Page 53 - 1964-01

■>teoa Centrelâ I
ts^gi on?'â
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
H u R *d o £ ra -D e va ! Vizita tovarăşului Alexandru Draghici
în regiunea Hunedoara

In zilele de 16 şt 17 ianuarie şul Brad, precum şi unele sectoa­
n.c., tovarăşul Alexandru Dră- re de muncă ale Trustului mi­
ghicl, membru al Biroului Politic nier Deva.
al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte Ia timpul vizitei, tovarăşul Ale­
al Consiliului de Miniştri, însojit xandru Drăghlci s-a interesat în­
dc tovarăşul Bujor Almăşan. mi­ deaproape de mersul procesului
nistrul Minelor şi Energiei Elec­ de producţie, de realizările obţi­
trice şi Dumitru Popa, prim-se- nute de colectivele acestor între­
cretar al Comitetului regional al prinderi, de îndeplinirea planului
P.M.R. Hunedoai?, a vizitat Com­
binatul siderurgic Hunedoara, de investiţii şi dc condiţiile dc
Exploatarea minieră Barza, con­ muncă şi viaţă ale oamenilor
strucţiile soclal-culturalc din ora­ muncii.

Eveniment important Sjieeej e de seamă

în viaţa regiunii
m înde fi Unirea filamdui

Astăzi încep la Hunedoara lucrările losinţa oamenilor muncii î-n prim ii pa­
Conferinţei organizaţiei regionale de tru ani ai şesenahilui peste 12 000
partid. Conferinţa va face bilanlul apartamente, iar din fondurile pro­
realizărilor obţinute de oamenii mun­ prii ale populaţiei au fost construite Bilanţ hunedorean Pentru fu rn ale
cii din regiune, sub conducerea or­ circa 10.700 oas2. Valoarea m ărfuri­
ganizaţiilor c*c partid în lupta pentru lor desfăcute prin comerţul socialist
înfăptuirea sarcinilor ce le revin din în anii 1962——1963 a fost cu aproape M inerii de Ia Ghelar şi Teliuc au intrat în anul 1964 hotarul să-şi
Directivele celui dc-al lll-loa Congres un miliard lei mai marc decît în ceî Intr-una din zilele trecute, îndeplinească cu ciuste sarcinile de plan, să trim ită furnaiiştilor mine­
al Partidului Muncitoresc Romîn. doi a n precedenţi. Un avînt sporit tovarăşul Toma Constantin, sc- reu mai mult şi cu un continui bogaj de metal. întrecerea socialistă a
In perioada care a trecut de Ia a cunoscut învăţăm!ntul, ştîinin şi cretarul comitetului de partid cunoscut un deosebit aviul, munca a fost mai bine organizată, maşinile
ultim a conferinţă s au obţinut succe­ cultura. Numai în ultim ii doi ani s-au de la oţelăria Martin nr. 2 a şi utilajele au iosl folosite din plin. ceea ce a dus la creşterea produc­
se de seamă in dezvoltarea economiei construit 46 şcoli cu 170 săli de clasă Combinatului sidcrurr/ic (lin tivită ţii muncii, la extragerea unei cantităţi spornic de minereu.
regiunii. Io ridicarea nivelului de trai Si 30 cămine culturale. Peste 53.000
material şi cultural al celcr ce mun­ salariaţi au fost trim işi la odihnă şi Hunedoara, îşi exprima as U d Bilanţul primei jumătăţi a lunii ianuarie a-ată că din abatajele Ex­
cesc. Prin aplicarea în viată a po­ tratament. Toate aceste realizări sînt părerea in legătură cu aclivitu • ploatării miniere Ghelar s-au extras peste sarcinile de plan 815 tone mi­
litic ii partidului de industrializare so­ rodul aclivitătfi creatoare desfăşurate len lu rn a lis lilo r: nereu : minerii din Tetiuc au trimis furnaiiştilor din Hunedoara şi Călan
cialistă a tarii, industria regiunii de oamenii muncii sub conducerea — Văd că vine de la o des­ 500 tone minereu peste prevederile planului.
noastre a continuat să se dezvolte organizaţiilor de partid. cărcare o oală, două, trei... In abatajele din adincuri sau in cele de t j „ziuă", mineri cum sini
într-un ritm ascendent. Io ultim ii doi In această perioadă organizaţiile Nu-mi venea să cred... Asia Constantin Biriboi, Adalbcrt DomoUoş, V ictor M?.r»ncaş, lo m Mol, V a­
ani in regiune s-au ridicat obiective de partid şi-au întărit rolul de con­ înseamnă excepţional... silc Popa II, loan Urzică, loan Enâşcău şi mulţi alţii dc la Tcliuc şi
industriale de mare însemnătate pen­ ducător, au rezolvat cu mai multă Intr-adevăr, tum aliştii (Ic >n Ghelar, depun eforturi susţinute pentru a consolida şi dezvolta primele
tru economia naţională. Noile baterii competentă problemele complexe ale secţia a II-a au desfăşural in succese.
de cocs, fabrica de aglomerare a m i­ economici şi cu ltu rii regiunii. 11 ultima vreme o activitate deo­
nereurilor, furnalul de 1000 mc., cup­ abataje şi la furnale, la cuptoarele sebită. După ce in trim estrul
toarele M artin de 400 tone. noile linii olelării’.or şi p î schelele noilor con­ •50 inaşt’ hb de csBseot peste plan
de laminoar», uzina de preparare a strucţii, în unităţile socialiste ale IV al anului trecut au de­
cărbunilor de la Co'roeşti deschiderea agriculturii, comuniştii s-au situat în păşii planul cu mai mult M uncitorii, inginerii, cu comuniştii Aurel sută mai multe corpuri
noilor mine în Valea Jiului si dez­ primele rIn d iiri ale luptei pentru de 20000 tone lontă, f n si tehnicienii dc ia Hluşcu, losil Similie. pentru maşinile de
voltarea coIot existente, sini numai sporirea producţiei, productivităţii primele 15 zile din acest an ci U.M. Cugir au pornit Eugen Barbu, llie Apos­ cusut.
cîteva din obiectivele care î itregcsc muncii, realizarea de economii sl au- produs aproape 4.000 tone o întrecere entuziastă tol, Ana Ureche şi al­ O contribuţie sub­
peisajul industrial a* regiunii. Pune­ îmbu lătălirea calităţii produselor. tontă peste plan. Succesul u- pentru îndeplinirea si ţii, s-au produs cu 30 stanţială la obţinerea
rea in funcţiune a noilor capacităţi Exemplul lor însufletitor a stimulat ccsta este urmarea laplului că depăşirea sarcinilor de maşini dc cusut mai acestor rezultate au a-
de producţie, munca plină de abne­ iniţiativa creatoare a maselor, a ri­ întregul colectiv, fn frunte cu plan La fiecare sectoi mult decil era prevă­ dus-o comuniştii llie
gaţie desfăşurată de colectivele de dicat pe o treaptă mai înaltă preocu­ comuniştii, s-a s/rdduif să /o- şi secţie se întilneşte zut. Cu bune rezultate M/cu. Gheorghc Con­
muncitori, ingineri şi tehnicieni din parea şi răspunderea lor pentru des­ losească mai bine agregatele, o vie activitate de pro­ s-a muncit şi la secto­ stantin, Nichle Marcu,
întreprinderi pentru valorificarea re­ să respectc întocmai procesul ducţie, o dorinţă since­ rul tim plăric. unde s-ou Constantin Gherghel,
zervelor interne, avi contribuit Ia spo­ coperirea şi valorificarea mat depli­ tehnologic. ră ca pe poarta tabri- produs peste plan 40 Floarea Ştelănescu, dc
rirea producţiei şi productivităţii nă a rezervelor interne şi îndeplini­ O activitate rodnică au des­ cli să iasă cît mai mul­ mese tip mobilă pentru la sectorul timplărie si
muncii. rea planului de stat la toti indica­ te produse de caii tai-', maşinile dc cusut. La Nicolae Roman, Ion In anii regimului democrat-popu Iar s-'
Traducînd în viată sarcinile tra­ torii. făşurat şi colectivele celorlalte peste plan. La secţia secţia turnătorie de Marian, Traian Turlca instruit la Hunedoara nu­
sate de partid, siderm giştii hunedo- secţii ale combinatului hunedo­ maşini dc cusut, dato­ şl brigada condusă de meroasc blocuri dc locuinţe care au fost ia folosinţa oamenilor mun-
re ii au produs în anul trecut cu Realizările obţinute constituie un rean. O ţelarii au produs in pri• rită muncii entuziaste tontă s-au turnat cu Silviu Potopea, dc la cii de aici.
940.000 tone otel. cu aproape 500.000 prilej de jus'ificală mindrie pentru ma jumătate a lunii ianuarie prestate de către între­ 10 la sută mai multe secţia turnătorie de Fotoreporterul nostru a surprins un aspect de la un nou bloc aflat
tone fontă, cu 2,2 milioane lo n î la­ oamenii muncii din regiunea noastră 6.400 tone oţel peste p la n ; la- gul colectiv in îrunie repere 401, şi cu 15 la lontă. in construcţie.
minate, mai mult decît in anul 1959. şi un p u tîrnic imbold spre obţine­ m inatorii de la bluminq şi-au
M inerii V ă ii Jiului au sporit în ul­ depăşit planul cu 4030 tone
rea de noi şi însemnate succese în
tim ii doi ani producţia de cărbune b/umurl, iar cci de la laminorul
munca penLru înfăptuirea sarcinilor în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei
cocsificabil şi energetic cu aproape de 800 mm. şt lin iile de sUmă
ce le rftvin în cel de-al cincilea an
1,5 milioane lone. In această peri­ şi prolile mici cu 1.000 tone.
al planului şesenal.
oadă, s-au extras peste sarcinile de La încheierea unul bogat bi­
Dezbaterea cifrelor de plan pe a iu l lanţ de către siderurgiştii hu-
plan 258.000 tone cărbune brut. In t lZ L
1964, angajamentele mobilizatoare nedoreni în primele 15 zile din
anul 1963, din sporul producţiei de
luate de colectivele întreprinderilor noul an au contribuit şi coc-
cărbune, 04,5 la sută a fost realizai din regiune în întrecerea socialistă sării, aglom eratorişlii de ta fa­
pe seama crederii productivităţii în cinstea celei de-a XX-a aniversări brica nr, 1 şi tum aliştii de la
muncii. Aceasla este urmarea extin­ a eliberării patriei, reflectă hotărî- secţia 1, care au depăşit plan'.il
derii metodelor moderne de exploa­ cu 747 tone cocs metoturgic, — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII CU 0.5 LA SUTA
rea lor fermă de a dezvolta rezulta­
tare. mecanizării operaţiilor grele din 1.075 tone aalomcrat feros şi Uzina meftalurgico-ch'mică Zlafna
tele obţinute. I i acest scop au fost FAŢA DE SARCINA PLANIFICATA ;
abataje, ridicăr-ii oivolului. de cali­ respectiv 1032 tone tontă.
examinate minuţios rezervele $i posi­ - SA RECUPEREZE 53 M.C. LEMN DE M IN A. DIN CARE PÎN A LA
ficare a m inerilor. Rezultate însem­ In adunările de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1964, mun-
bilităţile fiecărui loc de muncă, fie­ 23 AUGUST 34 M .C .;
nate au înregistrat m uncitorii, ingi­ cilorii, inginerii şi tehnicienii U.M. C. Zlatna, analizînd posibilităţile
cărei secţii si întreprinderi, s-au pro­ — SA REALIZEZE O ECONOMIE LA PREŢUL DE COST DE 150.000
nerii şi tehnicienii de la U.M, Cugir de creştere a producţiei şi productivităţii muncii şi de îmbunătăţire
pus numeroase măsuri tehnice şi or­ In prima jumătate IO , DIN CARE PÎN A LA 23 AUGUST 100.C00 LEI.
In asimilarea de noi tipuri de ma- continuă a calităţii produselor la fiecare loc de munca, şi-au lu.U ur­
ganizatorice. a că.or îndeplinire In
şini-uneltc care se ridică la nivelul mătoarele angajamente în întrecerea socialistă : Planul de măsuri tehnico-organizatorice. întocmit pentru îndepli­
timp si în condiţii optime rcproziilă a lunii
tehnicii actuale precum şi colectivele — DEPĂŞIREA PLANULUI A N U A L AL PRODUCŢIEI GLOBALE CU nirea sarcinilor de plan şi a anga jamentelor luaie în întrecerea socia­
o garanţie a faptului că sarcinile
de muncitori din transporturi, indus­ 250.000 LET; listă, prevede printre altele : executarea a două galerii direcţionale /a
anului 1964 vor fi realizate şi depă­ Colectivul de muncă de la E. M.
tria uşoară şi alimentară, ele. — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU 575 000 LEI : baza orizontului minus 90, săparea a două suitoare de la nivelul ori­
şi le, Deva şt-a sporit în acest an efortu­
Prin aplicarea în viată o măsuri­ rile pentru îndeplinirea sarcinilor la
Analiza profundă a muncii desfăşu­ — SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII FAŢA DE PLAN CU I LA zontului minus 90 pina la nivelul feliilor în exploatare, folosirea tot
lor elaborate de oartid privind con­ extracţia de minereu încă din prime­
rate în toate sectoarele de activitate, SUTA ; mai largă a armăturilor metalice, ridicarea necontenită a calificării pro­
solidarea sectorului socialist din agri­ le zile. Avînd pregătite din timp noi
pe care o va face conferinţa si sar- — REALIZAREA A 276.000 LEI ECONOMII PESTE PLAN LA PREŢUL fesionale prin deschiderea a 3 cursuri de calificare şi 5 de ridicare a
cultură, s-au obţinut succese în în­ ci iile ce le va stabili, constitue pen­ abataje, minerit şl-au organizat mal cal’licârii.
tărirea economico-orga.iizatorică a bine munca, au folosit judicios DE COST.
tru organizaţiile de partid un sprijin
G.A.C, în sporirea producţiei agri­ timpul de lucru, maşinile şl utilaje­ Rină la 23 August colectivul de muncă se angajează să realizeze:
preţios In îmbunătăţirea permanentă le. Ca urmare, productivitatea muncit
cole vegetale şi animalo. Producţia a activităţii lor. Ea va contribui la a crescut, planul dc extracţie a m i­ — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI GLOBALE CU 180.000 LEI ; S. M. I. Alba
globală de cereale obţinută în u l­ — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU 380.000 LEI ;
îmbogăţirea experienţei organizaţiilor nereului tiind îndeplinit zi dc zi.
tim ii doi ani a fost cu peste 85000 de partid în mobilizarea oamenijor Iu prima jumătate a lun ii ianuarie — 180.000 L B ECONOMII PESTE PLAN PRIN REDUCEREA PREŢULUI Mecanizatorii de Ia S.M.T. Alba lulia, tinînd seama de resursele in­
tone mai mare decît în anii prece­ DE COST.
muncii la sporirea continuă a pro­ m inerii de la E. M. Deva şl-au rea terne pe care le au, şi-au luat, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan
denţi. In sectorul zootehnic al gos­ ducţiei de cărbune şi metal, folosi­ Uzat planul dc extracţie în proporţie Pentru îndeplinirea acestor angajamente au fost prevăzute o serie
podăriilor colective, numărul tauri­ pe anul 1964, următoarele angajamente în întrecerea socialistă.
rea mai eficientă a fondurilor de in­ de 102,4 la sulă, U im iţind preparato­ de măsuri tehnico-organizatorice printre care : utilizarea unor zguri de
nelor a crescut de la 28.000 la 56.000 vestiţii, ridicarea nivelului tehnic al rilor minereu a cărui diluţie a fost converlizor de compoziţie optimă pentru obţinerea de randamente — SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL DE PRODUCŢIE CU 1 LA SUTA, DIN
Dezvoltarea continuă a producţiei CARE, DEPĂŞIREA OBŢINUTĂ Pi NA LA 23 AUGUST SA ECHIVALEZE
producţiei, creşterea neîntreruptă a redusă sub procentul admis. superioare de extracţie în prima lază, efectuarea de încercări indus­
$i creşterea productivităţii muncii an productivilătii muncii, reducerea pre­ Printre brigăzile dc mineri care şi-au triale în vederea creşterii indicelui de utilizare la cuptorul de topire CU 500 HANTRI ;
condus la ridicarea continuă a nive­ cu 0,5 lone/m.p. şi zi, montarea unui dnlar automat pe bandă la — SA REALIZEZE ECONOMII LA PREŢUL DE COST PESTE SAR­
ţului de cost şi îmbunătăţirea cali­ depăşit zi dc zi sarcinile de plan
lu lu i de trai al oamenilor muncii. In tăţii produselor, la dezvoltarea mul­ se numără cele conduse de Nicolae alimentarea cuptorului de topire. CINA PLANIFICATA ÎN VALOARE DE 50 000 LEI, DIN CARE 33.000 LEI
u ltim ii doi ani, în centrele muncito­ tilaterală a gospodăriilor agricole co­ SE VOR OBŢINE P ÎN A LA 23 AUGUST.
reşti ale Tegiunii s-au construit a n- lective, înflorirea ştiinţei şi culturi» Bubul, Aron Popovici şi altele, care — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA M UNCII CU 1 LA SUTA;
sambluri şi cartiere de locuinţe noi, şi ridicării i.ieconlcnitc a nivelului au adus o contribuţie de scamă la E. M. Deva
confortabile. La Hunedoara şi în Va­ de viată al oamenilor muncii. îndeplinirea ritm ică a planului de Pentru realizarea angajamentelor luate, a fost stabilit un plan de
lea Jiului, la Deva, Brad, Cugir şl producţie. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, colectivul de măsuri tehnico-organizatorice menit să ducă Ia îmbunătăţirea continuă
Conferinţa regională de partid
Călan ca şi in alte aşezări ale re­ este un prilej de manifestare a în­ MIMAI NICUL1ŢA muncă a! Exploatării miniere Deva, hotărît să întîmpine cea de-a XX-a a procesului de producţie, la o mai bună organizare a muncii şi la folo­
giunii s-au construit şi dat în lo- aniversare a eliberării patriei cu noi succese în muncă, s-a angajat: sirea cît mai raţională a parcului de tractoare şi maşini agricole.
crederii neţărmurite a oamenilor mun­ corespondent
cii din regiune î i politica înţeleaptă
a partidului nostru. însufleţiţi de
Plecarea de’egajiei cele mai profunde sentimente de Extinderea încălzirii Oameni de nădejde Reparaţii
dragoste şi otaşoment fată de partid, prin termoficsre
R.P. Komîne la Conferinţa la utilajul agricol
minerii, siderurgiştii, constructorii, ţă­
pentru dezarmare ra n i colectivişti, intelectualii, toti La Bucureşti şi fn mai multe oraşe din tară se ex­ Nc-am obişnuit să vedem luj comoara sclipitoare dc minerii celei mai ţinere ex­
tinde încălzirea locuinţelor prin te/moîicarc. coşurile i nai le ale fabrici­ cărbune, in abataje, fn p ri­ ploatări din Valea cărbune­ In vederea realizării sarcinilor spo­
de la Geneva oamenii muncii din regiunea Hune­ Sc prevede a mai intra fn funcţiune in cursul aces­ lor lumcqind, trenurile alcr- ma linie se allă luptători de lui — Uricani — au trimis rite ce stau în fa|a staţiunii de maşini
doara urează Conferinţei regionale tui an noi sistem» de tcrmoficare în oraşele Iaşi, Pi­ gind neobosite pe drumu­ nădejde, comuniştii. Ei în- si tractoare din Miercurea pc anul
Vineri a plecat la Geneva delega­ de partid succes deplin şi îşi expri­ teşti. Suceava, precum şi extinderea reţelelor fn Bucu­ rile de oţel ale patriei, sau Iring vitregia naturii, întrec pulriei peste plan in numai 1964, colectivul dc lucrători de la a-
ţia Republicii Populare Rom ine, oare mă holărirca de a lupta fără preget reşti, Hunedoara, Reşiţa, Arad şi în alte centre munci­ i*5 zi le. 1216 tone dc căr­ ceaslă unitate, avind sprijinul şi în­
va participa la Conferinţa Comitetu­ su apăsam pe butonul între- timpul, lasă în urmă ciirclc bune.
pentru înfăptuirea măreţului program toreşti. ruizătorului electric. In locul drumarea organizaţiei dc partid, a-
lui color 18 slalc pentru dezarmare, de plan prin priceperea şi Aceste cilrc vor creşte con­ cordă atenlic deosebită reparării u-
ale cărei lucrări se redeschid la 21 elaborat de Congresul al lll-leo al Acum sînt încălzite prin lermoficare în tară peste nestins al Hunedoarei, in hărnicia lor, prin munca lor tinuu. O spun angajamente­ tila ju lui agricol. Pentru executarea re­
ianuarie. P.M.R. în vederea desăvirşiiii c o v 30.400 apartamente, faţă dc numai 20.000 la incepulul ţăcănitul regulat al roţilor, entuziastă. Sabin Ghionncă a le luaie dc minezi In frun­
Delegaţia este condusă de Vasilo slructîei socialiste in patria noastră. anului 1063. (Agerpres) sau în miile dc K ilow aţi ce încheiat anul 1963 cu 12300 te cu comuniştii: Sabin paraţiilor curente şi a reviziilor teh­
Dumjttrasai, ambasador extraordi­ dau viaţă m otoarelor. şi lac tone mal devreme. Petre Ghionncă şi Petre Constan­ nice la un nivel calitativ 6upcrior,
nar şi plenipotenţiar al R. P. Romi- să sclipească stele noi pe Constantin cu minerii din tncâ dc la începutul campaniei de re­
ne la Berna. tin, cu brigăzile lor, s-au an­ paraţii au fost luate o seric de mă­
La plecare, au losl de fată Mircea harla patriei, este prezentă brigada sa au realizui in gajat să extragă peste plan suri tehnico-organizatorice, a căror
şi munca lor, a m inerilor, loc dc 4,32 tone căi bune Pc in acest an fiecare ci te 3.500
M alita, adjunct at m inistrului afaceri­ Înfăptuire stă in centrul preocupări­
lor ex'tcrne, şi funcţionari superiori frin întunericul arlincurilor post, 5,01 tone, Victor Ch- (> > tnne, brigada lut Ludislnu lor tuturor mecanizatorilor. Printre
din Ministerul Alacerilor Externe. ci trim it oraşelor şl satelor ciumaru şi brigada sa au ex- Koss de la Lupeni să cxca- măsurile adoptate, prezintă o deose­
lumină, lurnalc/or căldură, has cu 2.634 tone mai mult
(Agcrpres) M ân _ i | B ; a h T f i r T ^ F w ^ r locomotivelor torţă. De la cărbune dccit era stabilit in \ ezc /jesle planul luctăriloi bită importantă organizarea repara­
de pregătiri 50 m.r., V ictor
ţiilo r pe echipe şi posturi de lucru
Lonca la Uricani, cit ţine plan. Adunate, sutele dc lone Circiumuru şi Costarhc Po­ specializate, aprovizionarea din Ump
Vale-o Jiului ies zilnic sute dc cărbune date peste plan loboc de In Uricani să extra­ eu piesele do schimb necesare, asi­
Rebutul redus la zero şt mii dc vagonctc Încăr­ de m inerii V ăii Jiului in a- gă citc 600 şi respectiv 250 gurarea unui bun control pc fazele
cate cu lumină, căldură şi nul 1963, ating ciira de lone dc cărbune... Şirul an- de operaţiuni, rccondillonarea unul
Anul care a trocul a fost încheiat torţă. 130 000. Trunstormatc. cele gajumcnlclnr continuă. N u­
de colectivul sodici a Il-a filatură 130.000 tone dc cărbune în­ număr însemnat de piese şi altele.
de la 1.1 S. „Visrov.a” Lupeni cu im­ Acolo, în abatajele din a- mai angajamentele luaie de Rezultatul organizării judicioase a
portante succese in muncă. Cu pri­ dincuri. Sabin Ghioantu şi seamnă tiu ri de lumină. Uu- minerii din Lui?cni tnlali- muncii pentru înfăptuirea măsurilor
lejul dezbaterii cifrelor de plan pe Petre Constantin de la Lu­ vu dc oţel incanr/csce/W. vca/.ă ciira de 20.000 tone propus* se concretizează în faptul că
anul in curs. fiîalorii de aici s-au an­ peni, Victor Cîrciumaru şi sule dc mii dc cai putere dc cărbune peste plan, din s-a reuşit să se respecte întocmai v i­
gajai sîi ridice calitatea produselor Alexandru Pinzaru dc la loifă . ' care pină ta 23 August vor teza zilnică de lucru sLabilită la re­
lor pe o treaptă mai înaltă. Uricani, Aurel Cristca, Şlclun Oamenii adincuritor nu extrage In plus 15.000 tone. paraţii. Ca urmare, f>ină acum s-au
Rezultatele oblinulc în prima deca­ s-au oprit aici. încă din p ri­ Sizzt anqajamcnlc care vor
da a lunii ianuarie dovedesc că în ­ Laszlo, loan Nîconrâ, loan meze 15 zile ale anului au deveni cu siguranţă laplc, lăcut intervenţiile necesare la 125
ceputul este bun. mulţi filatori redu- Kompodv şt m ulţi a lţi m i­ lăsat fn urmă cifrele dc tractoare, din cele 149 planificate, la
clnd rebutul la zero. Printre aceştia neri de la Aninousa, Pelrila, plan. Petre Constantin cu pentru că in truntea luptei 150 pluguri, 5" semănători pentru ce­
se numără comuniştii Vasilc Juveloiu Vulcan sau Lonea, înscriu 350 tone, Alexandru Pinzaru pentru mai mult cărbune.
cu G.900 bobine filate. Nicolae Ancu- t o ţ & r i . ' « î » W i C r o ' i i n ti <11 uimii în şirul realizărilor sule şi cu 106 tone, Victor Circiu- se allă mineri de nădejde, reale păioase, 15 grape cu discuri etc.
i
la ou 5.900 bobine filate şi Petre Co- mii dc tone dc cărbune tri­ comuniştii, care au dovedit La executarea acestor lucrări s-au
colca eu 4.G00 bobine filate şi zero mis în dar patriei peste sar- maru cu peste 100 lone, mi­ prin fapte că şl iu să-şi res­ evidenţiat in mod deosebit mecani­
rebut. Pe locuri fruntaşe în întrece­ nerii sectorului UI de la pecte cuvinlul dat.
re slnt şi comuniştii Dumitru Roşoiu, cinilc stabilite. Acolo dc LupcM cu 708 tone, cel dc cii de atelier şi mecanizatorii Patrl-
ccntralor, Pavel Pastor şi Ştefan unde omul smulge pămtntu- la Petrila cu 440 tone, iar S. POP che Olleanu, Vasile Tudor, llie Ra­
Rus, spălători. Aspect exterior al casei raionale de cultură diu Sebeş.
du, Simion Mihăiiescu şi alţii.