Page 41 - 1964-01
P. 41
PROLETARI DlS TOATE TARILE, UNIŢI.VA î PANOU DE ONOARE —
tialismului
a m
r V u k L j w ^ V i ® m » r w
i i m s w ,
\Sj ftV_____yfll /7
w S f
I n cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei Printre muncitoarele din secţia ll-a Pentru activitatea desfăşurată In Inq. MARI A MEDREA, lucrează la
a Fabricii chimice de la Orăşlie, vederea îndeplinirii prevederilor G.A.C. din Haţeg. Se evidenţiază
care obţin rezultate bune in pro de plan şi pe tărim obştesc, tov. prin munca desfăşurata pentru buna
A TRAI AN IOV a lost propus şi ales
ducţie se altă şi Iov. VALERIA organizase a a ctivităţii colectiviş-
secretar al comitetului de partid
NEGREA. Ea Işl depăşeşte zilnic din sediile ofe/ăria M artin nr. Iilor In vederea realizării unor pro
li sarcinile de plan cu 15—20 la sulă. 1 şi ofelăria electrică. ducţii agricole sporite.
Hotărîrea constructorilor
Cu prilejul adunărilor pentru dezbaterea cilrelor de plan pe anul
1961, oameni} in uncii din întreprind eiilc regiunii noastre, lac propuneri
hunedoreni
valoroase pentru perleclionarea procesului de producţie. Analizind te
meinic posibilităţile de care dispun, ei işi iau insuilelite angajamente In
C onstructorii hunedoreni, antre metodelor avansate dc lucru şi a ini*
intrecerea socialistă.
naţi în întrecerea socialistă, se an- t î cvti vel or valoroase ca de pildă rea
Publicăm astăzi angajamentele luate dc către colectivele de muncă
gajază : lizarea planului lunar cu o zi mai
de la Uzina „ V ictoria“ Călan şi „întreprinderea de construcţii siderur- devreme.
— SA ÎNDEPLINEASCĂ PLANUL
aice Hunedoara" in cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. VALORIC PE ANUL 1964 CU 11 ZILE Constructorii hunedoreni sînt ho-
ÎNAINTE DE TERMEN; lârîţi sâ-şi m obilizeze toate forţele >îjm
— SA REALIZEZE PLANUL ANU- pentru ca prin înfăptuirea angaja
Produs© siderurgic© mult©, AL DE 30.000 MP. SUPRAFAŢA LO- m entelor luate în întrecerea socia
CU1BILA CU 11 ZILE M A I DEVRE
ME, DIN CARE 18.000 M P. PINA LA listă să asigure realizarea înainte de Tov. CORNEL BERIAN — strun Gospodăria agricolă colectivă din Tov. IO AN FODOR lucrează ca
ieftin© şi de calitate superioară 23 AUGUST; termen a principalelor obiective in gar — se situează, în urma rezul Pcşieana, raionul Haţeg, a oblinut strungar in secţia mecanică nr. 3
tatelor dobindite pe linia sporirii
succese dc seamă in întărirea ei
de la Atelierele dc reparat material
dustriale şi sociale, contribuind ast
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVI
rulant din Simcria. Datorită succe
TATEA MUNCII, FAŢĂ DE PLAN. fel la sporirea producţiei de metal productivităţii muncii şi îmbunătă cconomico-organizatorică. O marc selor dobindite In producţie, el se
ţirea calităţii produselor, printre
contribuţie in această privinţă şi-a
M uncitorii, inginerii şi tehnicienii următoarele angajamente : CU 0,5 LA SUTÂ. şi crearea unor condiţii de viată din evidenţiaţii de la secţia scu/ărie adus-o şi tov. PAULIN PtRVU, situează in rindul evidenţiaţilor In
de la Uzina „V ictoria" Câlan îşi iau — SA OBŢINĂ LA PREŢUL DE ce în ce mai bune pentru oamenii din cadrul U M. Cugir. preşedintele gospodăriei. întrecerea socialista.
COST ECONOMII SUPLIMENTARE
— SA REALIZEZE UN SPOR DE PRODUSE, PESTE PLANUL PRO muncii din Hunedoara.
DE 500.000 LEI. DIN CARE 350.000
DUCŢIEI GLOBALE, IN VALOARE DE 3.000.000 LEI, DIN CARE 2 000.000
LEI PINÂ LA 23 AUGUST;
LEI PINÂ LA 23 AUGUST ţ — SÂ TERMINE LUCRĂRILE LA Pentru creşterea productivităţii înapoierea din Budapesta a delegaţiei
— SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL PRODUCŢIEI MARFA CU 5.000 000 CARIERA DE CALCAR CRÂCIU- R. P. Romîne
LEI, DIN CARE 3.500.000 LEI P1NA LA 23 AUGUST ; NEŞTI CU 4 ZILE ÎNAINTE DE muncii pe şantierele de construcţii
— SÂ SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII CU 0,5 LA SUTÂ TERMEN ; Marti s-a Înapoiat din R.P. Ungară conomice dintre R.P. Romlnă şi R.P.
— SA TERMINE LUCRĂRILE PEN Bilanţul anului |963 al şantierului dicioase a sarcinilor de plan valori delegaţia condusă de Gheorghe Gas- Ungară pentru perioada 1966— 1970.
FATA DE PLAN ; ce si fizice. Ele vor fi repartizate pe ton Marin, vicepreşedinte al Consi Cele două delegaţii au stabilit mă
TRU BANDA A U-A AGLOMERARE TR.C.H din Deva este ncsatisfură
__ SA REDUCĂ REBUTURILE, FAŢA DE ADMIS, CU 3 LA SUTA tor. Pionul producţiei globaile a fost şantiere, iar în cadrul lor pe puncte liului de M iniştri al R. P. Romine, suri pentru următoarea etapa de lu
CU 5 ZILE ÎNAINTE DE TERMEN; de lucru. In vederea urm ăririi efi preşedintele Comitetului de Stat -nl cru. a căror Îndeplinire va conducă
LA TURNĂTORIA VECHE SI CU 2 LA SUTÂ LA TURNATORIA DE îndeplinit in proporţie de numai
— SA TERMINE FABRICA DE O- 66,2 la sulă, şantierul rămînind res ciente a realizărilor se va întocmi un Planificării. Delegaţia a avut convor la dezvoltarea in continuare a cola
LINGOT1ERE SI SÂ MICŞOREZE DECLASATELE LA FONTA CENUŞIE grafic coordonator. biri ou o delegaţie condusă de Ajuţi borării economice şi a schimbului do
X1GEN — ETAPA 1-A — CU 15 tant n i 116 apartamente; la Dro Miklos, preşedintele C SP al Re mărfuri dintre cele două ţări. S-a
CU 3 LA SUTA FAŢA DE PROCENTUL ADM IS; tul de cost s-a înregistrat o depă ÎNTREBARE: Fată de anul trecut,
ZILE MAI DEVREME; şire de circa 2 milioane lei. Nerea- productivitatea muncii va trebui de publicii Popuhfte Ungare convenit ca următoarea fntîlnire din
— SÂ REALIZEZE ECONOMII LA PREŢUL DE COST IN VALOARE — SÂ TERMINE LUCRĂRILE PEN lizărUe sc datoresc unor deficiente sigur să crească. Ce se va inlre- In cadrul discuţiilor, care s-au des tre organele centrale de phmificare
DE 200.000 LEI, DIN CARE 150.000 LEI PINÂ LA 23 AUG UST; TRU LABORATORUL METROLO de organizare a muncii în cadrul Io piinde în acest scop? făşurat fn spiritul prieteniei şi de dintre cele două tari să albă Ioc )a
Bucureşti in trimestru) II al aces
turilor, lipsei do efective si apro RĂSPUNS: Intr-adevăr, producti plinei înţelegeri reciproce, au fost
— SÂ PRODUCĂ PESTE PLAN 2.000 TONE FONTA, 3 000 TONE SE- GIC CU 60 ZILE ÎNAINTE DE TER tui an.
vizionării slabe cu materiale. vitatea muncii va creste cu 6 la sută. examinate nioblomele colaborării e-
MICOCS, 150 TONE PIESE TURNATE, 250 TONE L1NGOT1ERE ; DIN A- MEN. In anul 1964 şantierului din Deva Ce vom face în acest scop ? Spre (Agerpres)
fi revin sarcini însemnate. Con
CESTEA VOR FI PRODUSE PINÂ LA 23 AUGUST 1 500 TONE FONTA Pentru înfăptuirea acestor anga structorii de aici vor trebui să dea deosebire de anul 1963, se va trece
2.000 TONE SEMICOCS, 100 TONE PIESE TURNATE $1 200 TONE LIN- jamente s-au stabilit, printre altele in folosinţă 437 apartamente tn lo la o orgamzare mai temeinică a mun Plenara lărgită a Comitetului Central
următoarele măsuri tehnîco-organi/.a- calităţile Deva şi Simcrid. va citorilor în brigăzi complexe, dife
GOTIERE. torfee: profilarea secţiei de produse trebui executată o şcoală cu 3 renţiale pe lucrări de roşu şi finîsa- al Uniunii Tineretului Muncitor
Pentru realizare* anqa jamentelor insultare a aerului cald la furnalul industriale pentru executarea prefa clase Ia Simeria. complexul avicol ic. Pînă cel lirzi.u la dala de 1 fe In ziua rle 14 ianuarie a avut loc
bruarie a.e., această măsură va In
luate, se vor aplica in producţie o nr. 2; reorganizarea supratetelor de bricatelor grele de beton armat la şi ferma de taurine de la Mintia, iar tra in . vigoare. Prin concentrarea plenara .lărgită, a Comitetului Central al U.T.M., reprezentanţi ai unor
organizaţii de inasă, ministere şi in
serie de măsuri tehnico-organizato- lormare şi turnare la turnătoria ve punctul de lucru fn scopul evitării in continuare trebuie terminale lu munci' orilor In brigăzi complexe al Uniunii Tineretului Muncii ar. stituţii centrale.
rlce cum sini : mărirea suprafeţei (Ie transportului şl m anipulărilor supli crările la o ucîimă do obiective în voin reuşi să întărim mai mult răs La lucrările plenarei au luat parlc
che ; punerea în funcţiune a prein- cepute anul trecut. Plenara a analizat activitatea des
încălzire a caupereior de la furnalul mentare ; aplicarea unor procese me Avind în vedere sarcinile sporite punderea personală a fiecăruia pen membrii şi membrii supleanţi ai C.C. făşurată de organele şi organizaţiile
călzîlorului de aer la turnătoria dc canizate pentru tăialul şi fasonatul tru oppraHiini!c efectuate şi in acest
nr. I, care va asiqura crederea tem de producţie din anul 1964. faptul că al U.T.M., primi.» secretari şi secre UT.M. privind participarea tinerelu
llngolierc ; introducerea a patru ben cărămizilor la executarea zidăriilor fel să îmbunătăţim calitatea lucră tari ai comitetelor regionale U.T.M., lui la îndeplinirea planului dc stat pc
peraturii aerutui insuflat cu cr:a, 100° refractare; se va prepara centrali pe şantierul amintit s-au manifestul rilor. organizatorii C. C. al U T M. pe anul 1963 şi a stabilit sarcinile orga
C ; introducerea ventilatoarelor do zi transportoare şi a unui excavator zat, în fabrică, 90 )a sută din canti deficiente caro au îngreunat munca Pentru a stimula munca de calita marile şantiere industriale, re niza li Lor UT.M, penlru mobilizarea
in anul trecut, iic-am adresat tova
cn qreiîer pentru mecanizarea încăr te şi a spori cointeresarea munci
10.000 Nm.c./h la caupcrelc de la tatea de betoane ce urmează a fi răşului inginer Pavel Misaroş, şeful torilor, conducerea şantierului a pre dactorii şefi ai publicaţiilor de tinerelului alături de toii oamenii
cării şi descărcării materiilor prime. şantierului, cu rugămintea de a vorbi muncii la îndeplinirea planului dc stat
furnalul nr. 1 ; mărirea secţiunii de folosită la construcţii : generalizarea conizai extinderea lucrărilor pe b ri tinerel şi copii, aolivlşli ui CC. pc anul 1964,
despre D arurile ce se vor întreprin găzi şi echipe în acord global. Tot
de pentru creşterea productivităţii in vederea creşterii productivităţii
muncii şi îmbunătăţirea ritm ului de muncii se vor lua măsuri dc orga
Concurs execuţie. nizare a muncii în două schimburi Şfabilîrea la rang ele ambasada a re la ţiilo r diplom atico
La căminul cultural ÎNTREBARE: In anul 1964 şantie la turnări betoane, z/idării şi mon
„Cine ştie cîştigo - U rul are do executat un volum spo tări de fîşii, Ia bloourile de lo dtnfre R. P. Ro/nină şi Sierra leone
Preocupat In permanentă de or la întrebările puse. Problemele care rit de lucrări Ce măsuri se preconi cuinţe. In dorinţa unei mai bune cunoaş nele celor două ţări au hotărît să
ganizarea cît mai plăcută a timpului au suscitat cel mai mare Interes au In cadrul unei joi dc tinerel ce a zează a 6e lua pentru realizarea n i De un mare ajutor In munca noas teri reciproce şi a dezvoltării relaţii stabilească relaţii diplomatice la rang
liber al cetăţenilor, colectivi)'! că fost cele cu privire la apariţia vie mica a obiectivelor planificate? tră o să fie introducerea fişelor de lor bilaterale între Republica Popu dc ambasadă.
m inului cultural din Pelresli, raionul ţii pe păinint, formarea munţilor, avut loc recent la Cusa raională de RĂSPUNS: Începutul anului în urmărire a consumului de ore pe lară Romină şi bierra Leone, guver (Agerpres)
Sebeş, orqanizează diferite acţiuni zborul în cosmos. despre eclipse, cultură din Orăşlie, pentru tinerii ce curs coincide cu modifioa.rea vechii fiecare apartament. Cu ajutorul lor.
cultural educative. precum şî citeva probleme privind lucrează la cooperativa meşteşugă structuri organizatorice, ceea ce va biiqăzile vor cunoaşte timpul în care
Astfel, duminica trecută, începind munca în sectorul zootehnic a co duce la îmbunătăţirea activităţii trebuie executat apartamentul res Cercetări arheologice submarine
de la ora 11,30, un mare număr lectiviştilor. rească „ V iată nouă", a lost organi noastre şi ne dă posibilitatea să con pectiv, şefii de brigăzi vor şli cum
de cetăţeni au partioinat la inlîl- In seara aceleioşi zile sule de ce zat un concurs „Cine $Hc cişligă" centrăm mai mult producţia, să eli să-şi concentreze forţele şi in ace CONSTANŢA 14 {Corcsp. Aqer- ţiuni balneare. S-au făcui observaţii
nirea cu briqada ştiinţifică sosită de tăţeni au vizionat film ul „Lupani pe lemn ,,Sâ ne cunoaştem meseria". minăm punctele de lucru dispersate, laşi timp se va face o încadrare pres) şi fotografieri sub apă care dovetTcsc
la Sebeş. care absorbeau multe braţe de mun strictă în preţul de cost do aparta Arhcoloqii dobroqeni au extins do existenta unor pavaje şi rigole, cu
29", în sala cinematografului sătesc. La concurs ou participat tineri de
După prezentarea unei scurte in că Este vorba de înfiinţarea unui ment. Este o metodă de urmărire meniul lor de cercetare şi în mediul lespezi pătrate din piatră. Pc latu
DUMITRU MUNT1U diferite m eserii: croitori, cismori ctc„ crup, care va cuprinde două şantiere care va duce la scurtarea termene marin. In colaborare cu specialişti ai rile zidului s-au inar qăsit, dc ase
formări politice asupra evenimente
directorul Scolii de 8 ani de construcţii si unul de instalaţii. lor de execuţie. Institutului de piscicuttură şi occa- menea, fusuri de coloane din marmu
lor interne si externe, membrii bri (din colectivul subredactiel dovedind prin răspunsurile date o te Conform noii slrncturî organizatorice Se $lie că gradul de calificare al noqrafic şi cu qrupuri dc scafandri ră. arhitrave st frize. Continuînd cer
găzii au dat răspunsuri cetăţenilor voluntare PclTeşti) meinică pregătire profesională. avem posibilitatea unei defaleări ju- m uncitorilor este un factor care de din porturile Constanta si Manqalia, cetările spre larg, arheologii subac
termină creşterea nroduct ivîtălii au fost întreprinse de un in d primele vatici au descoperit in adîncuri di
munci'i. Dc aceea. în 1964 vom orga observaţii subacvatice de-a lungul li gurile vechiului port CaHatis, la cir
niza cursuri de calificare, de scurtă toralului M ării Negre, în scopul des ca un kilometru depărtare de intra
durată, în care vor fi cuprinşi peste coperirii unor relicve ale trecutului rea actualului port.
unor aşezări străvechi, astăzi dispă
S t ă p i n i i e u ţ d o a p e l a t J R a f l i r t 100 rle muncitori nccalificati în mo- rute sub valuri. Printre ailclc, Iu In urma explorărilor subacvatice
seriiJe dc zidari, dulgheri, zuoravi. făcute în mai multe puncte de pe li
Mangalia s a făcut explorarea zidu toral au fost găsite dc asemenea, nu
A. OARGA lui nordic dc incintă al cetălii antice
Oţclăria, e greu de închipuit pen ti-o culoare roşie, orbitoare, tn cup acestor cuptoare. I-am văzut cum ţia planilicată a se tace in cursul CaKaîls, scufundat pc fundul mării meroase amfore, fragmente sculptu
rale s» inscripţii în marmură ele da-
tru cei care n-o cunosc. Noaptea mo/ toare sînt aruncate in sus coloane lucrează, noaptea trecută. In tim acestei nopţi la cuptorul nr. 4 a lost fConf/nuare In pag. a tl-a) chiar în dreptul plajei actualei sta tînd cTîn antichitate.
ales e minunată, plină de lumină. scurte de metal. pul muncii se străduiesc sa lucreze scurtată dc la 5 ore la 3 ore şi 10
Totul aici, în hala oţelărici nr. 2 de Aceste oţelării, cuploare sint fala cit mai bine, se ajută unii pe minute. A /i lucrat bine, le-au spus
la Hunedoara e Intr-o continuă miş Hunedoarei, mîndria siderurgiei. al(ii. I-am urm ărit mai ales pe cei ceilalţi tovarăşi, stringindu-le m u O performanţă valoroasă
care. Macarale masive, locomo Constructorii — inginerii şi munci de la cuptorul Martin nr. 2. Şeful mie. La o d ih n ă
tive, maşini de Încărcat aleargă torii — şi-au folosit pentru a Ic de echipă, Pavel Hanganu din schim Selul de schimb — comunistul Recent, oraşul Timişoara a găzduit finala la handbal in 7 pc
neîncetat. In cuptoarele cu nume realiza, toată priceperea şi expe bul B — schimbul din noaptea tre Maxim Bun — a lucrat şi el cu mul tară a şcolilor sportive de elevi la care au parlicioait şase echipe şi tra ta m e n t
roase uşi se plămădeşte la para fo rienţa lor, toate cunoştinţele. cută a lipsit, i s-a dat liberul. L-n tă îndeminure, a organizai munca de băieţi si sase echipe de fete, calificate in urma jocurilor susţi
cului oţelul r limbile J/ăcănlor scal Deosebit de minunaţi sint însă înlocuit In conducerea echipei co cu precizie. L-am văzut cin.i la un § nute în etapa de zonă. La această importantă competiţie, oraşul In fiecare an, num ărul m inerilor
dă îm prejurim ile pînă departe în- oţelării, slăpinii acestor agregate, munistul loan Prodan. O ţelării din cuptor, cind la altul. Era prezent de la E.M. Lonea care îşi petrec
această echipă s-au luptat cu timpul peste lot. Lc da oamenilor staturi, regional Petroşani a fost reprezentat cu cinste de echipa de băieţi concediul în staţiuni de odihna sau
şi au reuşit sd smulgă citeva minu se consulta cu ci şi mai ales H îm T a S.S.E. din cadrul şcolii medii mixte Petroşani (antrenor Mihai urmează tratam ent este lo t mat
te. Au scurtat perioada de şorjarc. bărbăta In muncă. Cînd In sac tic Pinlea), care a reuşit penlru prima oară să cucerească locul I. mare. Num ai in această lună com i
S-a topit oţelul, a început alinarea. s-au iv ii greutăţi cu îngheţarea u- Din cele cinci jocuri susţinute. S.S.E. Petroşani a cîştigat trei, tetul sindicatului a înm înat unui nu
S-a redus oarbonul, s-a îndepărtat
nor conducte dc gaz de cocs, a luat B a realizat un meci dc egalitate iar unul l-a pierdut la limită. In măr de 23 m ineri şi a lţi m uncitori
sullul. S-au luat probele de labo
operativ măsuri. Au lost trim işi oa din cadrul exploatării bilete de o-
rator: otelul e bun. Şarja a lost ela meni să le dezgheţe şi întreaga acest turneu, echipa din Petroşani a folosit un lot formal din Popa clin na şi tratament. Printre cei care
borata doar in 7 ore şi 10 minute. muncă s-a putut deslăşura apoi Radu, Alexandru Olvedy. Sorin Vîjdea. Nicolae Popovici Ion Ro au beneficiat de aceste bilele se nu
Şarjă rapidă. normai. La orele 23,30, intervenţia fii man, Vasile Mărgnlescu, And/ei Uyhely, Eugen Micşan, Felix Scsu mără tovarăşii Vasile Bălăuţă, Aurel
Oţelării din această echipă nu operativă a şelului de schimb a tă şi Constantin Rizopol. S-au evidenţiat în mod deosebit Nicolae liusu, loan Kam podi, loan Eflim ie,
s-au mulţumit doar să dea o şarjă cut ca delicienţele existente in hala Popovici, Sorin Vîjdea, loan Roman, Vgsile Mărgulescu si alţii. Ionel Popa şi alţii.
Intr-un minimum de timp. Ei s-au de pregătire, prin deraierea unui fi ŞTEFAN N AC Y
gindit să pregătească lucrul şi pen* vagon basculant pe linia 22 nord. Întrecerea S. BALOT corespondent
tru echipa ce le urma la schimb. sd iie repede înlăturate. Trenurile corespondent
Nu se poale numi oţclar — spunea de turnare au putut astlcl sosi la viitorilor | Azi începe
comunistul loan Cură — cei oare vreme. © tehnicieni Noi tipuri de laminate I
nu vede mal deparle de schim acţiunea
T oii oţelării şi turnătorii, macn- ai
bul Iul. raqîştii, electricienii, lăcătuşii, apa- Uzinele sideiurgice au asimilat noi tipuri dc laminate, de vaccinare
Muncă sigură şi spornică am vă ducHerii şi-au adus şi in această agriculturii printre care prolile de o|ei pentru susţineri miniere,
zut şi In echipa comunistului Paul noapte un aport şi mai mare la în Ş In această perioa pentru autocamioane, tractoare şi maşini agricole,- otel- anfipoÎGomie-
Orelt de la cuptorul nr. 0. Dc>i făptuirea sarcinilor trasate de partid, dă. elevii din şcoli beton şi diverse tipuri de ţevi. O atenţie deosebită a MSîcS
se cam încurcaseră „ Uele" In schim întreaga lor contribuţie la îndepli le tehnice agricole de
bul tovarăşului loan Drughin, in- nirea angajamentelor luate tn între T pc cuprinsul regiu fost acordată fabricării de laminate din oteluri aliate Intre 15 ianuarie —
tîrzundu-se citeva minute executa cerea socialistă ce sc desfăşoară Ir, ni'/ ))arlicipu la con necesare industriei constructoare de maşini. Inlre altele 18 aprilie se desfă
rea unor operafiunj de elaborare n cinstea sărbătoririi celei de-a XX-a cursul „V iito rii teh cantitatea de laminate si bare trase din otel de rulmenţi şoară fn întreaga ţara
şarjei, el Ie-a descurcat. S-a cjşti- aniversări a eliberării patriei. 9 nicieni ai agricultu a crescut de 5.2 ori fată dc 1959. acţiunea de vaccin i-
gat din timp. Deosebit de plăcui ...La ora cînd am părăsit oţelăria r ii1'. La laza pc cla
nc-a fost să vedem la lucru şi pe Creste rapid şi producţia de tablă subţire, tablă groasă rc şi revaccina^re an-
Martin nr. 2 de la Hunedoara, din se Iau parte circa 1-10
oţelării din echipa condusă de co elevi dc la Grupul şi benzi care permit mărirea numărului de repere, pre lipoliom ielitică a per
munistul Marian Axente de la cup lingotierclc cu olel se ridicau co şcolar din Geoagiu. lucrate fără ascluerc in industria constructoare de ma soanelor în v ii stă da
torul nr. 4. Toţi oţelării munceau loane roşcalc de lumină. Ofelani.
cu mult curaj si pricepere. stupînii marilor cuptoare Martin, şcoala medie tehnică şini asigurînd avStfel şi reducerea preţului de cost şî rea la 3 luni La 20 ani In
veterinară din Galliu, clusiv. Vaccinarea S9
Un deosebii succes In muncă l-au produceau cea de a 5100 tonă oţet, şcoala de mecanici a- lizarea de economii.
obţinut şl comuniştii Aurel Stanciu dată in acest an peste plan. Comparativ cu anul 1959, producţia de laminate finite va efectua ou vaccin
şi loan Miculic, maiştri cu întreţi GH. CALINESCU gricoli din Albo Iu- este astăzi de 2,15 ori maa mare iar ce<a de ţevi de otel viu atenuat adminis-*
nerea cuptoarelor la cald. Repara S. CERBU Ha şi şcoala de me de 1,75 ori. trat pe cale bucală,
canici agricoli din Pe- T. MIR CEA ^
trestl. i (Agerp/es) corespondent J F