Page 39 - 1964-01
P. 39
Mr, Î81* Dramul eod 'Pag. 1
stggf«ffluâWBaaBgaac
In dezbaterea adunărilor generale OraşeSe csi m ai bine gospodărite
Intr-o altă scrisoare primită de Ia
Printre scrisorile corespondenţilor
teme interesante, educative sosilc la redacţie se află şi unele Iov. Emanoll Smeada din Lupcni, se
vorbeşte despre aceeaşi lipsă de gos
care descriu modul cum întreprinde
rile de gospodărie orăşenească
podărire a oraşului. „In anii regimu
si
comitetele excculivc ale sfaturilor lui deniocrat-populflr. se arală in
populare sc preocupă de buna gos scrisoare, oraşul Lupeni s-a dezvol
Conferinţa raională U.T.M. Brad multe altele, care au contribuit la Atenţie trebuie acordată sl Îmbună podărire a oraşelor pe timpul iernii. tat mult. In cartierele Bărbăloni,
a analizat temeinic activitatea d?s- educarea lor. tăţirii conţinutului educativ al adu In multe scrisori se aralâ faptul că Brnia şi Sohodol s au conslruit zeci
făşurată de către Comitetul raional Faptul că la ordinea de zi s-au fi nărilor generale. Sint Încă comitete în oraşele regiunii noastre datorită dc blocuri de loculnlc Noile blocuri
Si de organizaţiile U.T.M. in ceea xat probleme interesante a dus la U.T.M. ca cete de la I R.T.A. si coo preocupării sfaturilor populare s-ou dau oraşului un asnccl cu toiul deo
cc priveşte munca de educaţie co creşterea numărului tinerilor înscrişi perativa JrM otnl“ Brad, care nu ma luat măsuri de curăţare a zăpezii, dc
munistă a tinerelului, mobilizarea la cuvînt. Organizaţia U.T.M. de la nifestă sufioientă preocupare in acest măturare a străzilor, iar gunoiul me sebit. Rău este insă că acest orn$ nu
este gospodărit asa cum trebuie La
lui la Îndeplinirea sarcinilor de pro Atelierele centrale Crişcior a dis sens. In adunările generale ale o r Din îndeinînarea najer a fost transportat de pe slrăzi fiecare scară de bloc $i la porţi în-
ducţie. organizarea timpului liber cutat in una din adunările sale pro ganizaţiilor U T M . de la I R.T.A. si şi priceperea mun In fiecare zi. Unii corespondenţi ara tilncşti in plină zi lăzi cu cenuşă şl
etc. Darea de seamă şi delegaţii care blema contribuţiei tinerilor la creş cooperativa ..Molul". în loc să se citorilor dc Ia fa tă însă că nu peste lot gospodarii
au luat cuvinlul la conferinţă au terea productivităţii muncii iar or pună In discuţie teme legate de îm brica „Căprioara" oraşelor işi fao datoria, lată ci leva resturi menajere, hîrtit împrăştiate
dezbătut îndeosebi modul In care ganizaţia U.T.M. de la Uzina de pre bunătăţirea deservirii populaţiei, se din Sebeş, se nasc exemple. etc.
e ‘unările contribuie la educaţia co parare Gurabarza a discutat proble nun în dezbatere teme generale, cu obiecte de maro- „In oraşul nostru, arată în scrisoa Comitetele executive ale sfaturilor
munistă a tineretului. Aşa cum s-a ma disciplinei. puţine referiri la activitatea concre chinărie mult a- rea sa iov. I. Ştcîăncscu din Alba populare ale oraşelor Alba lulia şl
erătat la conferinţă, In dezbaterea Referatele puse in discuţie au avut tă a tinerilor. precinle de cum lulia — pc multe slrăzi se află mor Lupcni an datoria să acorde mal
adunărilor generale ale U.T.M. «-au un continui bogat, cu multe exem In cuvinlul său, tov. Titus Pîini- mane de gunoi care dau un aspect
pus probleme cum sînt : felul in care ple concrete de la locul de muncă. soară. secrelar al Comitetului regio părători. La rea cît se poale de urît. Este vorba mai multă atentie gospodăririi oraşelor
munceşte tinerelul din mine şi de nal U.T.M. a insistat ca organiza lizarea lor, un a- ales de strada Stahanov şl Piaţa şi pc timpul iernii
pe şantiere pentru Îndeplinirea sar ţiile U.T.M. să discute in adunările port preţios işi a- Eroilor.
cinilor ce*i revin pe linie de pro Conferinţa raională generale probleme care prlve.se edu duce şi croitoarea V. A.
ducţie; cum se comportă ulem işlii carea tineretului, în aşa fel ca ule- dc poşete, Marla
în producţie şi societate,- ce fac ute- U.T.M. Brad miştil să asimileze cunoştinţe noi,
miştii pentru Însuşirea Învăţăturii folositoare, să le lărgească orizontul Lazăr. In Editura politică au apărut:
marxisMeninislc, a politicii partidu al tinerilor. Acest lucru a făcut să cunoaşterii, să-i mobilizeze la înde
lui nostru ; cum se pregătesc ei pen plinirea exemplară a sarcinilor sta Probleme cîe economie agrară
crească interesul utem işlîlor fală de
tru a deveni constructori de nădej bilite de Congresul al lll-lea al
de ai socialismului şl comunismului problemele puse in discuţie si să facă P M.R privind desăvîrsirea construc Culegere de lecţii in ajutorul celor care studiază în seminarilr*
propuneri pentru îmbunătăţirea si
tn patria noastră. ţiei socialismului în patria noastră. de economic agrari.
tuaţiei. In conferinţă au fost relie
Comitetele U.T.M. de la Atelierele fate sl alte exemple pozitive. M ulţi ir 312 pag. 4,75 Iei
centrale Crisclor, de la EM. Barza, delegaţi au vorbit Insă şi despre Conferinţa a ales noul comitet ra In ajutorul celor ce studiază la cursurile serale dc partid —
Uzina de preparare sl Uzina elec lipsurile ce mai există !n unele or ional U.T.M. sl delegaţii pentru con- anul I oraşe şi sate.
trică din Gurabarza, de la întreprin ganizaţii U.T.M. cum 6int cele de la ferinta regională U T M . In prima sa 336 pag. 5 (ci
derea minieră Ţebea, se preocupa ca orizonturile 30— CO m. 150 m, 250 m şedinţă plenară Comitetul raional In colecţia ,.Probleme dc ba22 ale teoriei marxisi-leninistc, au
în adunările generale să fie puse de la E.M. Barza, l.P. Baia de Crlş, l'.T M . Brad a ales ca prim-secretar apărut lucrările:
în discuţie teme interesante, educa şantierul de construcţii Brad şi I G.O. pe tov. Pir va Aron. C. MECU, R. MARINESCU : Modul dc producţie capitalist
tive. In acest scop, a arătat tov. N i- S CERBU
Brad, care de multe ori nu au pre- 48 pag. 1 leu
colae Corindn de la I M. Tebea. co Oâtit cu grijă adunările generale. ILIE RADULESCU. CONSTANTIN VLAD, Marxism-lcnînismul
mitetul U.T.M. consultă, atunci cînd despre statul socialist 48 pag. l leu
pregăteşte ordinea de zi a unei adu Aceste organizaţii nu au discutat In
nări, un mare număr de tineri. In adunările lor unele probleme de Măsuri concrete pentru a spori recolta ; (Agerpres)
jî acesta se reuşeşte să se mare Însemnătate cum ar fi disci
plina tinerilor în procesul de pro
dezbată problemele cele mai princi
pale din activitatea tinerelului. ducţie, contribuţia lor la Îmbunătă în acest an
ţirea calităţii produselor st altele,
Aşa cum subliniau in cuvinlul lor ^ G E ^ Â
lată de ce la EM. barza, la şantie
tovarăşii Glieorglic Borş, Ştefan Gra- rul de construcţii din Brad, la I.G.O. earloM, legume, sfeclă de zahăr etc. La tlm/p it de bună calitate, hibrizii
tian, Dines Auguslin, Ionel Vtad $i In vederea obţinerii unor rcc>lte Acţiunea de transport a gunoiului dc ne asigură obţinerea de producţii spo lo microfon ,.M ilionarul") 11,53
alţii, multe din organizaţiile U.T.M. s-au înregistrat in cursul anului sporite fală dc anii precedenţi, o dată rite. Spre exemplu, de pe suprafaţa 01 m e/n a Muzică populară; 12,30 Solişti şi
de la EM. Barza, Uzina de prepa trecut mulle absente nemotivate şl cu întocmirea planului de producţie grajd a început încă de pe acum. de 11 ha cultivată anul trecut cu Iii- orchestre dc muzică uşoară; 14 00
rare Gurabarza. Atelierele centrale învoiri nejuslilicate, din care un pe acest an consiliul de conducere Gunoiul care este transportat in 15 IANUARIE 19G4
Crişcior s-au orientat ca In adună mare număr aparţin tinerilor. Aceste aJ gospodăriei coleotive a stabilit o cîmp se depozitează la capătul tar bridul dublu 103 din prima generaţie, D EV A : Arhiva xecretd dc pe Muzică populară inlerpretală de
rile generale să fie puse in discu lipsuri au creat greutăţi în organi serie de măsuri. Un loc important în lalelor In platforme iar apoi în pri am realizat o producţie de 3.G40 kg Măria Butaciu, Pelrică Vasile şi
ţia utem işlîlor probleme legate de zarea muncii şi îndeplinirea sarci cadrul acestor măsuri il ocupă folo măvară îl vom încorpora tn sol o porumb boabe la hectar. Pentru aceşti Elba — clncmatofjraln/ „Palria" ; Ion Scrban; 14,30 Roza Vinturilor?
procesul dc producţie. Paralei cu dis nilor de plan. sirea îngrăşămintelor în cantilăli mat dală cu efectuarea arâluiilor pentru hibrizi, acolo unde se vor aplica în lid lrin a l şi Marca — cinemato 15 00 Pe aripile melodiilor; 16,15
cutarea acestora s-a avut gri]ă ca M ulţi delegaţi au arătat că dacă însă mîn tare. grăşăminte organice vom aplica şi su- graful „ArtQ u ; SIMEIIIA : lliu l Vorbeşte Moscova; 1G.45 Muzică
tn fala tinerilor să se tină expuneri aceste probleme făceau obiectul dis mari si pe suprafeţe întinse. Pe Ungă faptul că în acest an vom perloslat, iar îngrăşăminlele pc bază şl moartea — cinctiuiloqia- uşoară; 17,30 Emisiune literară)
pe teme ca : „l’ M.R. — părintele iu cuţiilor din unele adunări generale Pentru întreg anul 1964 vom ad fertiliza cu îngrăşăminte organice o de azot se vor administra împreună lul „M u n cilorul“ ; PtTUOŞANt: 17,50 Muzică de estradă; 18.00
bit al tineretului**, ..Cum să ne com situaţia ar fi losl cu toiul alta. De ministra 3400 tone îngrăşăminte orga snpralală niai mare cu 22 ha decît cea Strici senei — cinematogralul Spic noi victorii socialiste — emi
portăm în societate", ,.Dezvoltarea ceeea, ei au cerut ca pe viilor co nice cu 440 tone mai mull rlecît în cu îngrăşăminlele fosfalice. „Republica" ; IpoaiU i — cinema- siune de cintecc; 13.15 Fapte din
economică si politică a raionului mitetul raional U.T.M. să acorde o ar.ul trecut. Din acestea peste 1700 din anul trecut, conducerea gospo Pentru cultura de floarea-soareiui loqrQtul „7 Noiembrie" ; ALIlA IU-
brad iu anii democraţiei populare", mai mare nlentie instruirii noilor or dăriei a stabilit să folosim pe o vom folosi soiul Vniim k, LI A : Tas iul m orţii — c ine mai o- întrecere; 10.30 Program mu
,,U.T.M. — ornauizalia revoluţionară gane alese, ca acestea să asigure tone vor fi aplicate pc terenurile ce scară mai mare îngrăşăminlele chi Extinderea mecanizării lucrărilor qralul „ V ic to r ia F o r io r e a lâ pe zical pentru evidenţiaţi in în
a tinerelului din patria noastră” sl îmbunătăţirea vieţii de organizaţie. sc cultivă in primăvară cu porumb, mice. Astfel, în acest an vom aplica este o altă problemă căreia ii acor trecerea socialistă? 19,00 Jurnalul
18 tone azotat de amoniu, 1G tone Rin — cinemaloqralul „23 Au satelor; 19,25 Romanţe,- 20.30 Noap
dăm o atentie sporită în acest an gust" ; SCDCS: Printre oameni
Creşte numărul satelor electrîOc©te sulfat de amoniu si 35 tone de su Am stabilit să efectuăm arături cu buni — cinemaloqralul „Progre te bună, copii: „O păţanie cu su-
per fosfat. sprijinul S.MT. pe 520 ha. din cele fln lu i4'; 21.15 Muzică dc dans; 23,05
In cursul anului trecut au fost de 23 august 1944. In regiunea creştere însemnată electrificarea Azotatul de amoniu il vom folosi G9G ha arabile. De asemenea vom re s u l"; Lazari/lo de Tormes — ci Concert dc muzică uşoară.
electrificate în întreaga ţară cir Oltenia, anul trecut au fost elec unor lucrări agricole. Dacă în pe 150 ha cultivate cu griu pe su colta cu combina peste 140 ha ce nematografii/ „Sebeşul“ ■, OtlAS- Programul II: 0.40 Muzică inter
ca 900 de sate. In primii patru trificate de peste două ori mai 1952 beneficiau de curent elec prafeţele unde acesta va teşi mal reale păioase, iar în această primă T IE : Labirintul inim ii — cloemn- pretată dc fanfară; 9,00 M elodii
ani ai şesenalului, numărul sa multe sate faţă de numărul sa tric doar cîteva zeci de secţii ale slăbit din iarnă. Cantitatea pe care vară vom semăna $i prăşi mecanizat loqraful „ Patrlo" ; Puqorul — cine- populare din diferite regiuni ale
telor care au primit curent elec telor care aveau lumină electrică G.A.S., îndeosebi cele din jurul o dăm la hectar va fi de 100 kg. Pen o suprafaţă însemnată cu porumb. In malograful „Flacdra" ; HAŢEG : tării; 10,05 Ansambluri artistice
tric este dc peste trei ori mai în timpul regimului burghezo- oraşelor, în prezent peste 80 la tru cele 12 hectare dc legume vom vederea realizării acestui obiectiv se Teroare In numii — cinemulogra- şcolare; 11,01 Orchestre de muzi
mare decît totalul celor, elecui moşieresc, iar în regiunea Cri sută din aceste subunităţi agri rezerva 3 tone dc azotat, pe care 11 vor tnclieia cu S.MT. din Dobra con Iul „P opular": BRAD: U arakiii — că populară; 11.30 Melodii de
ficate înainte dc 1944. ln regiu şana, numai în ultimii 10 ani. cole sînt electrificate. vom administra fazial. Sulfatul de tracte pentru volumul dc lucrări sta cinemaiogralul „Sl, roşie" ? LO- estradă; 13,00 Din viata dc concert
nea Dobrogea, de pildă, numărul lumina electrică s-a aprins în Pentru arul 1964 se prevede amoniu şi superfosfalul il aplicăm la bilit. NEA : Cel mai mare spectacol — a Capitalei; 13,30 însemnări de re
satelor electrificate a ajuns la peste 200 de sate şi comune. . electrificarea a încă 1000 de sate. cultura porumbului. Pe lingă «ceste măsuri în vederea clnematogralui „M inerul" ; TCIUS• porter; 13.40 Muzică populară/
300, faţă de numai unul înainte In acelaşi timp, a cunoscut o (Agerpres) O ollă măsură menită să contribuie sporirii recoltelor o atentie deosebită O via/â — cinemaiogralul „V ic 14,30 Pentru fiecare o melodie —
toria" ; Z LA T N A ; Revista de la
muzică uşoară; 17,00 Din clnlecele
la ridicarea producţiilor este si ex am acordat-o amplasării cit mal ju- miezul nopţii — cinemaiogralul şi dansurile popoarelor. 18 05 Mu
tinderea In cultură a- celor -mai pro
2 P " S i v i ductive soiuri si hibrizi de porumb dTlonse a culturilor. Astfel, am reu „M uncitorul" • ILIA : Drumuri des- zică de estradă; 1J.45 Am în
şit ca principalele plante pe care le
pdrfile — cinematograful „Lum i
drăgit o melodie — emisiune de
In toamna anului 19G3 am însămin-
cultivăm să urmeze după bune pre
lat numai griu din soiul Ponca. de mergătoare. na" , APOLDUL DE SUS: U Ul muzică uşoară romînească; 20,15
mul tren din Gnn HUI — cinema
20.25 Noi Inter
Scoală şi v aţa;
oarece în condiţiile gospodăriei noa Ne străduim să urmărim cu perseve tograful „23 A ugust"; C Ă LA N : preţi de muzică populară la micro
V O L E I C A T E G O R IA S A H stre colective acesta a dat cele mai rentă realizarea măsurilor ce nt fniilnire la oro 8 — cinemaiogra fon: Viorel Munfeanu $i Marin
Echipele de şah participante la bune producţii. le-am propus, deoarece pe această lul „ t.C.S.H.". Pogan; 22.04 Muzică de dans.
M A S C U L I N concursul orăşenesc Deva ou coult Din cele 184 ha pe core le vom calc vom putea realiza producţii spo
nu al sîmbătă şi duminică partidele cultiva în acest an cu porumb, peste rite fată dc unii precedenţi. (B u fe t/a
Ştiinţa Petroşani la a doua victorie Sitnbălă s-au disputat partidele din 130 vor fi semănate cu hibrizii du MAR «A ROTA
tre Electrica — Progresul şi Mine bli, 101. 103 si 203 din prima gene
rul — GF.R. Simeric In prima înlit- tnglner agronom 15 IANUARIE 1004 meteo m io q la
A doua evoluţie pe teren propriu ales în momentele decisive ale me nlre Electrica a oîşligal cu 5—1 în raţie. Practica nc-o dovedit că atunci
a echipei Stiinta din Petroşani a co dului. Echipa oaspe, Inamic Timişoa cind lucrările agrotehnice se aplică la G.A.C. Şoimuş, raionul II ia Programul ?: 5.05 Muzică uşoa
lata echipei Progresul. Din echipa
respuns cu o nouă victorie oblinnlă ra, a prezentat o echipă modestă dm ră; 5,20 Lecţia de gimnastică; 5,85 Vreme rece a i cerul mai mult
in campionatul aciuat in fata echipei care a luptat mult pentru liecar»* Electrica a învins lot lotul cu ex Melodii populare.; 0,0.5 Cin loco. şl noros ziua, cînd local va ninge
înainte Timişoara. Deşi a ciştigat, echi minge. cepţia lui Zloschi care a pierdut un Pe urmele materialelor publicate marşuri sporlive; 6,30 Emisiunea sinb V inlul va sufla moderai din
pa din Detroşani s a prezentat sub Jocul începe în nota de domlnar® punct. pentru sate; G,40 Jocuri populare; sud-nsl (. Temperatura staţionară.
posibilităţi. Pentru remedierea lipsu a localnicilor care cîşligă primul set In a doua partidă, Minerul — C F R 6.45 Salut voios (Ic pionier; 7.10 : aximelo vor lt cuprinse înlrc — 4
rilor manifestate trebuie lucrat în cu 15—2, Aceasta a tăcut să se Simeria s-a înregistrat sroruî: 3—3- Ziarul - în cel mai scurt timp la cititori14 Gîntecc; 7 30 (ntuI medicului; 7,45
deosebi la îmbogăţirea cimoşlinteloi creadă că în continuare studenţii vev Echipa Minerul, lipsită de aportul a şl — io grade, iar minimele vor
de tehnică individuală şi la omoge cîşligă uşor Oaspeţii insă au o re doi jucători titulari, a avut o corn- Ciulă taraful gospodăriei agricole coborî înlrc — 12 şi — 10 grade.
nizarea echipei In întilniroa dc du venire puternică şi cîşligă setul II norla.rr destul fie slabă Sub acest titlu a fost publicat in rea la ora 7,35. evilîndu se astlel ln- colective din comuna Romîneşli PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
minica studenţii an greşit mai ales la cu 16— 14. Duminică, liderul clasamentului, nr. 2.733 un raid anchetă. Pe Ungă tlrzierea de aproape o zi care se regiunea Bucuresli; 8,00 Sumarul
preluări şi la pase Deşi obişnuiţi echipa Sanitarul Deva o continuat se (apte pozitive, nu losl criticate si făcea pină atunci. Totodată, lucră presei rentrah; 9,00 Cururi şi Vremea se va încălzi uşor şi va
Setul III e ciştigat de Stiinta Petro
ţu particularităţile sălii. sludenlil şanl care jimlnd de dala aceasta atent ria victoriilor dîspitnînd cu 4'/: — unele neajunsuri (ăcîndu-sc totodată torii oficiului Ighiu au primit sar dansuri din operele,- 10,00 Teatru fi favorabilă ninsorilor.
au greşit şi în această privinţă mal in partide ru Electrica. Partida dintre recoînandări pentru mai buna difu cina de a ridica si transporta din
a terminal ai scorul de 15—8 Ulîi Bălan (Electrica) —Schuleri (Sanita
mul set a avut o desfăşurare pasio zare a presei. Conduceiea Direcţiei stalio C.F.R, Sard tn fiecare dim i
FEMININ nantă. Conduşi cu 4—1, localnicii joa rul! a fost întreruptă. Cea mai pasto regionale P.T.T.R. Huncdoarn-Ueva. neaţă coteţele cu ziare pentru abo
că lot mai atent si preiau conduce nanlă partidă a fost cea dintre Sekely analizind posibilităţile ce există pen naţii din Cricău si salcie aparţină
(Sanitarul) şi Colora (Electrica), care
Corvinul Deva — rea. Spre sfirsit conduc cu 14—8. Su- după 5 orc dc dispute s-a terminat la tru înlăturarea deficientelor semna toare acestei comune.
bestimindn-si adversarul, studenţii în eg a lila le ‘A—1/;. late a luat măsurile polrivite pe Cit priveşte critica adusă tovară UZINELE METALIJRGIEE CU6I8
Metalul Bucureşti cep să joace neatenţi şi scorni se Partidele dintre Dccidava — Justi care le-a comunicai şi redacţiei în şilor d iiig in li Ceceu Romutus şl
modifică la 14 -12. O greşeală
n
Pasca Florica de la oficiile P.TT.R.
oaspeţilor însă scuteşte spectatorii şl ţia şi Progresul — Voinţa, au fost răspunsul trim is pe marginea arti Dobra şi llia, după cum se spune In
0-3. (16, 6, 9) jucătorii din Petroşani dc emoţii. Ast aminate. I. SIMION, colului apărut
corespondent
De exemplu, propunerea făcută răspuns, ccensta a fost justă sl fată a n g a j e a z ă
fel. mcciut o luat slî'Sil cu scorul de de neglijenta manifestată s-au luat
Soarta în lîlm rii s-a pecetluit din prin articol ca oficiul PTT.R. Deva
primul set cînd devencelc n-au ştiut 3—1. H O C H E I să trimită ziarele la Vălisoara prin măsuri corespunzătoare La fel s-a muncitori calificaţi în meseriile:
să-şi păstreze calmul $i ou pierdui la S-au remarcat de la Stiinta Petro Duminica pe patinoarul din Lupenl cursa Dcva-Brad şi nu prin Băita a procedat şi la oficiul din Teiuş unde
mare luptă. Descurajate de acest lu sânt Co'orarii, Cibu si Pusac, iar «le a avut loc o intîlnire amicală de ho fost însuşită şi pusă în aplicare distribuirea ziarelor se făcea cu Iu
cru. intră pe teren crispate si in se- chei între echipele Preparatorul din tii zi ere.
la Inainlc Timişoara Poslolachc şi imediat. - FREZORÎ;
tul II c!e-î nu serviciu fac numai un localitate si Stiinta Petroşani După In prezent majoritatea neajunsu
punct, nereuşind să-l preia de cit Schi r t . un joc echilibrat, meciul a luat sfîr De asemenea, s-au luat măsuri ca rilor care conduceau la tntîrzierea - L Ă C Ă T U Ş I;
la I — 10. Cea mai mare lacună a d.o- A arbitrai bine Cornel Pitaru (Sl sit cu scorni de 4—4. ml nu i tor ii de valori din sta l ia Alba difuzării operative a presei au fost
vcncelor s-a observat Io preluarea bhi). In deschidere, piticii asociaţiei Pre lulia să facă transbordarea In cel înlăturate si ziarul ajunge la timp - STRUNGARI;
serviciilor Oaspetele au făout cele mai paratorul îm părlili în două echipe, al mai scurt timp a colelelor cu presă In mina cititorilor. - ELEC TR IC IEN I.
multe puncte clin serviciile greşite I. CRîŞAN baştri si roşii, nu făcut un joc Iru- R. UUDIN
ale devencelor. In setul III deven- corespondent mos. Au învins roşii cu G—5. la trenul Alba lulia-Zlalna cu pleca
ccle conduc cu 4—0 şi 5—1 dar gre Informaţii suplimentare se pot lua de
şesc apoi de cinci ori serviciul per-
mitînri metalurgistelor să cîslige cel Sportivii romîni la Jocurile Olimpice de la înnsbruck
d>al 111-1 co meci in deplasare. la serviciul personal şi formarea cadrelor,
Iată pe scurt evoluţia meciului. In
primul set scorul alternează de ■>
porte şi de alta pină la 10—10 cînd In staţiunile de pe lrumoasa vale romină trebuie să susţină în prelim i La schi participare Echipele de bob telefon 3, interior 131-136.
'au loc nu mai puţin de 11 schimburi a Prahovei sau la cele din inima bă- narii. la 28 ianuarie, un joc in com la ştafetă, fond
do servirii. Metalurgistele au mereu trtnilor munţi Carpnli există acum o pania echipei S.U.A. Echipa învin Bobeurii romîni vor lua startul din
avanlflinl. La 14 însă scorul devine animaţie deosebită. Aici, pe p irtiilc gătoare din acest meci va juca în şi biathlon nou In cadrul Olimpiadei. Tinerii
pnal Devencelc preiau conducerea cu acoperite ele zăpadă, schiorii practică ,.A', iar cea învinsă in „B". In practicanţi ai acestei frumoase dis
15—14 si la punctul holurilor pierd Romlnia va participa cu 3 schioa cipline s-au remarcat ia Cortina . . . i
serviriul. Bucureştcncele revin si cîş de dimineaţa pină seara sportul lor ultimii ani, hocheiştii romîni au par re la probele de fond (şlatcla 3x5 d'Ampezzo In 195G si anul Irecul
ligă la 10. preferat, dornici să recupereze lim ticipa» cu regularitate la marile con COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA i
pul pierdui cu pregătirile pe „uscat". km şt 5 kin). Lotul cuprinde po la campionatul mondial de la Igls
Setul 11 este fără istoric. Metalur fruntări de anvergură ale sportului (Austria). U.P. Romtnă va prezenta
gicele cislîgînd la 6. după ce con „Graba" lor este pc deplin ju sti cu crosa si pucul. In campionatul Bralu Marcela, campioană republi două echipaje de două persoane si
duc cu 10— 1. ficată, deoarece la 29 ianuarie, iu mondial de la Geneva hocheiştii ro cană la 5 km care a participat şi unui de 4. Primul echipaj de două o f e r ă :
In sclul III părea că avantajul Tirolul austriac, trompeţii vor anun mîni s-au clasat pe primul loo în la Jocurile de la Corlind d'Ampezzo.
p fie partea devencelor care nu con ţa deschiderea celei de-o 9-o edi Elena Tom, Munlennu Rodica, cam persoane este alcătuit din Gh. Mafiei
dus cii 4—0 5— 1 8—G. 9—7. Dar lo. lii o Olimpiadei Albe. tradiţională grupa „C", iar la ultimul campionat pioană de junioare şi ca rezervă lu- şl I. Panţuru. care la Igls ou cu din stocuri supranormative,
tul se o p r'şic aici. In continuare ele întrecere a sporturilor de iarnă, cme disputat la Slocholm echipa noas liana Rokossi. O formă mai hună cerit „Cupa Mondială" oferită de or următoarele produse şi materiale ;
fac greşeli elementare si pierd se reuneşte peste l.ubO de participant! tră a ocupai locul 3 tn grupa B. deţine Tom Elena, care s-a afirmat ganizatori celui mai linăr echipaj.
tul la « si totodată si meciul. din 35 de lari ale lumii. Reprezen Înainte de a pleca la înnsbruck echi în acest sezon. La bialhlon echipa Al doilea echipaj are In componentă — creuzet
Proaspăt pramovată în categoria A, tanţii culorilor noastre sportive sini pa de hochei pe gheată a R P Ro- romină arc tn componentă pe N pe A. Oancea şi C. Cotacu. La 4.
mine va susţine ultimele antrena — s m o a l ă
Corvinul Deva, trebuie să-şi îndrepte dornică să co n liib jie şi ei la suc mente la Bucureşti in compania unei t'ărbăşescu. G. Viimoş, Gli. Cimpoia. echipajul este compus din I- Pan- — n a f la t in ă
alenlia în r peeial la preluarea servi cesul marii confruntări inlcrnaiio- -.clectionale cehoslovace. Lotul fio - C. Carabela şi N. Teposu (rezervă) turn, Gh Mafiei, G Cotacu sl bl
ciilor «d c eeutia blocajelor, unde ou nalc, şi de acecanuprecupclesc nici cheiştilor cuprinde, In alaia unor ju Aceşti sportivi s-au remarcat anul Pasovschi. După antrenmnenle cu — b e n z e n
fost depăşite tn permanentă. De ase un efort in antrenamentele lor. La cători experimentali, numeroşi spor (recul in cadrul unui concuis inter .carliguri". bobeurii au efectuat p ri — piese schimb oulo
menea va trebui ca antrenorul să actuala ediţie a Jocurilot Olimpice tivi tineri, de perspectivă. Experi naţional deslăsural la Predeal cla mele coborlri pe pantele Înzăpezite — rufmerifi
oprească iocul in cele mal indicate de iarnă, care au loo la înnsbruck, mentaţii echipei sint : fundaşii lo- sindu-se pe locul trei după echipa de la Sinaia. Înaintea Olimpiadei, — fiffitrBcyuirl
momente nu asa cum a făcut dumi Romlnia va fi reprezentată pe lin nescu si Czalca. căpitanul echipei, U R.S-S,, campioană mondială $i după bo bei 11 ii vor participa la „Trofeul
gă sch.j (feminin) şi bialhlon, de ho- Cortina", competiţie Internaţională — reactivi dle laborator
nică cînd a solicitat schimbare şi Tiriac, care nu este altul decît...
cheişti şi bobeuri. cea a R D. Germane. Bialhloniştii programată In re/îmila staţiune ila
tiMp de odihnă in situaţii neindicate. campionul tării la tenis de rimp. deţin o formă de vtrf. reuşind la Informaţii suplimentare se pot obţine la te
A condus cu scăpări, fără a In Hocheiştii vor Varga $1 fraţii Szabo. Din lot moi fac antrenamente 20 de focuri din tot liană, după care vor pleca In Aus
tria pentru a şi continua pregătirile
fluenta Insă rezultatul, V ili Moranu parte Crlşan, Sofian (portari), Cal atllea posibile. Ei lsl vor încheia pe ptrtia ce va găzdui întrecerile lefon 2745, 2531, interior 37 .
(Braşov). juca Tn preliminarii man, Ferenczi, Andrei. Pană. Fio- pregătirile în vederea Olimpiadei, oficiate ale Olimpiadei Albe. Lista completă se găseşte la biroul aprovi
DORIN LÂDARU Pentru a juca tn una din grupele rescu, loanovici, Mihăilesou (ata partlctplnd la un concurs progra zionării din combinat.
P. OCHIALBI
corespondent turneului olimpia (A iau fij echipa cant!) Şl altU. mat la Zakopana (R.P. PolonăJ. redaoto: la Agerprea