Page 49 - 1964-01

Economii do combustibil

Continulnd şirul succeselor din
anul trecut, cind au economisit 6.270
tone combustibil convenţional, meca­
nicii Şi foohiştii depoului GF R. Pe­
troşani au Înscris în primele zile diin
anul acesta noi realizări. In prima
decada a lunii ianuarie colectivul de
mecanicii şi fochişti a economisit 162
tone combustibil convenlional $1 a
remorcat 25 trenuri cu tonaj sporit.
Printre cei care s-au evidenţiat în
această acţiune se numără comuniş­
tii Francisc Rudean, Gh. Maieu, Pe­
tru Balaş, Gheorghe Robea şi alţii*

Cititori la bibliotecă

La Biblioteca raională din Orăşlie
au fost organizate în anul trecut J75
In cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei acţiuni dc masă cu cartea. Colectivul
bibliotecii a căutat ca prin aceste ac-
(iuni să atragă In jurul bibliotecii un
număr cit mai marc de oameni al
muncii din oraş.
Datorită acţiunilor întreprinse, a
muncii de îndrumare permanentă a
lecturii cititorilor, în primele 15 y.ite
din acest an au /ost înscrişi ta bi­
bliotecă aproape 400 de c itito ri.

listă ce se desfăşoară in oinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării
E . M . Z S a fa m pair ied : Cercuri ele muzica
Analizînd posibilităţile existente la fiecare loc de muncă, colectivul — DEPĂŞIREA PLANULUI ANU AL LA PRODUCŢIA GLOBALA CU
de muncitori, ingineri şi tehnicieni dc la Exploatarea minieră Zlatna şi-a 50.000 LE I; instrumentală
luat următoarele angajamente pentru anul 1964 : — DEPĂŞIREA PLANULUI AN U A L LA PRODUCŢIA MARFA CU Recent, la Casa raională de cul­
— PE SEAMA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII SA REALIZE­ 75.000 L E ; tură din llia au luat fiinţă patru
ZE O DEPĂŞIRE A PRODUCŢIE GLOBALE CU 208.000 LEI ; — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII CU 1 LA SUTA cercuri de muzică /nstrumenta/a;
— SA SE REALIZEZE ECONOMII LA PREŢUL DE COST, PESTE CELE TAŢA DE SARCINA PLANIFICATA ; acordeon, pian, vioară şi mandoli­
PLANIFICATE, ÎN VALOARE DE 250.000 LEI ;
— SA REALIZEZE ECONOMII LA PREŢUL DE COST ÎN VALOARE nă. La acestea participă circa 40-50
— PÎN A LA 23 AUGUST COLECTIVUL DE MUNCA AL EXPLOA­ DE 50.000 LE. de cursanţi, oameni ai muncii din
TĂRII SE ANGAJEAZA SA REALI7 EZE: llia, care studiază zi de zi sub în­
Printr-o valorificare mai bună a masei lemnoase se vor obţine in
— O DEPĂŞIRE LA PRODUCŢIA GLOBALA DE 139.000 L E ; drumarea tovarăşului Czeller Liviu.
plus următoarele cantităţi de m aterial lemnos: 125 in.c. lemn dc rulaj
— 185.000 L E ECONOMII LA PREŢUL DE COST. lag ; 140 m.c. buşteni gater fag ; 250 traverse norm ale; 20 ra.c. doage Curînd, acestor strădanii meritorii
Pentru realizarea acestor angajamente s-au hiat şi sint in curs de pentru buiol-bere; 100 tone crăci legale in snopi; 100 mc. lemn de ru­ li se vor vedea roadele.
aplicare o seric de măsuri tehnlco-organizatorice printre care: adlncirea laj stejar. N. ZMEU
puţului central de extracţie Stănija cu 40 m., terminarea adînclrii pu­ Pină la 23 August colectivul de muncă al întreprinderii se angajea­ corespondent FURNALUL DE 1 000 M C . DE LA C. S. HUNEDOARA.
lului Hancş, extinderea susţinerii cu prefabricate de beton şi metal. ză să realizeze :
— DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIE GLOBALE CU 30.000 L E I;
Fabrica „Sebeşul" din Sebeş — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIE» MARFA CU 45.000 L E ;
— ECONOMII LA PREŢUL DE COST ÎN VALOARE DE 25.000 LE ; Cu pasiune şi simt de răspundere
Colectivul dc muncitori, tehnicieni şi ingineri dc Ia fabrica „Sebeşul"
— DEPĂŞIREA BENEFICIILOR PLANIFICATE CU 10.000 LE .
din Sebeş, analizînd cu prilejul dezbaterii cifrelor de p in i pe anul 1964 Dacă Ia acest început de an vizi­ dau dovadă In munca, pe care şl-au litri lapte, din care o cantitate în­
posibilităţile de care dispune, Îşi ia următoarele angajamente în întrece­ întreprinderea de industrie locală Deva ales-o le-a adus şi satisfacţia prime­ semnată reprezintă depăşirile do
rea socialistă : tezi gospodăria agricolă de stat din lor succese din noul an. Dar, care plan.
— SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL PRODUCŢIE! GLOBALE CU 500.000 LEI, Bircea Ma-'e vei descoperi cu uşu­
Dar, în atentia celor trei comu­
D II« CARE PÎNA LA 23 AUGUST SA REALIZEZE 300.000 L E ; Coleotivul dc muncă al întreprin derii de industrie locală din oraşul rinţă evidenţiaţii în întrecerea socia­ sint aceste succese? nişti şi a tuturor lucrătorilor de aici
listă de aici. Despre ei vorbesc în
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA M UNCII CU 0,5 LA SUTA Deva, cu prilejul dezba/terilor cifrelor de plan pe anul 1904, şi-a luat primul rînd oamenii dar, chipurile Gospodăria dispune de 613 bovine stă şi tndeplirvrca sarcinilor cu pri­
FAŢA DE SARCINA P LAN IFIC ATA; în cinstea celei a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre, însufle­ lor le poţi în tiln i şi la panoul de din care 317 vaci cu 'apte. Preocupa­ vire la creşterea sporului în greu­
— SA REALIZEZE 200.000 LEI ECONOMII LA PREŢUL DE COST, DIN ţite angajamente în întrecerea socialistă: onoare. Printre allii, la panoul de rea principală a celor trei comunişti tate la animalele tinere puse la în­
CARE PÎN A LA 23 AUGUST 120.000 LEI. — REALIZAREA UNUI SPOR L A PRODUCŢIA GLOBALĂ INDUS­ care lucrează aici a fost să antreneze
onoare poli vedea chipurile comuniş­ la îndeplinirea tuturor sarcinilor pe grăşat. Astfel, îngrijirea atentă si
V alorificind rezervele interne, colectivul dc muncă de la fabrica TRIALA ÎN VALOARE DE 275.000 LEI, DIN CARE 175.000 L E PÎNA LA tilor Vasile Felecan, Andrei Bogdan toii lucrătorii din sectorul zootehnic. întocmirea unor raţii chibzuite au
.Sebeşul" Sebeş se angajează să producă peste sarcinile de plan 30.000 23 AUGUST; şi Paula Oprican. Ei lucrează In sec­ Încă de la începutul anului ei şi-au fost factorii care au făcut ca de la
perechi ciorapi bumbac, 20.000 tricotaje bumbac, din care pină la 23 Au­ — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFĂ LA ACTIVITATEA torul zootehnic şi învaţă mereu pen­ asumai sarcina să depăşească pro* începutul anului şi pînă în prezent,
gust să realizeze 25.000 perechi ciorap' bumbac şi 15.000 tricotaje. In cen­ INDUSTRIALA CU 280.000 LEI, DIN CARE 190.000 L E PÎNA LA 23 AU­ tru a deveni cît mai buni în îndelet­ duclia de lapte planificată. In acest la un lot de 28 capete tineret bovin
trul atenţiei muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor va sta In perma­ GUST; nicirea pe care şi-au ales-o. scop fiecare se ocupă de cîte o să se oblină un spor de greutate de
nentă îmbunătăţirea calităţii produselor. Colectivul fabricii se angajează — CRFŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU I LA SUTĂ FAŢA Intr-adevăr, cei trei comunişti, sim­ problemă. Astfel comunistul Vasile 840 kg carne vie.
să îmbunătăţească calitatea ciorapilor dc bumbac cu 0,2 la sulă, a ciora­ DE SARCINA PLANIFICATA ; ţind răspunderea pentru soarta pro­ Felocan, împreună cu brigadierul s© Recenl, într-o adunare generală a
pilor de relon cu 1 la sută, iar a tricotajelor de-bumbac cu 2 la sulă. — REALIZAREA UNOR ECONOM II LA PREŢUL DE COST IN V A ­ ducţiei animaliere din gospodărie, cu îngrijeşte de întocmirea unor raţii r.ît organizaţiei de partid s-a discutat si
LOARE DE 130.000 LEI, DIN CARE 70.000 L E PÎNA LA 23 AUGUST; prilejul unei adunări generale au ce­ mai chibzuite. Andrei Bogdan se ocu­ despre descoperirea unor noi soluţii,
F. Dobra — REALIZAREA DE BENEFICII PESTE PLAN ÎN VALOARE DE pă de lirănirea la timp şi în bune pentru creşterea continuă a produc­
130.000 LEI. DIN CARE 70.000 LEI PÎN A LA 23 AUGUST. rut să lucreze in sectorul zootehnic. condiliuni a animalelor. iar Paula ţiei de lapte şi a sporului în greu­
Si iată că în scurt timp au ajuns să
De curînd colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la în­ Colectivul întreprinderii se anga ieazâ să producă peste p la n : 2000 Oprican şi-a asumat sarcina de a asi­ tate. Cu acest prilej comuniştii Va­
treprinderea forestieră Dobra a dezbătut cifrele de plan pe anul 1964. m.c. balast şi nisip, 2000 tone piatră de construcţii, 1000 tone bcntonUâ fie evidenţiaţi în întrecerea socialis­ gura respectarea întocmai a progra­ sile Felecan, Andrei Bogdan şi Pau­
Cu acest prilej s-au luai următoarele angajamente In întrecerea socia- brută, diverse produse dc tapiţerie în valoare de 100.000 Ici. tă. Pasiunea şi perseverenta dc care mului de muls. Ca urmare, produc­ la Oprican care lucrează în sectorul
ţia dc lapte a început să crească în zootehnic s-au engajat să facă lot
mod treptat, ajungîndu-se în prezent le stă în pul iută pentru îndcplinirc.i
Măsuri de protecţia muncii să sc obţină o sporire simţitoare a sarcinilor trasate. Prin aceasta ei au
confirmat încă o dată faptul că pro­
planificată.
furajată fată de sarcina
Conducerea I.R.H. Deva acordă o de , transfQrmare Luponi etc. Elec­ Realizăm ritmic sarcinile de plan producţiei de lapte pc cap de vacă zei.la lor la panoul evidenţiaţilor i.i
marc atenlie îmbunătăţirii condiţiilor tricienii sint dotali cu cismc si mă­ ‘ Aceasta înseamnă pentru gospodăria întrecerea socialistă este justificată
dc mu ne* ale angajaţilor ei şi apli­ nuşi de cauciuc, indicatoare de ten­ P rinfr-o organizare mai de organizaţia de partid. în urma termene. In acestea se trec detailai prin fapte.
cării stricte a măsurilor de proiecţia siune si altele. propunerilor lăcule de şefii de echi­ felul lucrării, timpul de execuţie, ma­ agricolă de stat din Bircea Marc li­ * I. M ANEA
şi igiena muncii Din lucrările mai im­ Pentru anul în curs sint alocate judicioasă a m unci pe. a organizat procesul de produc­ terialele necesare etc. Calcndarel* vrarea zilnică la I.C.I.L a peste 2500
portante, efectuate pe linia proiecţiei 140.000 lei. Suma- respectivă va fi ţie în două tute. Ca urmare, pie­ de termene sint date la fiecare tur­
muncii amintim : dotarea staţiilor cu cheltuită pentru efectuarea altor lu­ Colectivul secţiei l-a locomotive de sele primite pentru prelucrare de la nător din secţie, ceea ce li ajută
indicatoare dc tensiune de la 6 Kv. crări de proiecţia muncii şi îmbună­ la Atelierele R.M.R. Simcrla, îndru­ alte secţii se pot executa la timp, să-şi organizeze astfel munca îneît Unităţi de întreţinere şi reparare
la 110 Kv — după necesităţi, monta­ tăţirea condiţiilor de muncă. mai în permanentă de organizaţia dc fără întlrzieri, lucrările fiind de ca­ să obţină randamente ridicate.
rea paravanelor în fala transformato­ G. ANDONE partid, a îndeplinit p’.anuf de pro­ litate mai bună. Introducerea calendarelor de ter­ a autoturismelor în perioada de garanţie
rilo r cu ulei. sistematizarea postului corespondent ducţie pe anul 1963 înainte dc ter­ Pe lîngă aceste măsuri se constată mene, extinderea metodei de turnare
men. o îmbunătăţire a asistentei tehnice. In cochile. împreună cu alte măsuri La Timişoara, Cluj, Bacău, Iaşi, Cta- liere pentru reparaţii auto-moto cu­
M aiştrii controlează şi sprijină mai aplicate şi-au dovedit eficacitatea. iova. Tg. Mureş şi Bucureşti au luat rente. Aceste unituli vor execute to­
Succesele dobindite sint urmare a mult echipele In procesul de pro­ fiinţă de curînd unilăti de Întreţinere todată la comandă portbagaje, apără­
In sprijinul ofelarllor strădaniei cu care a muncit fiecare ducţie. In prima decadă a lunii Ianuarie tur­ şi reparare a autoturismelor In pe­ tori, parasolarc, spătare de scaune
nătorii de la Atelierele R.M.R. St
lucrător, a aplicării in producţie
a
pentru automobile etc.
unor măsuri eficiente care au dus la Datorită măsurilor aplicate, colecti­ meria au executat cu circa două tone rioada de garanţie. Asemenea unităţi Pentru executarea unor lucrări de
Colectarea şi trimiterea deşeuri l.upeni, Trustul de construcţii si mon­ vul secţiei l-a a reuşit In prima de­ mai multe piese decit sarcina plani­ sint prevăzute a lua fiinţă în urmă­
lor feroase otelăriilor. constituie o taje Coroeşti etc. o orgonizdre mai judicioasă a muncii, cadă a lunii ianuarie să repare peste ficată. toarele luni şi in celelalte centre re­ bună calitate U.C.E.C.O.M. a deschis
o scrie de cursuri de scurtă durată,
preocupare permanentă o oamenilor Rezultate bune s-au oblinut pe la eliminarea tim pilor neproductivi, sarcinile planificate un cazan de lo­ CORNEA DUMITRU gionale. unde mecanicii studiază noile tipuri
muncii din bazinul carbonifer at această linie şi in zilele care au la ridicarea calificării muncitorilor. comotivă. reparaţia fiind de calitate turnător In numeroase localităţi din tară se dc autoturisme.
Văii Jiului. In anul care a trecut, au • recul din noul an. In grupuri orgj- Organizaţia dc partid a repartizat !a bună. la secţia a Ill-a mecanică vor organiza, de asemenea noi ate­ (Agerpres)
fost colectate şi expediate olelârii- nizate, oamenii muncii din Valea fiecare loc de muncă membri de O contribuţie însemnată la obţine­
lor hunedorene 9.836 tone lier vechi Jiului au iual parte cu entuziasm ta partid ou experienţă. rea acestui succes l-au adus munci­ Nlcs un rebuf
cu 836 tone moi mult decll sarcinii acţiunile patriotice de colectare Pentru anul 1904. colectivului sec­ torii cazangii Miron Pepenar, Octa-
stabilită. fierului vechi Drept rezi.ltot, pină in ţiei l-a i^o m o tive u revin sarcini vian Jinari). loan Suşavă şi allii. Conducerile atelierelor de strungă Noi a ch iziţii la M uzeul de a rtă
Tot in cursu! onutui 1063 (.CM. prezent au şi fost colectate peste sporite. Pentru îndeplinirea lor rit­ VIRGIL CfMPUREANU rie şi forjă de la Atelierele R.M.R al R.P. R o m în e
Petroşani o mai expediat 532 tone 100.000 kg (iei vecin. S-au eviden­ mică s-ou luat din timp măsuri teh- lăcătuş monlor la secţia l-a Simeria împreună cu organizaţia sin­
(ontâ şi 227 tone metale nelcroase ţiat colectivele exploatărilor minier* ntco-organi^atorice eficiente. O parle locomotive dicală. s-au preocupat in permanen­ Muzeul de A rtă al R.P. Romîne s-a şi tabloul „care cu bol". S-au îmbo­
In felul acesta, planul de colectori* OIIja, Urîcani, Aninoasa si secţia din ele au şi fosl aplicate in pro­ tă de ridicarea calificării m uncitorilor. îmbogăţii anul trecut, cu aproape găţit de asemenea colecţiile Luchian,
a deşeurilor feroase pe -inul trecut, electrică VuUan. Otelarii. vor primi ducţie. De pildă, pentru crearea unor Prim ele zile ne-au adus In toamna anului trecut majoritatea 1.000 opere de arlă — pictură, sculp­ N. Tonilza, Pallady şi Steriadi, Iscr,
condiţii optime de lucru In toi (im­
a fost îndeplinit, cu Irt zile mai de- anul acesta un sprijin şi mar sub­ lucrătorilor de aici au terminat cursul tură, grafică, — arlă decorativă si Ressu, Dărăscu şi Jiquidi. Coiecţiilo
vr_me. La *“olectarea şi predarea fie stanţial din parica minerilor care pui iernii s-a amenajai in cadrul sec­ succese de ridicare a calificării. Creşterea ca­ feudală. Secţia de artă feudală şi-a muzeului s-au m ărit şi cu numeroaso
rului vechi s-au evidenţia! colecti -fiu liolăriti să te trimită cantităţi ţiei un canal înrăirii. oare permite M uncitorii din secţia noastră s-au lificării cadrelor a avut drept urmare completai colecţiile cu un vas smăl­ lucrări de plastică contemporană.
vele de oarreni ai muncii de la sporite de deşeuri feroase. m uncitorilor execute fără între­ unqojdl să depăşe scă in anul 1964 ridicarea continuă a calităţii produ­ ţuit din epoca lui Mircea cel Bă- Galeria de artă universală a achi­
U.R.U.M. — Petroşani; exploatările CONSTANTIN BADUŢA ruperi -diferitele reparalii la locomo­ planul anual de producţie, fn vede­ selor. In 12 zile din acest an. colecti­ trîn descoperii la fosta Curte Dom­ ziţionat tabloul „Punerea în mor-
miniere Looea. Vulcan. U/icani $j vele celor două ateliere n-au rebutat nească din Tirgovlşte. cu fragmente m int" (operă anonimă a unui artist
corespondent tive. Conducerea secţiei. îndrumată rea realizării angajamentului, ci şi-au de ceramică smălţuită din secolul
sporii eforturile încă din primele zile nici o piesă. Strungari ca Valentin spaniol din sec. XVII), o lucrare apar-
Groza, Lazăr Seranficeanu, loan Hent. XVI, piese de argintărie din sec. tinlnd şcolii veneţlene (sec. XVII), un
a!e anului. T -nălori ca Pelre Dan-
ciu. loan Sîrbovtci Sigismund ZasloU Joslf Onaoa, frezorul Noe Crişan. ra- X V I—X V II şi opere preţioase dc tablou reprezentind o scenă biblică
sculptură şi pictură din epoca brîn*
PANOU DE ONOARE st allii, au extins metoda de turnare botorul loan Fillp, fierarii loan Dră- covcnească. de Leandro Bassano (şcoala veneţia-
nă) şl 32 lito g ra fii originale de Tou-
goi, Aron Csaszar, loan Crişan şi allii.
In cochiîe.. Aceasta a dus la îmbu­
nătăţirea calităţii pieselor turnate, la care au terminat cursul de ndîcare La operele lui Grigorescu aflate louse Laulrec. Muzeul a intrat toto­
a calificării profesionale, se găsesc dată fn posesia unor opere aparti-
reducerea adausului de prelucrare. în muzeu se adaugă „Portretul ge­
La Jndiratia organizaţiei dc partid s-a acum in fruntea celor care au dat neralului Magheru* — lucrare din nînd lu i Masslmo Camplgli. Augusto
introdus. In scopul cunoaşterii mat produse de calitate superioară. tinerele, „Scene de bătălie- (1868). Murcr, Scrvado Cabrcra Moreno şi
bine de r'ă’ rc liecare muncitoi a IO AN FODOR reprezentînd o fază interesantă fn Kobsdej Alexander,
sarcinilor ce-i revin calendare dc strungar la atelierul de strungărie realizarea subiectelor de acest gen (Agerpres)
A *3 I
VI
'
V V J . M i m v i i a v i z e n l i t v U o t d e l a z m a
£ 3 / 4
l i : f incr la ..ziuă". fală o alătu­ „orizonturile'’ de la „ziuă" — auro- bă. Urmează o aşteptare încordată. deze. De aceea, pe Ielele lor, pc
A fÂm Al rare dc cuvinte pulin obiş­ camioane aleargă intr-un du-te-vi/io Un sunet de sirenă taie din nou braţe, pc mişcări, nu întiineşli obo­
m nuită. Cuvintul. miner iţi aduce in continuu. Excavatoarele muşcă m i­ tăcerea. Pe trepte se ridică o pală seala. Lupta cu încremenirea roci­
faţă imaginea omului cănit dc pra- nereul, plimbindu-şi apoi cupele in - de lum apoi o răbufnite din slră- lor de la supralaţă i-a călit, iar
iul negru at cărbunelui, al omului tr-un joc spectaculos spre bascu­ iunduri zguduie întinderea. Dealul munca, roadele ei, Ii insul/eţeşte pe
care în adincurile munţilor s-a prins lante şi înapoi. Duduitul motoatcloi de piatră se rupe. Sute dc tone de
GHEORGHE ORMlNDEANU GHtŢA D/l.DEA tng. VALENTIN RÂILEANU zi ce trece.
in luptă cu încleştarea rocilor mi­ sc împleteşte cu cel al lorezelor ce minereu se rostogolesc pe trepte... r» Int cunoscute la Tcliuc multe
preşedinte al gospodăriei colective muncitoare la lubrica „ Ardeleana" fabrica de aglomerare a minereu­ lenare. $i, lotuşi, sint şi mineri par încremenite, dar care îşi trim it — A rupi bine — îşi spun veseli ^ nume de mineri ai orizontu­
din Bobilna, raionul Orăşlie. Alba lut ia. rilor Hunedoara.
pe ale căror lele nu fnlilncşti pra­ in taină, tot mat spre adine, bur- minerii, coborînd spic orizonfuii. rilor de la „ziuă”, nume ce ţ>ot li
ful dc tăciune, care nu cunosc aba­ ghiile lorezelor. Sint 6 trepte uriaşe, Şi, nu peste mult, duduitul motoa­ înscrise cu cinste pc panourile dc
tajele $i galeriile de la sule de me­ 6 orizonturi. De la ultima ireapla relor lorezelor, al excavatoarelor, onoare: loachim Modllcă, loan N.
tri adîncime. Abatajele lor sini la oamenii au prins să sape iar. Des­ începe iar. Autobasculantele im pin- Pop, Constantin Biriboi, Zamfir V ă­
supralaţă, la „ziuă". Aceştia sini chid un nou orizont la „ziuă” pen­ zesc din nou drumurile in serţyen- duva ele., etc. A la iu ri de el pol fi
m inerii carierelor, tru a asigura hrană turnatelor hu­ hnă. alergind In acel du-te-vino trecute nume ca ale lorezorilor Et-
p xploalarea minieră Teliuc. A ici nedorene. continuu. Corlele lunicularului ce timie Brădău. V iorel Bora, a exen-
întilnesti o mină la „ziuă" si Un sunet de sirenă dă semnalul: alunecă pe cablul aerian işi urmea­ vatorlşlilor loan îcnăşcscu, Rcmus
alia în adincuri. Cea dc la ziuă e — Se puşcă — îşi spun minerii. ză nesiingherite drumul pariind mi­ Cismaş şi m ulţi alţii, care, cu as­
cariera, sectorul cel mai modern ar Autobasculantele pornesc in goană nereul pesle dealurile (ncremenîfe cuţişul perforatoare lor, cu cupele
exploatării, cum spun m inerii de spre tria j, Motoarele lorezelor, a ex­ sub învelişul iernii spre lumalelc excavatoarelor, au înscris cifre mari
aici. Privită de sus, cariera Tehu­ cavatoarelor îşi încetează duduitul, Hunedoarei. în lanţul realizărilor.
iu lu i iii dă imaginea unui uriaş minerii se pregătesc să părăsească Pe orizonturile dc la „ziuă'', mi­ ■ Forezori, excavator işti, şoferi,
amliteatru In care se desfăşoară cariera. In citeva minute lotul n nerii carierei şi-au reluat munca. mineri, tehnicieni, Ingineri, toii cei
Wk m p continuu un spectacol al zilelor încremenit. Doar trei oameni, ca entuziaşti. Explozia masivă de azi care aici. la Teliuc. s-au prins in
Şi-au rehiat-o mai insuileliţi, mai
E spectacolul muncii în
noastre.
bătălia cu rocile milenare ale solu­
hei puncte negre, aleargă prin uria­
w m
care oamenii, ajutaţi de utilaje mo­ şul amliteatru. Sfnt artificierii J<t- a dat rod bogal. Primele zile a/e lui sint m inerii orizonturilor dc la
„ziuă" pe ale căror fete aspro, mun­
IO AN ENĂŞCĂU PETRU ADAM derne, smulg solului bogăţia-i mile­ nicâ Popa şi ajutoarele losil Vosiu noului an le-a adus succese, fn nu­
miner, şei de brigadă de la E. M. colectivistă, G.A.C. Bretea Romtnâ, şef de echipă. Uzina de preparare nară — minereul. Şl îoachim Vlad. Verillcă fiecare mai 2 zile, 300 rone minereu peste ca nouă a încrustai un zimbef con­
Tclluc. raionul Haţeg. Zlatna. Pe treptele uriaşe ale-carierei — legătură apoi se depărtează în gra­ plan. Acest succes vor să-l consoli­ tinuu. zimbchtl m ulţum irii.
LUCIA L1CIU
= J