Page 38 - 1964-01
P. 38
Pag. 2. Nr. 2811
I { A f
/ ik /*X
i . \ S & T B I
C lj& h J &
6 0 /V Consfătuire
I
I •■
8 ■
Ar u s t ii a maiton in 1 U i ; cu instruciorîi
H
formaţiilor artistice
îVtle"
In prezent se desfăşoară cea de a Interviu cu tov. dr. cultură vor ţine cont de indicaţiile La Sebeş s-a desfăşurat, timp de
doua etapa a celui de-nl V ll-lea OCTAVIAN FLOCA dc repertoriu, dacă vor folosi cu două zile, consfătuirea pc genuri a
concurs al artiştilor amatori. Pen preşedintele Comitetului regional simt de răspundere materialele de instructorilor form aţiilor artistice do
tru a prezenta cititorilor noştri une pentru cultură şi artă care dispun, vor putea asigura spec amatori, organizată de com i' iul re-
le aspecte privind felul cum s» pre tacolelor conţinutul cerut de sarci ional pentru cultură şi artă,_^u spri
gătesc formaţiile pentru concurs, em nile actuale ale activităţii artistice. jinul Casei regionale a creaţiei
adresat tov. dr. Octavian Floca, pre îmbunătăţirea conţinutului spectaco Casa regională a creaţiei populare populare.
şedintele Comitetului regional pen lelor ? va trebui să urmărească îndeaproa
tru cultura şt arta, cî'.cva întrebări : RĂSPUNS : Conţinutul de idei, me- pe ridicarea conţinutului tuturor La consfătuire au participat G4 de
ÎNTREBARE: In anul 1903 s-a des- sein) pe care trebuie să-l poarte un spectacolelor din a doua etapă a instructori ai brigăzilor artistice de
lăşurat prima elapîl a celui de-nl spectacol o lost problema principală .concursului al Vll-lea. agilalie, echipelor dc teatru, d.insurl
V ll-lea concurs pe tara între forma ce s-a urmărit in tot timpul des ÎNTREBARE: Cc măsuri socotiţi şi d irijo ri dc coruri dc pe cuprîp-
ţiile artistice de amatori iar de la I făşurării concursului al Vil-lea. Ana că trebuie luate pentru a îmbună sul raionului.
ianuarie a început clapa a II-o. Co liza primei etape ce s-a încheiat la tăţi şi mai mult activitatea de v ii In prima zi a consfătuirii au avut
no pul et i spune despre pregătirile 23 August 1963, a scos in eviden tor ? loo instruiri pe genuri de formaţii
ce s-au făcut pentru aceasta a doua tă însemnate realizări pe linia rid i
RÂSPUNS: Jnlrucît ne mai des
elcpă a concursului ? cării conţinutului întregii activităţii part doar cîteva zile de începutul unde melodistii Casei regionale a
RĂSPUNS: A l V ll-lea concurs a» artistice dc amatori. Au existai multe desfăşurării fazei intcrconninale. co creaţiei populare şi specialiştii tri
form aţiilor Arlistice de amatori se coruri, ca cele din Poiana, Dobra, mitetele raionale şi orăşeneşti pen mişi au făcut expuneri în legătură
desfăşoară în cinstea celei de a XX a Ronios şi altele, care au cuprins în tru cultură şi artă. casele raionale cu repertoriul şi realizarea artistică
aniversari a eliberării' patriei noastre repertoriul lor cîntece despre partid, de cultură, vor trebui să desfăşoare a spectacolelor.
de sub jugul fascist. Aceasta face despre patrie, cîntece dc masă şl Seara, pc scena casei de cultură
.ca întrecerea artiştilor amatori s3 populare, mi un pronunţat caracter o largă muncă penlru a cuprinde din Sebeş, form alii artistice din dife
în concurs cît mai multe
formalii,
capete un caracMcr deosebit. Comite educativ. Corurile caselor raionale Din situaţiile dc înscriere iczultă p J Im m rite comune ale raionului au pre
tul regional pentru cultura şi arta a de cultură din H.atcg şl Sebeş, care zentat un spectacol model la care
luat din timp măsuri pentru buna or au fost clasate oe locul I, ou avut, că in unele raioane ca Ilia şi ora E K -■ X au participat instructorii prezenţi la
şele regionale Deva şi Hunedoara,
ganizai» şi desfăşurare a celei dc-a de asemenea, un repertoriu bine în numărul form aţiilor artistice a scă .* * •,
doua etape a concursului. Plenara tocmit, care a cuprins cele moi re zut fată de prima etapă. Conside consfătuire. Spectacolul a (ost discu
din octombrie 1963, la care au parti prezentative ulntecc din creaţia com răm că există posibilităţi reale ca tat in cea de-a doua zi a consfătuirii
cipat şi secretarii comitetelor raio pozitorilor contemporani Soliştii vo numărul acestora să crească in mod La biblioteca comunalii din
nale pentru cultura şi artă, directorii cali au ales pentru melodiile popu simţitor.
caselor do cultură şi instructori oi lare texte din folclorul nou, care V o/q de Jos, taionul Brad, vin
unor form aţii artistice, a analizat po exprimă bucuria şi dragostea de De asemenea, este necesar 6<1 se zilnic oameni ai muncii din Experienţe şi demonstraţii ştiinţifice
larg rezultatele din prima etapă şi a muncă a maselor largi populare. verifice cu toată exigenta reperto localitate, c itito ri pasionali. Li
adoptai hotăriri menite să duca la Brigăzile artistice de agitaţie, ca riul pentru a asigura form aţiilor de sini îndrumaţi ca atentie clc
îmbunătăţirea activităţii in etapa a cele din Brănişcn, Cimpa, Clinic, Vjn- orice gen un conţinut bogat şi care bibliotecara Elena fanat. In ansamblul mijloacelor şi forme perioada de Iarnă privind trimi/terca transpiraţia plantelor, demonstrant
doua. Plenare similare au avut loc tul rle Jos şi altele, şi-au axat con să dea amatorilor posibilitatea unei IN FOTOGRAFIE : După-a- lor activităţii cultn.ral-eduoativc au brigăzilor ştiinţifice dc la centrul de privind formarea substanţelor simple
Interpretări la un nivel ridicat. Să
şi la raioane. ţinutul programelor pe munca con miaza, la bibliotecă. cî şt i gat popularitate si apreciere raion în comunele şi satele mai în şi compuse, prin unirea p ilitu rii de
O atentie deosebita s a acordat şi cretă din gospodăriile agricole co nu cxisle formaţie corală sau instru unanimă in ultim ii ani in liln irile bri depărtate. unde sînt posibilităţi mal fier cu sulful Ia o temperatură mal
mentală fără un cînlec sau două noi
rcaclivizarii comisiilor rle concurs. lective, pe problemele cc le ridică găzilor ştiinţifice cu locuitorii sate limitate dc cunoaştere şi aprofun ridicată sau prin simplul amestec al
Mem brii acestora au fost repartizaţi sstnl nou de azi. şi bine alese, tininrlu-se cont atîl Brigada noastră lor. In cadrul acestora, membrii bri dare a unor noulăli ştiinţifice, teh p ilitu rii de fier ale cărei particule,
de specificul locului cît şi de marele
pe raioane sau grupe de comune pen In prima clapă a concursului au eveniment pe carc-1 sărbătorim la găzilor, oameni pregătiţi in diferite nice sau din alte domenii de acti sub influenta unui magnet, sînt
tru a participa efectiv la pregătirea fost semnalate şi unele lipsuri în ce 23 August 1964. artistică specialităţi, dau răspuns celor mai vitate. Aşa, spre exemplu, în ziua perfect colectate din particulele
form aţiilor şi desfăşurarea concursu priveşte conţinutul spectacolelor. actuale şi nud Importante probleme dc 16 noiembrie a anului ce a tre fine de sulf clc. Demonstraţii şi in
lui. Pentru popularizarea largă a în Uncie formaţii corale nu au primenit Este necesar apoi ca începînd cu Cu două luni In urmă, organizaţia pe care le ridică viafa satului şi care cut in satele Peşleana. Pcştcnifa şi tu iţii s-au făcut la fiecare brigadă
trecerii s-ou tipărit şi difuzat prin repertoriul cu cintccc noi ci au re faza intercoimmală să se dea aten- U.T.M. a constituit o brigadă artis interesează în cel mai înoJl grad pe Cirneşli s-au deplasat irei brigăzi ştiinţifică pentru a se arăta originea
lic deosebită pregătirii spectacole
Casa regionala a creaţiei populaire petat pe crle vechi de la concursul lor la centrele dc desfăşurare în aşa tică de agilalie. Deşi lînără, aceasta localnici. ştiinţifice,- iu ziua dc 23 noiembrie, şi evolutm omului, cu ajutorul plan
2.C00 de publicaţii (extrase din re al V I-1 co. Puţine din ele au valori fel ca ele să constituie o adevărată a devenit cunoscută nu numai in t-nu deplasat, de asemenea, trei b ri şelor şi albumului privind originea
gulament) 2.000 afişe artistice, 2.000 ficat folclorul regional şi mai ales sărbătoare penlru spectatori. In acest oraşul Haţeg cî şi de colectiviştii Prin răspunsurile pe care le-au dat şi evoluţia omului. Asemenea proce
afise-program pentru spectacolele din culegerea dc cîntece editată de Casa din Plopi, Livarlîa, Sarmîsegetuza, la întrebările ridicate dc oamenii găzi ştiinţifice în satele Nucşoara, Să
cadrul fazelor de concurs. Tot In regi omilii a creaţiei populare. M ulţi scjis sălile cărrdnelor culturale să Găieşti şi din alte sate. muncii din satele şi comunele raio laş si Subcetate, iar la 8 şi 22 de dee sint folosite frecvent de către
acest sens staţiile de radioficare au solişti vocali au preluat, repertoriul fie bine amenajate, mobilizarea Brigada noastră artistică dc agi nului Haţeg, brigăzile ştiinţifice şi-au cembrie s-au deplasat 0 brigăzi ştiin ţi tovarăşii Lcontin Bariu, Ion Ileana.
introdus in emisiunile locale rubrica unor cintăreti cunoscuţi de la pos în jurul spectacolelor să se facă din taţie se pregăteşte in prezent pen adus şi-şi aduc contribuţia în primul fice în satele Clopotiva, Ostrov. Va- Crislina Uătrîncea şi alţii care au
permanentă „Agenda celui de a] VII- turile noastre de radio sau cîntece timp prin toato mijloacele dz care lioara. Răchilova. Riu Bărbat, Galaţi. reuşit sâ ciştigo şi sf. atragă Intere
dispunem.
lea concurs". de jale din folclorul vechi, in loc tru viitoarele specîacole pc care le rînd la popularizarea temeinică în Pui, Ponor, ur/nînd ca in cursul lunii sul maselor din raion pentru expe
Un obiectiv important ol concursu să valorifice folclorul nou care se O problemă ce trebuie avută în va prezenta în satele raionului. O rindul maselor a politicii partidului Ianuarie a.c, să se deplaseze în alte rienţele ştiinţifice. De asemenea, s-au
lui este activitatea obştească a for afirmă cu forţă. Unele brigăzi artis vedere fncâ din faza Interconiunală contribuţie deosebită îşi aduc artiş nostru, a sarcinilor şi realizărilor ob sate Încă 6 brigăzi ştiinţifice. prezentat bine documentaţi în fata
maţiilor, prezentarea unui număr cît tice de agilalie au avut texte slabe, este continuitatea activităţii. Corni- tii amatori Elena Morarii, Măria V u l ţinute tn lumina obiectivelor măreţe Scopul întlluiriilor pc care le sus cetăţenilor şi ceilalţi membri al
mei mare de spectacole in fata oa nil au dezbătut concret problemele tetele raionale şi orăşeneşti pentru can, Ana Ralioveanu, Maria Popa, ţin brigăzile ştiinţifice este bine de brigăzilor ştiinţifice ca tovarăşii Cor
menilor muncii. In toate raioanele au co preocupă satul nou, pentru a veni cultură şi artă să desfăşoare o ast Caroltna Opreanu. loon Ostache §1 stabilite de cel dc-al III-lea Congres finit. In consecinţă, răspunsurile şi nel Cismaş, Ilie Duică, Tibcriu Dîr-
fost Întocmite grafice de deplasare a tn sprijinul întăririi economico-or- fel de muncă îneît nici o lormatie Aurel BJoj, ol P M R. Pentru reuşita acestor ac documentarea acestora sini pregătite lea, luliu Cherman, dr. loan Aldea,
formaţiilor, schimburi de experien ganizatonce a gospodăriilor agricole să nu-şi încheie activitalca o dată ELENA PAŢAN ţiuni comitetul pentru cultură şi sau jurişti ca lovară-ui Chcorghc
colective. cu încheierea fazei intercomunale din timp de către membrii brigăzii.
ţa, spectocote in circuil. Apreciem sau raionale. Ziua de 23 August (Din postul dt corespondent! artă, prin comisia de răspîndire a Pentru ca răspunsurile date In anu Roman, Mircca Pop, Corne! Ivaşcu,
pe această linie activitatea cămine Toate aceste lipsuri, şî altele im să fia un nou prilej de largă ma mite domenii rle activitate să fie cit Mănasie Petriu şi allii. Avînd în ve
lor culturale din raioan?le Alba. Ha caic le-a scos In evidentă analiza nifestare a activităţii de amatori, a voluntari de la fabrica de con- cunoştinţelor cuituraJ-ştiinţifice. a mal bine înţelese şi conţinutul lor dere însemnătatea pc care o are, în
ţeg şi unele din oraşul regional primei etape, nu făcut ca încă de la dragostei fată de partidul $1 patria serve din Haţeg) I întocmit un pJon «unăimnlit pentru însuşit, majoritatea In tiln irilo r susţi condiţiile actuale ale satului colecti
Deva .Formalii cum sint cele din încheierea acesteia să se ia mă noastră socialistă. vizai!. munca penlru întărirea ccano-
St renii, Vintul de Jos, Simeria Veche, suri concrete în scopul îm bunătăţirii nute de brigăzile ştiinţifice sînt înso mico-orgauizatorică a gospodăriilor
Repolt au prezentat cîte 3—4 spec conlinutuhii întregii activităţii artis ţite de experienţe şi demonstraţii
tacole in deplasare. tice de amatori. practice. Interesante au lost, spro colective, pentru formarea şi dezvol
Si -unele case de cultura, cum sînt Prin Casa regională a crcaliel exemplu, experienţele In core a fost- tarea conştiinţei socialiste a colec
cele din Haţeg, Alba hilia şi Orăş- populare au fost trimise liste cu folosit globul geografic, cu prilejul tiviştilor, inginerii agronomi care
lie an obtinut rezultate bune in ac recomandări de repertoriu, care cu deplasărilor pe care lc-au elecluut s-au deplasat in brigăzile ştiinţifice
tivitatea cu formaţiile arlislicc, pre- prind cele mai noi şi reprezentative brigăzile ştiinlifice la Cirneşli, Pul. au dat răspunsuri frumoase, pline dc
zentind un număr apreciabil dc spec r.înlccc dc masă despre partid şi patrie, Ostrov. Clopotiva, unde s-a demon conţinut, deosebit dc (olasiloarc pen
tacole, indeosabi la sale. in care se reflectă elanul cu care oa strat practic modul cum se formează tru ţăranii colectivişti.
menii muncii întimpină cca de-a
Din şirul masurilor pregătitoare fac eclipsa de soare, ce înseamnă miş Comitetul penlru cultură şl artă
XX-n aniversare a eliberării patriei
parle şi acţiunile metodice ce s-au ncnslrc de sub jugul fascist. Aceste carea dc rotatîe şi dc revoluţie a pă îşi propune ca, prin aportul brigăzi
organizat in unele raioane, ca şi di mântiului în ansamblul sistemului nos lor ştiinţifice, să contribuie şi pe
fuzarea unui insemnnt materia! de liste cuprind un număr dc 27 cîn- tru planetar. In acelaşi scop. au fost mai departe la ridicarea nivelului
tecc apărute în ultim ul timp, creaţii
repertoriu pentru formaţiile muzi politic, ideologic, ştiinţific şi cultu
cale, brigăzile artistice de agitaţie, ale celor mai cunosouli compozitori folosite planşe, globul geografic cu ral al maselor dc ţărani colectivişti
c a : Sabin Drăgoi, I. Chirescu, Gh.
echipele de dansuri, solişti sau gru Bazavan, M. Neagu, Marin Constan satelitul său natural Luna şî alte ma
purile vocale. teriale didactice. Dc asemenea, in şi alte categorii dc oameni ai mun
tin şi allii. cii din satele şi comunele raionului
Toate acestea ne fac să credem că A fost difuzat material de reper cadrul răspunsurilor ce au fost dale nostru.
a doua elapa a concursului, s» va toriu atîl pentru coruri, cit şi pen
bucura de o larga participare o ar- tru soliştii vocali şi formaţiile in dc membrii brigăzilor ştiinţifice s-au PETRU CRIŞOVAN
tişldor amatori st a maselor largi de strumentale. Culegerile pentru co efectuai experienţe dc ştiinţe natu secretar al Comitetului raional
oameni ai munoil la spectacolele ce ruri, pentru orchestre, pentru gru rale şi fizică privind respiraţia şl pentru cultură şi arlă-Haţcg
ee prezintă pe scenele căminelor puri solistice şi penlru solişti care
culturale, caselor de cultură, clubu au fost difuzate in tiraj de masă,
rilo r muncitoreşti. constituie im material de repertoriu
ÎNTREBARE : Cum apreciat! parti variat şi accesibil pentru posibilită Pregătesc noi spectacole
ciparea form aţiilor faţă de prima ţile fiecărei formaţii.
etapă ? Pentru brigăzile arlislicc de agita La căminul ouliural din Jeledinţi cealaltă montează, In limba maghia
RĂSPUNS: La prima etapă a con ţie nu fost difuzate două culegeri activează două formalii teatrale. ră, comedia „D ’ale carnavalului". Sta
cursului, numai de la aşezăminlele de texte editate de Casa centrală a Membrii acestora se Inlilnesc cu re diul pregătirilor pe caic le fac cu
culturale, au participat 1.015 for creaţiei populare, care cuprind cele gularitate In cadrul repetiţiilor ce au asiduitate artiştii amatori este îna
malii, număr superior Întrecerilor mai bune fragmente din culegerile loo de două ori pe săptămînă, pen intat. Gurînd form aţiile teatrale vor
anterioare. La cea de-a doua etapă publicate pînă în prezent. Pe plan prezenta cele două piese pe scena
6 ou înscris 1.031 formaţii, in cars local au fost. da asemenea, întocmite Corul căminului cultural din Stremt, raionul Alba, a lost clasat la prima etapă a celui de-al Vll-lea tru a pregăti noi speotacole.' Astfel, căminului cultural din localitate, pre
sînt cuprinşi aproape 18.000 de ar şi difuzate fragmenle de texte crea concurs pe locul II — intro form aţiile de cor ale căminelor culturale din regiunea noastră. una dintre formaţii pune In scenă cum şi în alte sale din raionul
tişti amatori. Este demn de remar te de către cercurile literare, care pot In fotografie: Intr-o seară de repetiţie. , i f » piesa tnbitulată „Academicianul", Iar Orăştie.
cat faptul c3 de la un concura la constitui ajutoare pretioas» pentru
altul cela mal însemnata progrese Instructorii dc brigăzi. A mal
se înregistrează pe linia brigăzilor fost difuzat apoi de către Casa regio
artistic© de agitaţie. Dac3 în urmă nală a creaţiei populare un catalog Sul) îndrumarea com itetului co din Băcia. Astfel, o fam ilie cu 2
cu cltiva ani, acestea abia ajun în care sînt indicate cele mai bune munal de naitid. com itetul executiv braţe de muncă, care a participat
geau la 30, in prezent funcţionează materiale pentru brigăzile artistice al sfatului pouular si consiliul de cu regularitate la lucrările clin gos
numai la căminele culturale aproxi dc agitaţie publicate în diferite cule conducere al căm inului cultural din
mativ 350 asemenea formaţii. geri şi în „îndrum ătorul Cultural". Dacia au luat unele măsuri ca, în podăria colectivă, a realiz.at în anii!
Au fost Irimîse, de asemenea, scri trecut 504 zile-m uncă şi un venit
In uncie raioane, cum sînt Alba, iarna acestui an, conţinutul activi
Haleg, Orăştie s au constituit forma sori metodice alît penlru coruri cil tăţii cultural-educative de masă să graficelor necesare, a afişelor şi derabil iar valoarea zilei-num că va şemnăîatea depunerii unei munci propriu de 20.608 lei. O altă fa
lii artistice aproape la toate unită şi pentru brigăzile artistice de agi ajunge în anul 1964 la 30,20 lei. susţinute în cadrul G.A.C., a fost m ilie, to t cu 2 braţe de muncă, dar
ţile culturale, iar activitatea acestora talie care notează ca problemă dc fie axat in mai mare măsură pe pentru pregătirea program ului ce Un calcul interesant şi urm ărit în cc| care se referea la cîştigul reali-
se desfăşoară continuu. bază alegerea şi îmbunătăţirea re întărirea econom ico-organizatorică urma să fie prezentat de brigada care nu a participat cu regulari
pertoriului. mod deosebit, cu privire ia în- zat de două fam ilii de colectivişti
Comitetul regional pentru cultură Cu ocazia consfătuirilor raionale a gospodăriei agricole colective din artistică de agitaţie şi echipa de tate Ia activitatea de producţie din
şi artă apreciază că există condiţii cc au fost organizate cu instructorii localitate. dansuri. gospodărie, a realizat doar 38 zile-
pentru constituirea de noi form alii artistici, una din problemele cuprin In perioada de întocm ire a pla muncă şi un venit de 1 319 Ici.
Si intensificarea «activităţii lor in se în tematică a fost alegerea re nului de producţie al C. A.C. pen Expunerea clară, ilustrată cu date
toate raioanele regiunii. pertoriului. concreie, precum şi calculele fă Toate calculele făcute au fost
ÎNTREBARE: Ce s-a iacul pentru Credem că dacă toate casele de tru anul 1964. am stabilit ca şi cute, au demonstrat colectiviştilor ilustrate şi cu grafice care s-au re
căminul cultural, prin form ele si
că cefe mai mari venituri pe care D IN C A R E ferit la creşterea proprietăţii o b
m ijloacele care-i stau la îndemînă, şteşti, a valorii zilei-m uncă, fondu
£•* IHA RTI gir® BIfJI z \ - r , : ' - j să facă cunoscute colectiviştilor sar le realizează gospodăria colectiv.) lui de bază etc.
î l 8lNi cinile econom ice ce le stau în provin din sectorul zootehnic. 5ECT Ofl VEGETAL
c/ ii a i aii ochii Bir» In anul ce a trecut, din secto Programul artistic prezentat în
Wfn&i fa(ă, măsurile agrozootehnice pe încheierea serii de calcul de către
care trebuie să le aplice pentru rul vegetal gospodăria a realizai ,r,-
realizarea cifrelor dc plan. De a- venituri de 11G <123 lei. fie cînd din brigada artistică de agitaţie a că
viata
o g lin d it
m inului cultural a
ceea, printre alte manifestări cul sectorul zootehnic un venit de \m ?go)
turale, ne-am propus să organizăm 150.529 Ici. Inginerul agronom a vi/ M p flfl nouă, mai îmbelşugată de la o zi
0 In prima clapă a perioadei de iarnă, — lunile noiembrie, decern- l la alta, pe care şi-o făuresc colec
brie, — in regiunea noastră au îost trim işi la sate penlru a susţine ac- ’ cîteva seri de calcul. O asemenea demonstrat apoi că, prinlr-o mai V
tîuni menite sâ îmbogăţească cunoştînjele profesionale şl dc cultură ge acţiune a avut loc la căminul cul bună îngrijire a anim alelor în anul **dr y ■* -:-/ tiviştii, îndrum aţi de partid.
nerală ale ţărănimii colectiviste aproximativ 20C0 de intelectual!, pregă tural în luna decembrie 1963. Pes 1964 veniturile din sectorul zoo Convinşi de eficacitatea m ani
ti1,) in diferite specialităţi. festărilor culturale cu un bogat con
te 200 dc colectivişti au urm ărit tehnic vor putea creste la peste
° Ia aceeaşi perioadă, la căminele culturale au fost expuse circa .rfar. ţinut, pregătite din tim p vom or
cu acest prilej expunerea şi calcu 270.000 lei, ceea ce va duce im
10C0 de conferinţe pc diferite teme ca „Viaţă nouă in satele palrlci i P'W mN IHBHHHf I ganiza pe viito r şi altele ca : ju r
noastre", „întărirea economico-organi2atorică a gospodăriei agricole colec- lele făcute pe tablă, prin care li s-a plicit la creşterea fondului de bază
livo", „Asigurarea bazei furajere, condeie de bază în dezvoltarea sec demonstrat în m od practic care a! G.A.C. şi la sporirea valorii zi f W W l nale vorbite, seri de întrebări $i
torului zootehnie", „Cum se formează ploaia, zăpada, grindina", „Ce sint căile do sporire a veniturilor lei muncă. fitilf răspunsuri, şezători închinate co
este cerul?", „Sistemul nostru solar" clc. lectiviştilor fruntaşi etc. care vor
gospodărie/ colective $i totodată şi Deoarece m ulţi dintre colectiviş
® Cele cincizeci de brigăzi ştiinţifice din regiune au avut în lunile contribui la m obilizarea colectiviş
ale colectiviştilor. Pentru buna reu ti nu cunoşteau felul cum sînt re
amintite 130 de în liln iri cu oamenii muncii de 1 s sale. in cadrul aces K . 1 ,565i l tilor pentru reafizarea planului de
tora, in maro majoritate organizate In localităţile îndepărtate cum sînt şită a acţiunii tov. ing. agronom partizate veniturile pe care le rea
Rapolţel, C irjili, Bulzcşli, Rişculita, Orăştioara de Sus, Costeşti, Riu dc O lani Silviu şi-a pregătit din tim p lizează gospodăria, un alt calcul s-a r t f * » | e i producţie şî, prin aceasta, la creş
M ori, Valea D iljii şi altele, membrii brigăzilor au dat răspuns* întrebă* alît expunerea cit şi calculele ne referit la această problemă. Din el i h / i2 B ?w M S 2 9 I terea nivelului lor de trai, material
; rltor ridicate dc săteni, reîcritoare la cric mai actuale probleme în do- au reieşit veniiuriic gospodăriei şi’ i B U . O t şi cultural.
cesare. Preşedintele G.A.C., iov- ___ _____ _
\ meniul economic, social, cultural şMinlilic etc. ^ / i=- r ------------ - 1
Szenlpâli Eugen, a asigurat m obi modul de repartiţie a lor. Aplicînd
© In lunile noiembrie şi decembrie s-au organizat 23 consultaţii
ştiinţifice pc teme aqrozoolehnîce cum au fost: „Probleme privind creş lizarea colectiviştilor, iar com itetul cele mai eficace metode agrozoo TOROK g a v r il a
terea taurinelor", „Valorificarea terenurilor tn pantă prin plantarea de executiv al sfatului popular şi cpn- tehnice, participînd toţi colectiviştii Gratie privind veniturile obţinute de G.A.C. din Bdcia lolosit, alătari preşedintele Comitetului exeoutlv
pomi fructiferi şl vită de vie", „Cum putem obţine legume tim purii", siliul de conducere al căm inului cu regularitate la muncă, producţia de altele, h seara de calcul ce a avut loc recent la căminul cultural al Sfatului popular oomunal-
k
cultural s-au în g rijit de întocm irea vegetală şi animală va spori consi din iocaîiiaie. Băda