Page 50 - 1964-01

Nr. 2316
Pag. 2. Dramul socialismului

SCRIU ZIARULU
De pe întinsul

regiunii

iFDSTlUIRUiILIE D E C O R E S IP D M M M i
Siderurglşlii huncdorcni şi-au luat in acest nn angajamente valoroase privind sporirea produc­
ţiei de tontă, otel, laminate, cocs, aglomerat. Lupta pentru îndeplinirea lor a început din prima zi a
anului, Printr-o strinsă colaborare intre secţii şi sporirea indicilor de utilizare a agregatelor ei au reuşii V O L U N T A R I ME II^ IF D S R tN tE ^ Z ^
să producă peste sarcinile de plan însemnate cânii tăjj de metal şi aglomerat lieros, lată ce ne scriu
corespondenta din C.S.II. despre aceste realizaţi.
I . F . H a | e g F.C. O răştie

T Aglomerator I Prin exploatarea corectă a furnalelor şi ridicarea Se extinde mecanizarea In p rim a d e c a d ă a funii
ca lilă lii reparaţiilor, colectivul nostru a reuşit sd
In vederea creşterii continue a pro­ Instalaţii „Kabelcan" penlru încărcat
reducă la zero tim pul dc mers încetinit şi să spo­ Conlinuind şirul succeselor dobîn- bunălălirea calităţii. Toate produselo
In prima jumătate a lunii ianuarie, colecAivul sec­ ductivităţii muncii şi a reducerii pre­ Ia depozitele finale şi altele.
ţiei noastre a continuat să dezvolte şi mai mult re­ rească considerabil Indicii de utilizare. In acelaşi ţului dc cost. precum şi penlru uşu­ Zilele trecute, întreprinderea a şl dile anul trecut, muncitorii, tehnicie­ realizate au fost de bună calitate, in-
1 zultatele obţinute anul trecut. De la începui, alenlio timp temperatura actului insultat In lurna/c a cres­ rarea eforturilor fizice ale muncitori­ început să fie dotată cu utilaje mo­ nii şi inginerii dc la Fabrica chimică cadrindu*se in normele stabilite. Ce'e
şi eforturile organizaţiei de partid, a conducerii leh- cut In medie la 850 grade Cclsius. Pe această bază, lor forestieri anul acesta parcul dc din Orăştie şi-au depăşit zilnic p li­ mai frumoase rezultate au fost obti-
nico-admiivistralivc au fost îndreptate spre asigura­ In primele 15 zile ale lunii ianuarie, îurnulişlil sec­ utilaje al întreprinderii va spori sim­ derne destinate lucrărilor 6ilvice. nul de producţie din luna aceasta. »»iitc de către brigăzile conduse de
rea unei aprovizionări ritmice cu materie privnA şî ţiei noastre au dat peste plan mai bine de 3.200 tone ţitor. In baza planului dc mişcare Primul utilaj este un auloşasiu T—16 Numai în primele 10 zile, colectivul Iov Vasile Vlad. de la atelierul oxizi
adaptabil la o serie de lucrări ce se
R *ă asigure buna funcţionare a maşinilor de aglo­ lonlă, întreaga produci ic de tonta realizată este dc a utilajelor, în 1064 întreprinderea fo­ vor efectua în pepiniera centrală dc secliei I-a a dat peste p la n : 2,5 de fier. Nicolae Stîrc, de la atelierul
bună calitate. Prin aplicarea desuHurătii in alara
merare.
de la
tanante şi Petru Amlreşoiu.
lone lainn praf sută la sută ; 4 lone
Depăşirea zilnică a saroinilor de n a (ost ne­ furnalului, procentul dc declasate a fost redus la restieră va fi dotată cu încă 16 fie­ la Reia. exid galben de fle r; 3 lone oxid roşa atelierul piroluzilă
răstraie „D rujba“ , G tractoaţe U.T.B.
m ijlocit legală de efectuarea unor reparaţii de ca­ zero. S-au evidenţiat prhn-lurna/lşlU loan fiola, 650, 4 funiculare dc tip „W yssen‘\ 5 ing. CORNEL ADAM OI de fier şi 3,5 tone piroluzilă tratată. IO AN BEŞTELE1E
1 litate şi de Îmbunătăţire pe această cale a indicilor Gheorghe Tufiş, Stunescu Grigore, dozatorul şei Sil­ In atentia colectivului a stat şi im şei dc schimb
Intensivi de utilizare a maşinilor şi agregatelor. Spre vestru Marian, muncitorul Fruncisc Simon şi alţii. An ga jamentele forestierilor
deosehire de anii trccuti cind anotimpul rece ne PITrRU NICŞA Matrite cu cuiburi
producea multe greutăţi, In prezent acestea au fost lăcătuş Munca însufleţită a muncitorilor, parchet. Gabriel Herişan, mecanic la
Înlăturate. Prin darea in exploatare a tunelului da tehnicienilor şi inginerilor din ca­ funicular, seclorul Pui. de juiburi. Acestea vor duce la ere*
Pentru a mări randamentul maşini­
D dezgheţ, in 24 da ore pol li dezgheţate circa 20 va­ O . S . , drul I. F. Haţeg se reflectă în Si­ O dală cu prelucrarea cifrelor de lor dc injecţie de la atelierul de şterea randamentului maşinii ai peste
goane de minereu.
C^le peste 5.000 tone otel date peste plan la tuaţia realizării sarcinilor de plan pe plan pe acest an, colectivul de mun­ 80 la sulă.
In întrecerea socialista ce se desfăşoară in ca­ O.R.M. 2 in prima jumătate a luni» ianuarie, sini anul 1063. Astlcl, planul producţiei citori, tehnicieni şi ingineri din ca­ maso plastice al F. C. Orăştie. s-a
drul secţiei, pentru îndeplinirea angajamentelor, cele rodul muncii îgsuflclile a întregului colectiv. In globale a fost îndeplinit in propor­ drul I. F. Haleg s-a angajat să reali­ proiectat şi dat iu exploatare matrita Pentru conlccPouarea capacelor de
1 mai hune rezultate au fost obţinute de schimbul loate compartimentele secliei, comitetul de partid >i ţie dc 102,61 ia sulă, dindu-sc In zeze planul la produclia globală şl sarpagan cu patru cuiburi dc 150 )d r.acoanelc de 20 ml. se preconi­
condus de ing. Radu Croitori» şi maiştrii fon Pişoiu organizaţiile cjc» bază P.M.R. desfăşoară o muncă po­ plus 1500 m.c. buşteni poduri ruşi­ marfă In proporţie dc 101 la sulă, cm.c. In felul acesta s-a realizat o zează ca toate maşinile dc inlcctie
şi Dranoş Salahor Un interes sporii, in obţinerea litică vie. eficientă. noase, 1000 m.c. buşteni gater ră- să realizeze 50.000 lei economii la pre­ productivitate a muncii cu 15 la sută să lic echipate cu m alrile cu cui­
celor 000 tone aglomerat pp.sle plan. l-au depus şi Comuniştii au fost şi de data acoasta in fruntea şinoaso, 150 m.c. lemn construcţii ru­ ţul de cost şi 100.000 Iei beneficii mai mare decît cea care se realiza buri multiple spre a putea ti utilizate
N aglomeratorişlii V o im M ilitam . Petru Bănică, Iile luptei pentru respectarea procesului tehnologic şi a rale din fag şi 2000 m.c. lobde dis­ peste plan. cu vechile malrile. Dc asemenea, sînt Ia întreaga lor capacitate de turna,
Pălraş şi alţii. întreaga producţie realizată se încă- instrucţiunilor de lucru. Mai mult decît in anul tro­ tilare. Productivitatea muncii a cres­ De asemenea, în afara sarcinilor dc în curs de excculic matriţele pentru VLADIM IR DOROPTESE1
drează in indicii de’ calitate planificaţi. cul, s-a insistat ca în toate schimburile să se lu- cut fală de pian cu 0,72 la sută. iar plan pe anul acesta se vor realiza: oapacul flaconului de 30 nil. cu 20 lărăluş-m atiiţcr
NI COLAC POGAN crezo la acelaşi nivel. Si rezultatele sini evidente. fată dc anul 1962 cu 10,47 la sulă. 200 metri steri lemn de foc; 100 m.c.
sef de echipă Pentru sporirea producţiei de otel s-a avut in vc- La rezultatele obţinute au contri­ Economii nrin inovafii
d.'re o importantă rezervă internă — scurtarea tim ­ buit Iov. Precnp Saucă, Ion Drob- buşteni gater de diferite esenţe; 500
Secţia II-a furnale pului de elaborare a şarielor şi a reparaţiilor la cald nilki. sef de parchet, N ulii Suciu. şei m.c. lemn de fag pentru gater, A m il care a trecut a fost rodim iua procesului tehnologic de fabrica­
lată doar ci(iva din factorii care au permis priin- de brigadă la sectorul dc exploatare GHEORGHE ALBEANU şi penlru inovatorii fabricii chimice ţie a pigmcnţilor şt a sărurilor de
încă de la începutul lunii iannmic, lurnaliştii sec­ topUoruluj Augusti») Maicr. de la cuptorul III. să Baru Mare, Martin Monlcea. şei de tehnician din Orăştie. La cabinetul tehnic au iu i.gan au realizat o economie de
S. ţiei noastre au depus strădanii susţinute pentru rea­ dpa peste plan mai mult de 520 tone otel. iar lui Pregătite să-şi primească oaspeţii fost înregistrate în 1963 108 inovaţii 181000 lei. Colectivul lorm«>: din tov.
lizarea ritmică a planului in liecare zi. In acest scop
Diouisic Piuau, loan Susan. Romulus
Alexandru Ciocan de la cuptorul I. 350 lone oloi. La
au rost luate o seric de măsuri politice şi organiza­ întreaga producţie do otel realizată, indicele de re­ din care s-au aplicat in procesul dc Deriudei şi alţii, de la atelierul dc
producţie 104. Efectul aplicării ino­
torice care se aplică cu consecventă. but a scăzut la 1,87 |a sulă fată de 2 la sulă admis. îmbunătăţirea continuă a condiţiilor (re cabanele terminale anul trecut, vaţiilor se concretizează în cele mase plastice, au reuşii ca prin apli­
E l. Hi întinară, la toate locui ile dc muncă a losl ac­ Deşi a lucrat in condiţii mat grele, prim -lopitom ) de viată ale m uncitorilor forestieri, care vor găzdui m uncitorii forestieri, 2.913 000 lei economii antecalculale carea unei noi metode dc va lorifi­
tualizată agilalia vizuală. Panourile şi lozincile ex­ Axonle Maiian. de la cuptorul IV, a reuşit lotuşi, constituie o problemă căreia condu­ se numără cele din parcheleie Poia­ din care s-a înregistrat in post cal­ care a deşeurilor de polietilenă şi
puse la loc vizibil cuprind angajamentele luate in sa şi depăşească planul cu 200 de lone. cerea I. F. Haleg ii acordă o alcnlie na Omului, Otapu şi Dumbrăvita. cul suma de 2.463 000 lei. polislircti să realizeze economii post-
întrecere dc lurnalişti pe anul in curs. Paralel cai
îmi. IO AN CIOROIANU deosebită. Anul trecut spre exemplu, din sectorul Haleg, Jigaru din exploa­ Printre Inovatorii care şi-au adus calculate de 166.000 lei.
aceasta, s-a accentuat mei nuitt pe aprovizionarea GHEORGHE CROITORCSCU. s-au construit noi cabane, iar mimă- tarea Baru Mare, cele din parche­ o însemnată contribuţie la realiza­
din timp cu materii prime. Pentru anul 1064, activitatea ino­
maistru \ rul paturilor a sporit cu 550. Prin- tele Valea Jurii, Pîrîu] Tinului şi rea acestor economii se numără cei vatorilor şi eflcieula inovaţiilor va
Slimbac, seolorul Rlu de M ori ele. din colectivul format din tov. loan fl şi mai mult sporită lucă de pe
Premieră festivă Mobilate şi dotate cu cazarmament Beşleleie, Ilie Heiuş, loan Ghcrman. acum siut in pregătire, urmtud să
nou sini şi cabanele din parchetele Nicolae Tepşanu şi alţii, de la sec­
De curind, la cinematograful „V ic to ria " din Tciiiş a fost organizată Sarcinile de plan vor fi îndeplinite Barzii, Murguş, Margîna şi Lencuş. ţia I chimică, care prin îmbunătăţi- fie prezentate cabinetului tehnic mal
o premieră festivă a film ului „C odin“, — coproducţie rommo-lrancczâ. multe inovaţii deosebii de valoroa>e.
De asemenea, un număr de 14 ca­
7>csprc opera literară a lui Panail Is tratl care a stal la baza scenariului, şi depăşite bane au fost dotate cu aparate de Ing. IO AN M1SCIHE
ca şl despre film, a vorbit, in fata unui public numeros, tov. prof. Dad şeful cabinetului tehnic
Marian. radio, iar rafturile bibliotecilor s-au Se reface
îmbogăţit cu noi volume 1n valoare
Filmul „C odin" s-a bucurat dc o marc afluenţă de sperietori. In cete
patru zile cit a rulat în Tciu.ş, el a losl vizionai de 2.190 oameni al de peste 2000 Ici. reţeaua electrică
GEORGE MFHUL1N
muncii. O. ADRIAN corespondent
funcţionar Cu tot timpul friguros, cele două (Qare.iţiOftden ţi
echipe de muncitori ale I.R.C.H lu­
Autorul celor 120 Vînăfoare colectivă crează cu spor la refacerea reţelei imtUaii
electrice de pe principalele străzi
Recent, la vinăloarea colectivă or­
de scrisori------ ganizată la Valea Ferului şi Pocni, ale comunei Teiuş. Pină în prezent
au (ost împuşcali mai mulţi mistreţi. a fost schimbat traseul şi s-a mon­
penliu imbngălircu cunoşhnlelor In felul acesta s a reuşit ca in pri­ tat linia de înaltă tensiune. Pe stră­
politico-ideologice şi ptolesionulc, ma decadă a lunii ianuarie să se zile V. I. Lenin, Avram lancu şi- al­
cl a ajuns să slâpincuscă bine pro­ realizeze 66 la sută din planul pri­ tele, unde se lucrează acum, reţeaua
blemele despre care scrie, să Ic tra­ mului trimestru. electrică se montează pe slîlpi de
teze in mod competent.
Din cei 14 oameni, care au luat beton, dînd astfel şi o înfăţişare mai
Pornind inloldcuunu dc Iu sarci­
parte la vinătoarea colectivă, s-au plăcută străzilor. De asemenea, se
nile puse dc partid in lai a lucrăto­ evidenţiat tehnicianul de vinăloarc
rilor dc Iu calea Icraiu, cl a reuşii •m montează şi noi posturi de transfor­
loan Lazăr, pădurarii Ion Budriş, Ion
să oglindească preocuparea şi ab­ Drămncscu şi alţii. în cursul acestei mare de mai mare capacitare. Toate
negaţia cu caic cclcriştii luetcuză
ierni se vor mai organiza şi alte vi- acestea vor duce la îmbunătăţirea
penlru a dn viala sarcinilor ce te
nători colective penlru a se realiza iluminatului în casele cetăţenilor
stau in laţă, atitudinea nouă ţaţă
cel puţin 60 la sută din sarcinile de
dc muncă şi grija Jajă dc avutul dm comuna noastră.
plan pe întregul an. ADRIAN OTOIU
obştesc-
Consuliind oigani/.afia dc partid, Ing. NICOLAE MĂRGINEANU responsabilul subredacţiei
şeful ocolului silvic Haţeg
şclii dc unităţi şi ţinind o strinsă voluntare Teniş
legătură cu redacţia, cl şi-a pulul
orienta activitatea spre cele mai
importante probleme ce se puneau G.A.C. Alba lulia
la ordinea zilei, a reuşit să selecţio­
neze ceea ce este mai esenţial din Lucrări de sezon
EMIL CREŢU munca şi viaţa ceferiştilor simerieni
Si să informeze in mod operativ Colectiviştii din Alba lulia lu ­ Tot pină in ziua de II ianuarie a c.
Emil Crefu, impiegat dc mişcare zianil. crează cu însulletire la pregătirea la G.A.C „Unirea*’ din Alba lulia. ŞTEFAN NAGY
la stalia C. F. R. Simctia-călulori, Alunea de corespondent dc presă condiţiilor In vederea obţinerii unor au fost terminate lucrările de repa- Mecanic de 'oooraotivă, res­
csle unul din cei mai vechi cores­ l-a tăun cunoscut in inheg com­ recolte sporite. Pentru producerea de raţii la un număr însemnat de plu­ ponsabilul postului de cores­
pondenţi voluntari al ziarului nos­ plexul C.F.R. Simeria, i-a adus sti­ răsaduri spre exemplu, el transportă guri. grape şi atelaje. In prezent se pondenţi voJuulaji de la E. M.
Lonea.
tru. El deslăşoară o aclivitate rod­ ma şi apreciercu colectivului in M uncitorii, inginerii şi tehniclen jţ sectorului maşini dc cusut de la 1j grădină gunoi de grajd, care va fi lucrează la reparatul semănătorilor şi
nică. Pe Uşa lui personală, numărul care lucrează. Acum, oamenii vin U. M. CtigJr — sec/or evidenţiat in întrecerea socialistă — au reuşii ca folosit la melegare. Pină in ziua dc a] prăşiloarelor.
11 ianuarie a.c, au şi fost transprtale TOMA MANCIULEA
scrisorilor înregistrate în anul 1063 la dinsul şi il informează despre in qiuiI trecut să producă pcsic sun: inile de plan 3.620 maşini de cusut si 25 lone gunoi.
se ridică la 120. Prinlr-o muncă unele lucruri, il solicită să scrie si să realizeze 845.096 Ici economii srt plimcnlarc la preţul de cosi al pro­ brigadier
stârnitoare el a ajuns sd scr/c nu despre el, iar unii fi cer su-i ajute ducţiei.
numai inform aţii cl şi note, re­ să scrie şi ei ziarului. Comunistul La cercurile de învăţămînt agrozootehnic
Pentru acesl an, colectivul secio utlui nostru s-a angajai să dea i)cslc
portaje, portrete şi unele articole Emil Crelu li ajută cu plăcere.
sarcinile dc plan 500 buc. maşini de cusut „Ileana'' şi 100 buc. muşini
de analiză. Anul 1063 a losl penlru tov. E Ridicarea nivelului de cunoştinţe II şi ale urnit cerc de creşterea ani­
Cuprinderea aspectelor variate Creţii un an rorlnic in munca de electrice dc cusul .Modica". De ase menea, vom realiza şi 800 000 lei agrozootehnice a colectiviştilor, este malelor, anul II.
din munca mecanicilor de locomoti­ corespondent de presă, 1001 ii va economii peste sarcinile de plan una din problemele căreia conducerea O contribuţie importantă ja bună
Măsurile luate de conducerea sectorului, buna organizare a muncii, gospodErioi noastre ii acordă toată pregătire a cursanţilor o aduce ca­
vă, a lăcătuşilor de revizie, a im ­ aduce Iară îndoială noi satisfacţii.
clanul cu care se desfăşoară inltccc ica socialistă şi succesele înregistrate atentia. îndrumaţi in permanenţă de litatea lecţiilor predate, folosirea de
piegaţilor şi manevranlilor, a per­ Hotăiirea r.o este ca munca su-i lie către organizaţia de partid, consiliu) către lectori a unui bogat material
sonalului dc tren şi a celor de !a mai bogată in realizări, tar pe lisa fn perioada care a trecui de /;» începutul acestui an, ne dau guranţia că de conducere, brigadierii, şefii de in lu iliv ca: planşe, grafice, malcrialc
instalaţia de centralizare clcctrodi- sa de corespondent numărul dc scri­ angajamentele luulc vor li îndeplini Ic şi depăşite echipă, se ocupă iu permanentă dc demonstrative, diafilmc ele.
namică şl telecomandă, i-a impus sori să crească continuu. Ing. PETRU POPA mobilizarea colectiviştilor ia cursuri. IMnă în ziua de II ianuarie ac.,
cunoaşterea mai bine a probleme­ I. PLOPEANU şeful sectorului maşini do cusut Cei 93 de colectivişti înscrişi, ur­ au fosl predate 7a cercurile penlru
lor. Manileslind un interes continuu (Din colectivul subredacţiei voluntare inează in prezent cursurile celor două cultura plantelor I3 îecţii: iar la cercul
dc la U. M. Cugir) cercuri penlru cultura plantelor anul de creşterea animalelor 14 lecţii.
Pentru conştiinciozitatea cu care
frecventează învălămintul, cit şi
toarelor şi agregatelor de lucru. gura alimentarea tractoarelor prin pentru preocuparea ce o manifestă
fală de însuşirea a cit mai multe
Nici chiar în perioadele de vîrl, cădere, eliminîndu-se în acest fel cunoştinţe, merită a fi scoşi In evi­
Reducerea preţului de cost - un obiectiv cînd toată atenţia este îndreptată posibilitatea alimentării cu gălea­ dentă cursanţii Sofica Doi, Mihăilă
spre etecluarea lucrărilor agricole
ta care este neigienică şi provoacă
Muutcauu I, Onila
Costca, Maria
/S-AN BESTELEIE
la timp, nu s-a neglijat etectuarea pierderi. Sîrbu, Eugen Drîmbăreanu, Leontina Sef de schimb, responsabilul
principal al activităţii mecanizatorilor întreţinerilor zilnice şi periodice. lor în timpul lucrului, respectarea Tut. dc la cercurile pentru cultura postula» de corespondenţi vo­
Folosirea judicioasă a tractoare­
5-a reuşit astfel ca majoritatea trac­
plantelor, Irim ie .$lef. Adrian Arion,
toarelor şi maşinilor agricole să vitezelor de lucru corespunzător Ion Slanciu şi alţii, de la cercul dc luntari ce la F. C. Orăştie.
Militînd penlru a înfăptui sar­ La obţinerea acestor realizări, depăşească considerabil sarcinile depăşească norma de funcţionare cu puterea tractorului, a rezisten­ creşterea animalelor.
M IH AIL CIBAN /
cina stabilita de Directivele celui au contribuit o serie de factori, de plan, contribuind în felul aces­ între două reparaţii, micşorîndu-se ţei terenului şi a caracteristicii fie­ preşcdinle al G.A.C.
prin aceasta valoarea cheltuielilor
de al lll-lea Congres al P.M.R. cu dintre care amintim pe cei mai ta la reducerea cheltuielilor de de reparaţii raportate pe hantru. cărei maşini traclate, a făcut po­
privire la realizarea pînă în «inul principali. producţie Unii dintre mecanizatori cum sînt sibil ca pînă la 1 noiembrie 1963
1965 a unui preţ de cost pe hec­ In primul lînd folosirea cît mai Permanentizarea brigăzilor şi a Bozdoc Nicolae, care a realizat să fie economisiţi 61.125 litri mo­
tarul de arătură normală cu 40 la raţionala a tractoarelor şi maşini­ grupelor de tractoare pe lînga fie­ 1.925 lianţii fără ca tractorul să torină, 1 359 litri benzină şi im­ Fertilizează solul
suta mai redus decît cel re«ilizat lor agricole, ca element principal care gospodărie colectivă, a creat fie introdus în reparaţie curentă. portante cantităţi de lubrifianţi.
în anul 1959, mecanizatorii staţi­ în reducerea preţului de cost, a condiţii pentru o mai strînsă cola­ Citirea Avram care a realizat 1.984 Desigur că în cadrul S. M. T. In primăvara acestui an colectiviş­
unii noastre au reuşit să îndepli­ avut cea mai mare influenţă, cu­ borare între mecanizatori şi colec­ lianţii, Lupean loan 1.950 hantri, Miercurea mai există încă multe tii din G.AC. Boz, raionul llia, vor
nească această sarcină încă de la noscut fiind faptul ca prin depă­ tivişti, asigurîndu-se astfel folosi­ Tolciu Ilie 1.930 ha. arătură nor­ rezerve interne nefolosite, care ar însămînţa cu porumb şi cartofi
sfîrşilul anului 1961, cînd hecta­ şirea planului de producţie, chel­ rea tractoarelor şi a maşinilor agri­ mală, au eliminat din ciclul de re­ putea să influenţeze la reducerea aproape 210 ha., iar grădina de le­
continuă a preţului de cost. Aces­
rul de arătură normală a fost rea­ tuielile indirecte se raportează la cole cu maximum de randament, paraţii o reparaţie curentă a că­ gume va cuprinde 12 ba. In vede­
secretarul organizaţiei de bază I
lizat cu 77,15 lei fală de 128,85 lei un volum de hectare arătura nor­ încă din anul 1960 s-a- ajuns ca rei valoare este de 6.570 lei. tea vor fi puse în valoare prin rea obţinerii de recolte sporite con­
cît a fost realizat în 1959. mală mai mare decît cel planifi­ loate tractoarele să fie permanen­ Inovaţiile aplicate în acest an munca desfăşurată de fiecare me­ siliul de conducere al gospodăriei a
canizator pe linia reducerii pre­
In direcţia reducerii preţului de cat. Inţelegînd importanta acestui tizate pe lînga cîte o gospodărie au adus economii la preţul de cost ţului de cost, prin găsirea a noi luat măsuri pentru fertilizarea aces­
cost, rpecanizalorii staţiunii au factor, mecanizatorii din brigăzile colectiva. care se ridică la peste 15 000 lei. metode de exploatare a maşini­ tor terenuri cu îngrăşăminte organi­
acumulat o bună experienţă. Eco­ de tractoare s-au străduit în per­ La reducerea preţului de cost. Deosebit de valoroasă este mai lor şi tractoarelor, prin întărirea ce. Folosindu-se toate cele 11 ate­ P
nomisind an de an importante va­ manenţa să ţină legătura cu bri­ au contribuit şi reparaţiile de bună ales inovaţia şefului de brigadă continuă a disciplinei socialiste a laje ale gospodăriei s-a reuşit să se
lori materiale, respcctînd angaja­ găzile de cîmp ale gospodăriilor calitate făcute !a tractoare şi ma­ Matei F.milian — „Dispozitiv pen­ muncii. transporte pînă acum 450 tone gu­
mentele luate cu ocazia prelucră­ colective pe care le deservesc, în şini agricole, ceea ce a condus la tru reccndiţionarca furtunurilor'. VALER LUPU noi de grajd. Gunoiul transportat a
rii cifrelor de plan, în ultimii 3 ani vederea asigurării suprafeţelor de eliminarea timpilor morţi în pro­ In scopul eliminării pierderilor
I ducţie, la reducerea consumurilor fost aşezat în platforme la marginea
s-au realizat economii la preţul dc teren ne care să poată lucra. In de carburanţi şi lubrifianţi s-au P.M.R. tarlalelor. Această acţiune continuă
cost în valoare de 1 629.481 Ici. acest fel s-au eliminai în mare mă­ de carburanţi, lubrifianţi sau a al­ luat măsuri ca pe lînga fiecare gos­ Colectiviştii Gheorghe Juşca, Petru
Acest lucru oglindeşte destul de sură orele neproductive cauzate tor cheltuieli care influenţează podărie colectivă să se construias­ CORNEL POPESCU Crişan, Ion Bîc, sînt cei mai harnici
directorul S.M.T.
convingător faptul că pe lingă rea­ din lipsa terenului eliberat. Ast­ creşterea preţului de cost Pe Im­ că, cu ajutorul mecanizatorilor, VRACIU IOAN la transportul gunoiului în cimp CONSTANTIN flÂDU't'A
lizarea planului de producţie, pro­ fel. tractorişti ca Horea loan. Chir- ită efectuarea unor reparaţii de bordeie corespunzătoare penlru MIRON TIC Muncilor, din colectivul sub-
blema reducerii preţului de cost a ca Avram, Mogoş Gheorghe, Pe- bună calitate s-a pus accentul şi carburanţi. De asemenea, la am­ şef contabil responsabilul postului de cores- redacţiei voluntare din oraşul
stat şi stă permanent în aten­ trescu Gheorghe, Wolf Armin şi pe respectarea strictă a normelor plasarea cisternelor de motorină (Din postul de corespondenţi vo­ pondenti voluntari din G.A.C Petrila.
ţia fiecărui mecanizator. alţii,'au reuşit ca an de an să-şi de întreţinere în exploatare a trac­ s-a avut în vedere să se poată asi­ luntari de la S.M.T. Miercurea),
Boz