea cu nu scurtat calea maritimă Intre New pra zonei Canalului nu a încetat.
lui dc Stal pentru Radiodifuziune şl niri între populaţia locală şi trupele gislative a statului New York, care dintelui, au declarat că focurile de le pot deocamdată comenta". York şi San Francisco cu 7.873 Acest lucru este demonstrai de de
Televiziune al Consiliului de M iniş engleze. In cursul ciocnirilor, care a întreprins pe cont propriu o an armă s-au auzit din direcţia podului In cc priveşte soţia lui Oswald. mile. claraţia făcută vineri de preşedin
tele acestei ţări, Robcrto Chiari,
Dar pe măsură ce Rcpublico Pa
tri al U.R.S.S. continuă, s-au semnalat morţi şi ră chetă asupra evenimentelor tragice de fier. Lane aminteşte că în primelo autorităţile poliţieneşti, care in unele nama se dezvolta, tot mai m ulţi care a subliniat cu relaţiile d i
a
fost
din Dailas a căror victimă
După semnarea convenţiei, M. A. niţl. ore după asasinat în emisiunile de cazuri permit să se facă multe decla
John Kenncdy. radio s-a am intit că un poliţist pc raţii inutile, de data aceaştc s-au gră politicieni din această {ard s-ati plomatice dinlre Republica Pana
Harlamov a oferit o masă în cinstea BRUXELLES. — M iniştri de exter La 31 decembrie, în ajunul Anului motocicletă a încercat să urmăreas bit să o izoleze imediat după aresta pronunţai împotriva tratatului din ma şi S.U.A. ,rupte ca urmare a
delegaţiei Comitetului dc Radiodifu ne ai ţărilor care lac parte din Pia Nou. Lane a sosit la Dailas înarmat că două uersoane care s-au ascuns rea lui Oswald pentru a împiedica 1903 arătind că acest acord trans recentelor evenimente, nu vor ti
ziune şi Televiziune din R.P. Ro- ţa comună, Euralom şi Comunita cu numeroase aparate de fotografiat dincolo de pod pe corespondenţi să-i pună întrebări formă tara intr-un protectorat at reluate decît atunci cînd Statele
mină. tea Europeană a Cărbunelui şi Oţc si cu un magnetofon. El a avut o convorbire cu solit referitoare la comportarea si felul în S.U A tn anul 1934. Slatele Unite, Unile vor accepta să înceapă noi
MOSCOVA. — După cum anunţă lulul (C.E.C.O.), au reînnoit pentru „Ancheta independentă", a Iul Paine care i-au închiriat lui Oswald care şi-a petrecut timpul solul ei în sub presiunea maselor populare tratative In vederea revizuirii tra
agenţia TASS, la Moscova a fost o perioadă de doi ani mandatele Lane a fost complicată nu numai da locuinţa. Doamna Paine a afirmat ca ajunul asasinării preşedintelui. din Panama, au renunţat la drep tatelor care stipulează drepturile
semnat un contract potrivit căruia preşedinţilor şi - vicepreşedinţilor torită mijloacelor sale reduse de in tegoric că ziua în care se afirma că In sfirşit, scrie Lane, şoferul dc turile de a interveni şi de a asi S.U.A. asupra zonei Canalului.
U.R S.S va achiziţiona din S.U.A. un consiliilor executive ale ccîor trei vestigaţie cit şi de faptul că, după Oswald ar fi fost văzut la poligon taxi D. Klick, despre care se afirmă gura protecţia Republicii Panama. I. ANDREESCU
cum arată cl, „F.IU.-uJ a dat instruc că l-ar fi dus pc Oswald de la staţia
m ilion tone de griu. organisme. W alter Hallsteln a fost unde s-ar fi antrenat pentru tragere
ţiuni tuturor m artorilor posibili să la ţintă, în realitate el şi-a petrecut-o dc autobus pînă acasă, imediat după
ACCRA. — După încheierea vizi reales ca preşedinte. se abţină de la orice declaraţii". in casa ci din Irving. Ea respinge atentatul In viaţa preşedintelui, nici
tei făcute in Tunisia, Cîu En-lal, V iitorul Consiliu ministerial al ce Ln Dailas insă s-au găsit oameni afirm aţiile că Oswald ar fi făcut exer nu există în Dailas. Deşi bm ilia sa
premierul Consiliului dc Stat al lor şase a fost fixat pentru zilele care s-au arătat gala sâ-l ajute pe ciţii de tir în ultimele două luni ale a fost citată de procurorul districtual Capriciile ierni în Finlanda
R.P. Chineze, a sosit la 11 ianuarie de 3 si 4 februarie. avocatul din New York. Printre ei vieţii lui. el nu figurează p< nici una din lis
la Acera, la invitaţia Iul Kwame BONN. — Serviciul federal de se nunulră preşedintele secţiei b ca ’.e „In timpul convorbirii îndelungate tele membrilor sindicatului şi nici în HELSINKI U (Agerpres). — s-au abătut ploi Insolite de tunete
Nkrumah. preşedinte şi priin-minl- statistică din Diisseldorf, arată că a Comitetului cetăţenesc pentru apă avute cu Margaret Oswald — mama lista companiei „C ity Transportation", Capriciile acestei ierni s-au ma şi fulgere. In regiunea Kolari, anunfd
stru al Republicii Gliana. în 1963 producţia dc fier şi oţel a rarea libertăţilor americane, ziaristul presupusului asasin — şi din scriso care deţine monopolul laxiuriJor din ziarele, lunetele şi fulgerele erau
Olds, redactor al ziarului liberal „Te Dailas. nifestai şi in Finlanda unde timpul
TUNIS. — La încheierea vizilel Republicii federale Germane a îost xas Observcr", precum şi o firmă ju rile pe oare )e-aiu prim it mai lîrziu „Toate aceste fapte, cu toate că este neobişnuit pentru această tară fot atit de puternice ca şi In cele
făcute de Ciu En-lal, premierul Con- cu aproape un milion de tone mai ridică inîcresată de planurile lui Lw c. de la ca. scrie avocatul, am aflat pot părea ncesentiulc, subliniază in nordică. Potrivit ştirilor care parvin moi călduroase zile ale verii. In
slliului de Stat al R.P. Chineze în mică decît în 1962 şi n i 2 milioane El a reuşit să afle că patru colabo multe lucruri care nw.u determinat încheiere Mark Lane demonstrează panelul cel mai de nord al regiunii
Tunisia, a (ost dat publicităţii un co tone mai mică decît în anul 1961 ratori ai ziarului vDallas Morning să-mi pun întrebări suplimentare, că „posibilităţile unei anchete eficace din Laponia (regiune dc nord a Fin U.T.S. temperatura a atins plus 6
News", care s-au aflat in momentul la care raportul F.B.T. nu dă pînâ in nu au fost nicidcoum epuizate". landei), asupra acestei pârli a tării giade.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, telelon 1568. 1275. 1585, 2078. T aie plătită Io numerar conlorm aprobârd Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 253.328 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea Poligrallcâ HuncdoaraDeva 40.06£