Page 43 - 1964-01

I

tir. 2B14 Pag. 5
B r u m a i e o c îa

Sprijin substanţial Festivalul filmului la sale

în conducerea economiei locale re a acestei Inimoase realizări ci- j

ncmulogralicc, expusă dc tov. (
Practica muncii de fiecare zi a ară­ colătenl, s-au mobilizat locuitorii de immoii, Sfatul popular orăşenesc Sî- Marcş Victor, directorul şcolii dc J
ta! efi acolo undo comitetele execu- pe diferite străzi la acţiuni de muncă meria a analizat in cadrul sesiunilor li ani din localitate. Tot aici. pan- i
llve ale sfaturilor populare ou stabi­ patriotică. Astfel, cu deşeuri de mar­ activitatea unor comisii permanente. lat colectiviştii cc urmează cursu- [
lit o temeinică colaborare cu comi­ mură s-au pavat cca. 500 m p. tro­ Au prezentat rapoarte de activitate rilc invălum lntulin agrozootehnic a J
siile permanente in vederea atragerii tuare pe străzii o Traian, 1 Mai, Gh. in cadrul sesiunilor comisiile perma- lost proiectat un ciclu de tihne do- j
acestora la rezolvarea diferitelor pro­ Coşbuc şi altele. Totodată, racordul 'nento de gospodărie comunală şi plan cu/ncnfarc u(/ricolc („Agrononutl |
bleme, rezultatele an fost din cclo străzii A. Murcşanu cu strada Libertăţii • finanţe (preşedinte iov. deputat No- nostru", „U tili/.urcu lu fu jclo r“ etc.) J
mai bune. Astfel, sfaturllo populare s-a pavat cu piatră brută şi s*au ame­ gy Koloman) şi cca de invătămint, cure au lost pe lan/ explicate de |
rezolva in mod operativ, pe baza unor najat trepte pe 30 m. Numai la acea­ cultură şi sănătate (preşedinte tov. inginerul agronom al G.A.C, din [
studii şi propuneri competente, o sc­ stă acllune au participat peste 20 ce­ deputat Traien Grozo). Pe marginea Cristur. ‘
rie de sarcini. tăţeni oare au efectuat cca, 150 ore rapoartelor s-au purtat discuţii vii şi La cinematografele din Rnpollnl |
O asemenea activitate desfăşoară şl de muncă patriotică. s-nu făcut propuneri valoroase de
i Mure şi Birccu Plică au fosf, de 1
cele patru comisii permanente do pe Problomc Importante au stat si în îmbunătăţire a muncii. Dar comisiile ! asemenea, prezentate în lala a cl>e ,
lingă Sfatul popular al oraşului Slme- atenţia comisiei permanente agricole,
pcimancntc ou fost programate să aproximativ 200 dc spectatori UI- i
rIo. Ele cuprind clic 10—11 deputaţi îndeosebi s-a avut In vedere studie­ melc romineşll „A lost prietenul j
şi şi-au format active lărgite din rln- rea posibilităţilor de folosire raţiona­ prezinte şi corapoarle în mai toata meu" şl „Cerul n-urc g ra tii". Accs- ţ
riul specialiştilor şl a cetăţenilor har­ lii şl Intensivă a pămînUilul. Ca ur­ sesiunile sfatului popular. tea au stirnit, după rulare, v ii dis- J
nici, care se bucură de mult presti­ mare s-au făcut propuneri de ox- Fără îndoială că muncind astfel, cui ii Intre participanţi. De o marc [
giu. Îndrumate do către sfatul popu­ sfatul popular a prim it din partea i i al/ucn(ă dc spectatori (peste 360) I
lar, comisiile permanente Îşi desfă­ comisiilor permanente un sprijin sub­ Duminică, la majoritatea cinema­
şoară activitatea pe bazo unor planuri Din munca tografelor săteşti din raioanele ttia, s a bucurat spectacolul cu Ulmul J
do muncă trimestriale, judicios Întoc­ stanţial in muncă. Brad, tlufeg 5/ oraşele tcg io n ilc „ I.upeni 29" ce a avut loc In satul |
mite, care ou la bază sarcinile ce unor comisii permanente Succesele de pînă acum trebuie însă Deva şi Petroşani, cuprinse Jn cea Boz Prezentarea Ulmului a losl lă- l
stau In lala comitetului cxccullv. consoLdale. Este necesar ca tn acti­ de-a doua clapa a Festivalului Ul­ cută dc tov. Ion Nicola, şclul sec- t
Planurile cuprind organizarea de vitatea de viitor sfatul popular să mului la sate, au avut loc acţiuni lie i dc ci ne licăre a raionului llia. î
studii şi controale ce urmează sa Interesante, la care au participat Achuni asemănătoare au avut loc J
tindere a grădinii de legume a G.A.C. îndrume comisiile permanente spre
fie făcute in diferite sectoare de ac­ cu tncă 6 ha în zona dLi apropierea studierea mai profundă a unor pro­ numeroşi oameni ai muncii. Dc re­ Şi fn alic localităţi. La Gurasada, )
tiv is te . Pentru o cuprindere cit mal parcului dcndroloyic, de curăţare de marcat cd multe dintre acţiunile de pildă, s-au orr/anizal cu Ulmul
largă a problemelor cc stau in fata bleme. Să fie astfel lichidată proa- amintite au losl organizate cu p ri­ „Petre cel Istel" două spectacole:
arboret a unui hectar de păşune din
lor, membrii şi activul lărgit s-au Îm ­ tica unor comisii, ca a celei de invâ- le ju l tu h lrii unor lilm c romineşll. unul in matineu, pentru elevi şl
locul numit „S id e f cit şi de defri­
părţit pe grupe do activitate. Astfel, tăinînt şi cultură, de a-şl prevedea in Astlel, la Crtstur, tn fu(a a 290 de tineret şi allul pentru adulţi. Sl
şarea şi redarea circuitului agricol a
comisia permanenta de comerţ şi coo- planurile de muncă sarcini curente spectatori, a rulat Ulmul „Codin", aici, In lala a numeroşi spectatori,
unor suprafele importante de teren
peralio si*a repartizat deputaţii şt ale comitetului executiv. De aseme­ realizat dupd o povestire a scrii­ film ul a losl In prealabil prezentat
activul pe probleme de CDinert in ­ din locurile „Ratişle", „Ogoare" şt torului Panuit Islruti. Spectacolul a de prol. Virginica Dobrotă, direc­
dustrial, alimentar şi O L F.—I.A.P L. „la Slejeri". Aceste propuneri eu fost nea, pentru întărirea continuă a co­
analizato de comitelui executiv şl laborării, comitetud executiv să in­ (ost precedat de o amplu prezenta­ toarea şcolii de 0 ani din localitate.
Periodic, de obicei lunar, tin şedin­
ţe de lucru în care analizează munca s-nu luat măsuri să fie aplicate In vite pe preşedinţii şi secretarii co­
practică.
desfăşurată şt stabilesc noile studii m isiilor la şedinţele sale. Astfel, co­
Studii urmate de propuneri in ve­ Strungarul loan Dobîrcâu de la Atelierele centrale Gurobarza s-a
ce urmează să le înlreprindă. misiile vor putea cunoaşte sarcinile
derea amplasării şi folosirii cit mal preocupat continuu do ridicarea oalifiefirii profesionale, de organizarea
Muncind astfel, comisiile perma­ ce stau în fata comitetului executiv
corespunzătoare a spatiilor comerciale mai judicioasă a locului de muncă, de eliminarea tim pilor neproductivi.
nente au venit cu o serie de propu­ din oraşul Siineria a făcut comisia şi deci să dea un sprijin tot moi sub­ Ca urmare, el reuşeşte să-şi depăşească lunar sarcinile planului do pro­
neri valoroase, care au dus Ta îm­
permanentă do comerţ şi cooperaţie. stanţial. ducţie în medie cu 25 la sută, dînd numai produse de calitate bună. De
bunătăţirea activităţii inlr-o seric de In urma propunerilor făcute s-a des­ V. FUR1R mai multe luni este evidenţiat In în trecerea socialistă.
sectoare. Să luăm de exemplu comi­ chis un nou magazin de legume şl De ce nu mai circulă autobuzul
sia permanentă de gospodărie conm- frnote in strada Libertăţii.
nolâ. In planurile sale de muncă şi-a A ctivilnlcn din ce în ce mal rod­ pînă la Sărăcsău?
prevăzut studierea posibilităţilor de nică a comisiilor permanente de pe în untfăjlle cooperativei meşteşugăreşti .U n ire a " Sebaş
La In tlln lrile cu deputata , cc/ă- sd Iacă acest lucru tn timpul cei
înfrumuseţare a străzilor oraşului lingă Sfatul popular al oraşului Si- tenii din satele Homorod, Băcăm/i mai scurt.
Lucrări p© graistrai cetăţenilor şt Sărăcsău au cerut cu insistentă De atunci au trecut doi ani dar
prin pavarca, pietruirea şi alinie­
meria este şi rezultatul strînsci co­
rea lor. S-a propus comitetului cxc- laborări care s a stabilit între acestea punerea fn circululic a autobuzelor nu s-a lăcut nimic. Din acest motiv
eutiv ca o scrie de străzi să fie pa­ şi comitetul executiv, a îndrum ării b r şi altele. Aşa slînd lucrurile, vizita­ este frizeria nr. 1. Atunci cînd Intri pe ruta Orăşlie-Surăcsău. Deputaţii o scrie de uutobuze an lost s tri­
Cele 40 de unităţi ale cooperati­
vate cu piatră bruta, sau cu deşeuri de către sfatul popular. Periodic, co­ vei meşteşugăreşti „Unirea" din Sebeş torul răm liic plăcut impresionat de aici rămîi cu o impresie plăcută. au promis că această dorinţă va li cate mai ales pc locurile unde curge
adusă la cunoştinţa com itetului exe­
de marmură. Ca materiale s-a indicat mitetul executiv organizează şedinţe sînt vizitate zilnio de numeroşi ce­ lelui cum este deservit în m ajorita­ Secţia este curată iar mobilierul mo­ cutiv al Stalului popular raional (iul. In iarna trecută şoIerul M o­
să se loloseascâ unele resurse locale. do colaborare cu preşedinţii şl secre­ tăţeni. Ei solicită anumite lucrări la tea secţiilor. dern. Deservirea la frizeria amintită Orăşlic care este in măsură să o run t a slut aproape o zi pînă a scos
lasă însă de dorit. O parte din fri­
maşina din rîu. Pentru a nu moi
De asemenea, printr-o mai judicioasă tarii comisiilor permanente. O ase­ secţiile de croitorie, cizmărie, cojo- Cu toate acestea au fost şi unele rezolve. La ritului său Slutul popu­ intim pina greutăţi şl In această
efirie ele. La rîndul lor, cooperatorii cazuri, ce-i drept puţine la număr, zeri şl mai ales cei tineri, lucrează
folosire a fondurilor bugetare s-a ară­ menea şedinţă a avut loo în ziua de lar raional Orăştie a luat legătura iarnă, conducerea aulobozcl din De­
se străduiesc şi reuşesc să execute cînd unii cooperatori au executai lu­ neatenţi, vorbesc mult, spun lot fe­
tat că sînt posibilităţi de a se cx- 5 noiembrie 19G3 unde au participat 7 lul de poveşti. Tot aici se folosesc cu autobaza l.li.T.A. Deva ce riad va a adresat SJatulut popular raio­
in marc parte luorărî de bună calitate crări de minimală. La 6ectia bo-
liiule asfaltarea străzilor oraşului. tovarăşi preşedinţi şi secretari ai co­ şi la timp. Acest lucru poale fi de­ iangeric, unde este responsabil prosoape murdare. sd rezolve această cerinţă deosebit nal Orăşlic o adresă cu rugămin­
Apreciind ca bune aceste propuneri, m isiilor permanente cu care prilej dus atit din însemnările existente în Iov. Alexandru Toma, au existat multe La majoritatea secţiilor există con­ de importantă, mai ales n i mulfl tea de a lua ţoale măsurile pentru
comitetul executiv a trecut la înfăp­ s-au discutat unele aspecte din mun­ condicile do sugestii şi reclamaţii cît nemulţumiri din partea cetăţenilor de­ dici de sugestii si reclamaţii aşezate cctătcnl din sutele amintite lucreu- construirea podelelor şl repurarea
şi din afirm aţiile unor cetăţeni care oarece cooperatorii au groşii culoa­ la locuri vizibile. La unede secţii Insă 2ă la Orăşlic şl aveau nevoie de drumului. Dar stalul popular nu a
tuirea lor. In acelaşi timp, printr-o ca sfatului popular.
au (ost deserviţi în unităţile amintite, rea la lină şi la stofe. Aşa s-a în- lipsesc asemenea condici. Este vorba mijloace de transport. In\ctcqind dai nici măcar răspuns la adresa
strînsă colaborare cu comitetele do Pentru a ridica necontenit nivelul
Deservind bine pe cetăţeni, coopera­ timplat ou lovarăşuL C. MuluJescu din dc secţiile de ceasornicărie, coafură necesitatea punerii in circulaţie a amintită. O dală cu căderea zăpe­
torii din Sebeş ou obţinui în anul care Deva căruia i-a vopsit o cantitate şi altele, iar la unele unităţi condi­ muşinilor pe tuta amintită, condu­ zii, dc la Homorod la Sărăcsău nu
a trecut unele realizări frumoase. Pla­ dc lină în culoare neagră în loo de cile sînt tim ile în sertare. cerea autobazei t.R.T.A. Deva, cu s-a mai pulul circula cu maşini.
nul anual de producţie a fost înde­ gri. oum ceruse. De asemenea, la sec­ O altă deficientă este aceea că ia doi ant in urmă, a deschis traseul Aşa că in prezent aufobuzut cir­
ţia de încălţăminte după comandă, al
Se d e z v o ltă plinit cu 12 zile înainte de termen. cărei responsabil este foan Coslines- Sebeş nu s-a făcut nimio pentru ex­ Orăşlic-Sărăcsău. Bucuria cetăţeni­ culă numai pînă la Homorod. A-
Au fost realizate beneficii peste sar­ tinderea deservirii la domiciliu, de­ lor a lost mare. S-a stabilit atunci ceasta llind siluatia, cetăţenii din
şi la Conferinţa regională U.R.C.M. s a
ca un autobuz să facă două curse, Băcăinll, Sărăcsău şi satele itw ccl-
m iş c a re a de in o v a ţii cina planificată in valoare de 71.000 cu, au fost luate măsuri greşite din pus un accent deosebit pe această la­ dus şi inlors, pe această rută. Con­ nate care lac novela la Orăşlle tre­
care canzfrou fost refuzate mai multe
lei şi economii de 105.000 Iei. La ob­
perechi de pantofi. Unele reclamaţii tură a muncii. ducerea autobazei din Deva a ac­ buie să vină cî\iVQ kilom etri pc
In anul trecut, la mina Pelrila au transport şi se intitulează : „Insta­ ţinerea acestor succese şi-au adus au fost făcute şi la adresa secţiei
Este necesar ca tovarăşii din con­
fost înregistrate 53 propuneri rle laţie mecanizata pentru descărcarea o contribuţie deosebită secţiile croi­ reparaţii radio al cărei responsabil ducerea cooperativei meşteşugăreşti ceptat propunerea cu o singură con­ los pînă la Homorod unde ti aşteap­
inovaţii, din care 38 au fost apli­ cărucioarelor cu lemn la circula­ torie nr. 1 pentru bărbaţi, condusă este Emil Schustcr, unde s au execu­ diţie şi anume ca Slutul popular ra­ tă maşina. Ce părere aveţi tovarăşi
..Unirea" să aibă in atenlie deficien­
cate. Economiile realizate pe aceas­ rul m inei în vederea fasonării lor de tov. Nicnlae Lnpşc. unitatea de tat lucrări cu multă întîrzierc. tele semnalate şi să ia măsuri pentru ional Oră.ştie să construiască podele din Comitelui executiv al Sloiului
peste riu l din Sărăcsău şi să repara popular raional Orăştic ? Cînd vcll
ta cale se ridică la 239.818 lei. pentru subteran". In prezent, des­ reparaţii încălţăminte al cărei respon­ La Sebeş funcţionează trei frizerii. a fi remediate cit mal repede drumul In aşa lei ca maşinile sd
lua măsuri dc construire a podele­
Aceste succese au constituit un cărcarea se face manual, fapt care sabil este tov. Vasile Plilea, frizeria Cca mai spaţioasă şi mai bine dotată V. ALCU circule In bune condiţii. Tovarăşii lor şi de reparare a drum urilor ?
im bold pentru colectivul de inova­ cere eforturi fizice mari. Inovato­ nr; 2 al cărei responsabil este tov. din comitelui executiv s-au angajat V. A.
tori de aici. Cabinetul tehnic, cu rul a conceput un troliu care, prin W ilhelm Schmîdt si altele. Pe lîngă
sprijinul com itetului sindicatului, a acţionarea unui cablu cu ajutorul faptul că şi-au realizat înainte de ter­ La unul din noile magazine Lipseşte spiritul gospodăresc
organizat un concurs de inovaţii unor dispozitive, ridică căruciorul men sarcinile de plan, aceste unităţi
care cuprinde teme de mare im p o r­ încărcat cu lemne la nivelul platfor­ ou executat lucrări de bună calitate, In centrul oraşului Alba Iulîa, de varietatea mărfurilor, cît şi de Sportul şi îndeosebi lotbalul şi-Q tovarăşii din conducerea asociaţiei
tanţă cum sînt „D ispo zitiv pentru mei de descarcjre, unde, prin răs­ pe gustul cetăţenilor. la parterul unui frumos bloc de buna aprovizionare a magazinu­ cişllgal mulţi sim puli2anjl şi in nu au dovedit In continuare aceea­
tăiat garnituri la tuburile de aeraj turnarea laterală a căruciorului, lem ­ Locuitorii oraşului Sebeş aduc nu­ locuinţe, au fost deschise recent lui. Diferitele tipuri de aparate rîndul cetăţenilor din comuna V in ­ şi preocupate pentru păstrarea echi­
adaptabile la presa hidraulică", „M e ­ nele se descarcă singure pe plat­ mai cuvinte de laudă unor coopera­ cîtcva noi unităţi comerciale. dc radio, maşini pentru spălat tui de Jos, raionul Alba. Echipa dc pamentului în cele mat bune con-
canizarea operaţiei de încărcare a formă. Prin inversarea manevrei la Printre acestea, sc numără şi rufe, aspiratoare dc praf, frigi­ lot hal „M ureşul" din localitate ditiunl. In camera (dacă se poate
cărbunelui în abataj cameră", „A - troliu, căruciorul este repus pe li­ tori ca: pantofarul Joan Kampu, croi­ unitatea dc desfacere a produse­ dere, maşini de călcat, maşini participă Jn campionatul raional şi numi aşa) tn care este tinut echi­
daptarea co liv iilo r la puţ pentru nie. Această instalaţie se va construi torii Nicolac Răşinar şi Nicoluc lor electrotehnice, magazinul „E- electrice de cusut etc, atrag zil­ urc fn (icnetul o comportare sulis- pamentul sportiv, geamurile
transportul paralel a producţiei şi din rezerve interne şi material re­ Munteanu, cojocarul loan Pctrişor, lcctrîcc". nic sute dc cetăţeni. Atitudinea sini
lăcătnarc. Pentru buna desfăşurare sparte, iar uşa abia se (Inc. înăun­
a m aterialului lemnos", „Captarea cuperat, iar în urma aplicării eî se coafeza Olimpia Cazan şi alţii, care atentă, politeţea personalului, a a cfivllăfii acestei echipe cil şi u tru, echipamentul sportiv este arun­
apelor în abataj, în rambleu şi re­ reduc com plet eforturile fizice, creş­ işi fac datoria în mod conştiincios. Privirile cetăţenilor care trec contribuie de asemenea la creşte­ cat pc jos ţâră pic de grijă.
ţinerea m aterialului mărunt în aba­ te productivitatea m uncii şi se m ic­ prin faţa marilor vitrine, sînt rea numărului dc cumpărători. altor ramuri sportive, asociaţia a Oatc tovarăşii din consiliul aso­
taje" etc. şorează tim pul de descărcare cu 75 Pentru a crea condiţii cît mai bune atrase de varietatea mărfurilor S-a reuşit astfel ca planul pe Investit sume Importante pentru ciaţiei sportive nu sc gindesc că
Prima inovaţie a şi fost propusă : la sută. (Ic muncă lucrătorilor, conducerea coo­ expuse cu mult gust. luna ianuarie la desfacere, să fie cumpărarea dc echipament : bocanci acest echipament este un bun ob­
autorul ei e candidatul de partid EADUŢÂ CONSTANTIN perativei a rcamenajat unele unilătj Jntrînd în magazin, cumpărăto­ realizat pînă în ziua de 13 în tricouri, mingi şi altele. Din păcate, ştesc şi deci trebuie păstrat cu g rijă ?
Blag Teodor, lăcătuş la sectorul VII ' corespondent printre care cele dc coafură, frizerie rul este plăcut impresionat atît proporţie de 62 la sută.
-=• ____l . 1— . . . - -
ridicat între secolul a l-X III lea>şi al
cene, ca şi în Brelania, problema
de sule sau de mit de ori, s-a ajuna
C o l o s a l u l XV-lea, dar aceşti contemporani ai nilor, autorul alîl de Interesantei meni care nu cunoşteau nici fierul, la posibilitatea mişcării unor pietre
cărţi „A k u -A k ir a pulul să afle că
a trebuit să fie soluţionată dc oa­
marilor catedrale gotice sc serveau
marile slalui rcprezenlind oameni cu
uriaşe. Egiptenii transportau, la dis-*
de o tehnică cu lotul diferită. Dacă urechile lungi, răsplndile în Întrea­ nici otelul. lente de sute dc kilom etri materia-
ne gîndim că incaşii nu cunoşleau ga Insulă, erau tăiate din blocuri In ce priveşte menhirele. deseori Iul ecos din cariere cu ajutorul unor
în construcţiile antichităţii ci trebuiau să se lipsească de mortar de granit cu ajutorul unor „topoa­ mi fost folosite blocuri deja izolate plute. Plutele erau Încărcate pe us­
nici roata, nici (ierul, nici boita, că
cat si apoi cînd apele N ilului se re­
prin acţiunea de eroziune a vinlu-
re" de piatră şl al apei. Lucrătorii
şi dc ciment şi că, în line, nu pu­ foloseau topoare pentru a obţine lui. Dar, multe dintre menhire au vărsau. plutele erau duse de aceste
teau, In mod practic, să transporte două şanţuri paralelei $i apoi „ata­ urme de tăiere mal proaspătă, şt a- ape la looul dorit.
Pentru ca recordul deţinut timp colosalul <3 putut să înflorească In sală hîpostilă, construită sub Ram- greutăţile cu ajutorul animalelor (la­
do '4 500 de ani de piramida lui cursul unor epoci succesive ale a- ses, măsoară 103 m pe 52 nr ; se cau" pialra dintre cele două şan­ nume In locul tn care au fost des­ Basoreliefurile din Egipt şi Mcso-
prinse de restul stincii. Cu ce m ij­
Kcops — cel mai voluminos monu­ ccleiaşi civilizaţii. De pilda, pe lin ­ silă aici 134 coloane, aceea din cen­ mele nu pot să oare mai mu 11 do ţuri. Operaţia era îndelungată si a- loace? $i astăzi sc mai foloseşte în polamia ne arată cum se proceda
nevoioasa, dar s-a dovedii a fi e-
ment ridicat de oamoni — sa fie gă piramide şi templele lui Ramscs tru atingînd 24 m înălţime şi avin'J jl)—40 kg) sc constată că sc aflau la ficace. Irlanda şi Brelania următorul proce­ la transportul pe usoal. M aterialul
doborit. a trebuit «ă se aştepte anul al ll-lca, civilizaţia Egiptului anllo un diametru de 3,50 m. un nivel tehnic inferior aceluia al deu : se asociază focul, penele de era montai pe ni$te schiuri de lemn
si tras de un număr mare dc oa­
1042. cind In S.U.Ai a fost înălţat a dat — după numeroase secole — vechilor eglpleni şi nu putem decît C il priveşle ridicarea In poziţie lemn si apa rece pentru a desprinde
barajul de la Grand Conice. De n- farul din Alexandria. Se poale deci Recorduri monolitice să ne minunăm dc rezultatele ob­ verticală a statuilor, aceasta se rea­ blocuri dc piatră din rocă Pro­ meni. Şi aici este vorbo dc o suită
de mişcări infime, repetate la in fi­
ţinute de ei
tunci, acest record a fost depăşit şi afirma că această civilizaţie a pro­ liza prin săltarea cu ajutorul a trei cedeul parc a fi universal : îl găsim nit. C il priveşte piramidele, expli­
de alte construcţii uriaşe, printre dus colosalul de cel puţin trei ori Dar colosalul nu se intilnesle nu­ Dar exemplele nu ne sint furni­ pîrghii trase de 12 oameni şi prin in India din sec al llf-lea. în Gre­
care barajele hidrocentralelor de pe In Istoria ci. mai in Egipt. Gigantismul in con­ zate numai de civilizaţiile clasice. introducerea sub statuie a unor pie­ cia şi Creta In epocile prim itive, tl caţia nu poale fi alta : a Ircbuil mal
tu lii să se construiască un drum d*
Volga, de pe Angara clc. strucţii a înflorit Intr-un mare număr Mcgalilele europene dovedesc că so­ tre de diferite dimensiuni.
Lui Keops i a urmat pc tron hui de târî. Fireşte, de la început ne cietăţi omcneşli pol înălţa Impresio­ Problema transportării statuilor, găsim, moi ales, în Egipt. acces, un plan înclinat cu pantă
Dar, cu cele '2.300.000 m.c. de pia­ sân Kefren, care a construit şi el Procedeele diferă în raport ou ro­ dulce — o adevărată colină a rtifi­
tră şi cu cele 5.500.000 de tone a- o piramidă, ceva mai mică insă de- gîndîm la imensele monumente de nante monumente, răininlnd totuşi dintre care unele cinlăroau între cile: tn calcar se săpau g a lerii:
la un stadiu prcislorio de civilizaţie.
piatră. Nu mai puţin spectaculoasă
(ecastă piramidă poale li considerată cîl aceea construită de tatăl său. docil arhitectura egipteană este cea La Stonnhcnge — Anglia — se gă­ 25—30 tone, s-a rezolvat si mai sim­ pentru o extrage granitul, mal tu lii cială care progresa în înălţime sl
plu : 1U0 de locuitori de pe insula,
ca începutul unui şir întreg de rea­ La origină piramida lui Kcops mă­ se trasa un şentulet puţin adina în Întindere, pc măsură cc — mo­
lizări colosale pe care ni le-a lăsat sura aproape 147 m înălţime şi 230 peruvianâ. Intr-adevăr, in munţii An- seşte in jurul „altarului" central un bărbaţi şi femei, s-au înhămat la o care delimita blocul ce urma să fie numentul progresînd el însuşi —
statuie culcată care cinlărea circa
'/.I, civilizaţia incaşilor si a unor pre­
antichitatea, realizări care ne uimesc in pe fiecare latură. Plafonul came­ prim rang de monoliţi, descuind o detaşat. In lungul acestui şănţuleţ, materialele erau ridicate plnă la
Si r;dică mereu problema ; cum au rei funerare este format din 9 blo­ decesori ai lor ne-a lăsat un număr potcoavă, apoi o a doua potcoavă- 12 tone şi au început s o tragă. Ite- erau apoi săpate găuri adinei, apro­ amplasamentul prevăzut. Aria egip­
yerdhnl, descriind rapiditatea cu care
de realizări extraordinare. In primul
losl eln construite? curi .de granit, cintărind 400 tone rînd trebuie citată vestita localitate aceea a celor cinci „trililc ", cu cei colosul de piatră aluneca pe nisip, piate unele de altele (la circa 16
Gum au fost construite piramidele doi montanii $1 uşorul lor. Studiul teană ne-a lăsat reprezentări do
Piramida Iui Kefren avea numai Tiahuanaco, care se află pe platou­ arată textual : „Judecind după vite ­ cm) în care se înfigeau pene de
din Egipt, cele din Mexic, construc­ 143 rm înălţime şi 215 m pe fiecare arheologic al monumentului şi data­ lemn. Udate cu apă, penele de lemn planuri înclin ate : acela al marii pU
ţiile Mesopolamlei ? Cum nu reuşit latură. In schimb, faimosul Sfinx, a- rile tnalle. şl unde se înaltă edificii rea cu ajutorul carbonului 14 a res­ ză. s-ar fi putut spline că flecare nu sc umflau şi această dilatare gene­ ramide a avut cu siguranţă o Infil-»
megalitice pe o suprafaţă de 45 ha.
oamenii In urmă cu atllea secole ccst banc de calcar lung de 200 m, Astăzi, s-an găsit resturi ale unei turilor organice găsite in cursul să­ avea de tras decît o savon;6ră". El rală era suficientă pentru a detaşa time de peste 140 m. Acesta pnro
precizează că. cu „patine de lemn
să construiască marele zid chinezesc 7 a fost fără îndoială ridicat in tim ­ păturilor au dovedit că an existat să (îe singurul „secret" al monu-
5‘ă înalţi în inima Anzilor ziduri fă- platforme cu mari scări de acces. trei perioade de construcţie, prima şi cu un număr suplimentar de oa­ blocul. In toate carierele de granit
pul domniei acestuia si din ordinul meni ar fi posibil să sc tragă $i o din Egipt se qăsosc urme do găuri • m eatului: construcţia sa o ce*
culo din blocuri gigantice, ajustate In zidurile, care Înconjoară edificiile situîndu se tn anul 1050 io n ., iar săpate Pentru detaşarea unor blocuri
la milimetru, este intr-adevăr un lu ­ său. Sfinxul a fost construit in pe­ se află porţi tăiate intr-un singur cca mai recentă fiind contemporană statuie mai mare". rut nu numai un anumit nu­
ciu uimilor. Cum s-a pulul In â lli rioada de apogeu a vechiului impe­ bloc de piatra. Unul dintre aceşti cu epoca miceoiană S a făcut în felul acesla dovada foarte mari oi se serveau de fierăs­ măr de cunoştinţe si do proce­
riu spre anii 2.000 t en. Dar con­ monoliţi, poarta cunoscută sul) nu­ că atit pentru eonslruirea cit şi pen­ trăul dc metal (cupru sau bronz),
faimoasa Poartă a leilor tn Mlcenc? Piramidele, zidurile ciclopice, obe­ dee tehnice precise, dar. tu spe­
In fine, cum s-au putui construi în strucţii colosale au fost ridicate Şi mele de Poarta Soarelui, este înaltă liscurile şi mcnhirele ridică de fapt tru Iransoortarea şi aşezarea aces­ fierăstrăul de piatră dură, ciocanul
în perioada imperiului mediu şi a tor statui, nu cva nevoie de inter- cial, mult spaţiu, mult timp, muţ­
Europa occidental3. pe alunei încă de 3 m şi lată de 3.75 m Monu­ o triplă problemă : problema extrac­ de piatră si de maiul rle lemn. In
imperiului nou. Egiptologul Serge mentele erau decorate cu statui i- venlia vreunei forte misterioase, a
In plină epocă a barbariei ansam­ ţiei (si a tăierii), problema trans­ locul respectiv pinlra tăiată era pre­ ii oameni. Herodol ne-a lăsat urmă­
bluri atit dc impresionanle cum slut Sauneron afirmă că construcţiile (Ic mense, In vreme ce un întreg sis­ portului şi problema ridicării (sau a unor fiînle extraordinare. Operele lucrată $i debarasată de orice gre­ toarele cifre: numai construcţia dru­
cele de la Carnnc $i Slonehcnge ? la Carnac sint „cel mai gigantic an­ tem de canalizare asigura drenajul montării la fala locului). gigantice anar ca rezultat al muncii mului de acces lung de 295 m şî lat
samblu de temple din Egipt, pe care în subsoluri. Blocurile de bazalt sau oamenilor, a unui maro număr do utate inutilă Înaintea transportului.
Mai aproape de noi, catedralele, de 19 in a durat 10 ani. folosin-
ca şi inare'e apeducte, temple generaţii inlregi de faraoni, s an in- de gresie găsite la Tiahuanaco clnlâ- Vremuri şi oameni oameni care se chinuiau vreme în ­
lîirjit să le conslruiască şi pe care delungată pentru (lesuvlrşiffsJ lor. Adevăratul secret du se munca a 100.000 de oameni.
teatre d!n lumea grero romană ne resc piuă îa 100 de tone.
apar ca mai puţin misterioase. milenii de vandalisme. începînd cu Diversitatea elementelor care Ie Toate aceste probleme au putut împotriva pietret — al piramidelor Eslc adevărat că ace$U oameni nu
cele comise de asirienî (anul 601 compun şi precizia cu care sint a- primi un răspuns prin experentele munceau dooit timp dc 3 luni pe
Keops şi celelalte Le.11.) şi lerminind ou cele din samblate aceste elemente sint uim i­ Încununate de succes făcute de Thor lemn udat Iată, deci, principiul care a stal an. creşterea apelor N ilului lmpie-
tim purile mai recente, ou reuşit toare S ar părea că tnoasii folo­ Heverdhal, celebrul navigator care la ba/a realizării tuturor acestor
Există obiceiul de a se spune că să le distrugă". Ansa'mblnl mă­ seau simultan mal multe tipuri de a traversat o mare parto a Pacifi­ Prima problemă care se ridică esle opere colosale: o acţiune infimă, dicînd munca tn restul anului. Con­
tonte civilizaţiile au cunoscut „pe­ soară 350 m lungime fi.irnl tn a- aparate pentru zidurile lor. cului pe pluta Kon-Tiki. A«igurtn- aceea a exlract'eî şi tăierii pie'rn- repetată la infinit. Infim ul tl repre­ struirea piramidei a durat 20 de aru<
rioada lor colosală'. In realitate, celaşl timp haolio şi colosal. Marea Fireşte, construcţiile inoaşllor s-au du şi concursul nelimitat al indige­ lor. în Peru, ca şi In Egipt, la ML- zintă foita unui om. MulUpliolndu-1 T,
1