Page 54 - 1964-01
P. 54
Pag- 2. Dramul socialismului Kf. 2817
T r Ă E s n a r ţa c l e g m g a î u l c i î
Cu sprijinul larg al alegatorilor 4 « W îrTU***' * %r
Saî.ul Dumhrăviiîi clin comuna daţici, la transportul pietrei şi ni-
Ilia cslc mic. Cu tonte acestea, sipulu* cit şi la turnarea betonu
oamenii care locuiesc aici au do lui. Complexul
vedit nu oclntă că atunci chiti Pe parcurs am organizat întîl-
sînt chemaţi la înfăptuirea unor niri ce. cetăţenii pentru a discuta
lucraţi, sînt puşi pe fapte mari. mersul lucrărilor la noile cons
Aceasta o dovedesc realizările pe trucţii cil şi alte probleme. In
care locuitorii satului, sub îndru cadrul acestor adunări mulţi ce chimi c de la râila
marea organizaţiei de partid, tăţeni au venit cu propuneri va
le-au înfăptuit. La fiecare din loroase în vederea folosirii resur
acestea, noi, ea deputat! aleşi în selor locale şi a organizării mun
sfatul popular comunal nc-am cii. Astfel s-a stabilit să se for Privim in vitrinele unei mici cs- Politicile de celuloză papetară şi Pe. şantier run lacul cunoştinţă
sl.t aciuit să ne aducem contribu meze şase echipe pe grupe de poY.ilii. actualele produse rtlc Com carton duplcx-lri/dc.x sini numai o cu... industrializarea construcţiilor,
parte a viitoarei cetuli mduslitalc
ţia mobilizînd masele de cetăţeni case care să participe prin rota plexului chimic dc Io lirăilu : carton Imaginali-vă o hală de fiO.OOO m.r„
la acţiunile de muncă patriotică ţii ia lucrările nccalificatc tic la şi celuloză, dc un alb imaculat. U n - din brăila. In jur sc construiesc alic făcută in întregime din piese pr L
organizate în scopul unei lot mai şcoală şi cămin. Zilnic am pu gu de viitoare sortimente — Urc noi urtităfi carc vor produce hirlie, fabricate I A ici vor ti adăpostuj?
bune gospodăriri şi înfrumuseţări tut mobiliza ci te 6-8 cetăţeni. La dc eclolibră cu rezistentă şi calilaii celuloză, celofibră şi supercord pen sediile labilei: dc cclolibră. Slilpii,
a satului. fel. şi membrilor comitetului de superiourc, mostre tic ţesături, care tru anvelope auto ; se măreşte cen pereţii Irderah, termele dc susţine-
trala de leim nlicuic.
Iată cum am muncii ca deputat cetăţeni le-au fost stabilite pe urmează u li lahricalc din slul de a acoperişului, acoperişul insuşl.
şi preşedinte al comitetului de ce rioade în caic răspundeau de către noile unită(i in curs de co/i- inulc părţile clădirii sint tăcute din
piese separate, care apoi s-au legat
tăţeni la construcţia celor mai mersul lucrărilor. Ori tic* cîtc ori struclic aiici. Şantierul intre. ele.
importante obiective clin sat : se observa că unele echipe de Complexul iit care ne ollăm va Un mate şantier le copleşeşte dc
şcoala de 4 ani şi căminul cul cetăţeni nu răspundeau la che consuma anual (in la/.a tirwlă) o h început prin dimensiuni, prin Hain cslc aproape gala. Se ius-
tural. mări, discutam cu ci şi le arătam cantitate imensă dc slut, care va în cftmplexilulea construcţiilor, prin t/uicşlc mozaicul in culori v ii, se
vopsesc pereţii şi tavanul, pentru
In anul trecut, copiii noştri în ce importanţă arc grăbirea lucră locui lemnul dc ruşinoase, mulcrjd treamuhil necontenit al muncii. Dacă
văţau în casc particulare, care rilor. Astfel, fără a stînjcni lucră primă tradiţională la fuhricarcu hir- şantierul c al unui mure combina! fă esteticul eslc dc mult o compo
nentă dc seamă a constnicliilor In
în care chimia are un cuvint holu
nu asigurau cele mai optime con rile agricole, am reuşit să termi tici şi celulo/ci. Dacă adăuqăm Io rilor, cum csic aici, impunătoarelor dustriale, Poale că lirele de ccln-
diţii. In repetate hoteluri, în în- năm şcoala şi căminul cultural. Noua preparalic de cărbuni din Corolcşli este înzestrată cu utila] aceasta laplul că slulul se rccollea- clădiri, utilajelor <ttcle şi complica librăt, trecind pe aici, vor împrumu
tilnirilc pe care le-am avut cu a- Folosind resursele locale la unele modern, de înaltă tehnicitate. y.â în fiecare an, pc cirul ur\d t>ă- te li sc adauqă reţeaua nesfirşită a ta tonurile lum inii râslrinte tn ta
lcşătorii, s-a ridicat ca o proble materiale ca var, lemn, ele., am in foiorjrafic: Aspect de la pupitrul de comandă. duri li trebuiesc zeci dc ani pină conductelor — aparului circulutor van, in pereţi.
mă deosebit de importantă, cons cheltuit doar 45.000 lei în loc de la maturizare, ne putem da seama care u'imcnteuză cu materii prime
truirea unei şcoli noi, spaţioa;^ 130.000 lei cît prevedea devizul de economia deosebită ce se vu fabricile.
şi corespunzătoare, cîl şi a unui iniţial. La aceasta au contribuit realiza şi avantajul pc oare fl pre Pornim să vizităm cele patru şan O a m e n ii
cămin cultural. Necesitatea cons şi cele peste 28.000 orc de muncă zintă fabricarea h iilie i şi celulozei tiere ale combinatului, răspindite
truirii celor două obiective so-, patriotică prestata de cetăţeni. De din slul. pe mai mulţi kilom etri putrafi Pc Stăm dc vorbă cu inginerul Du
fiecare şantier ne inlUnpină cu „e/es-
cial-cullurale a fosl discutată şi fiecare dată în fruntea aces  S Y f i M e a cobicbbb’ s Ajuns In portul complexului, cel turi" larr/i muşini r/igantice care în mitru Anton, şclut şantierului .7.
înt.r*una din adunările generale ci tor acţiuni de interes obştesc au dc-al doilea port al brăilei, care a locuiesc munca a sule de oameni. Iruttlaş pc întreprindere. Inginerul
le organizaţiei de bază Ca mem fost Iov. Roman Magda, Petru a l huit fiinţă de cotind, slulul pără — Construim clădiri, drumuri, căi a venit ju iid ie tirinui aici, pc şan-
bru ele partid şi deputat, mi-a Romeea, Marin Buştea, Brînduşa foB’ m a ţ i i l o f i * iB ir iis tâ c c seşte sălbăticia Deltei şi a bălţilor letale, estacade perdr.i rctacia de Hcr. iar sectorul pc care il conduce
fost încredinţată sarcina să con Fenc.ş, Vălcan Buştea şi mulţi şi porneşte pc un drum în care teh conducte, rc/.crvourc dc apa, coşuri arc cel mai mare volum dc lucrări-
duc lucrările respective. Trebuie alţi cetăţeni din sat. di© aanatfoB 'B nica cea mai modernă >-a picr/ătit de fum şi de r/uze, poduri, pasaje Ho la el aflăm care cslc secretul
să arăt de la bun început că fără In salul nostru s-au înfăptuit un nou destin. Acum încet)e a-şi succeselor obfiindc dc colectivul pe
sorijinul comuniştilor din sat. însă şi alte lucrări. In fata noii In întîmpinarca primei dită In prima clapa a celui de al dezvălui nuracu/oasa-i Iartă, chimia. de trecere, canalizări speciale pen ciî/e it conduce.
tru reactivi chimici şi
canali/ăii
fără organizarea şi mobilizarea şcoli s-a amenajat un frumos Vll-!ea concurs, brigăzile artistice a* 6‘i sloiul, slrăbâlind conducte, in- obişnuite, — ne spune inginerul De lapt sini două : buna organi
maselor la aceste acţiuni, rezulta pSrculcţ, s-au reparat două po iaxe de întrecere minţile* se pregătesc în aceslc zile cu slalalii complicate, mecanisme si zare a /nunei/' şi oameni harnici, su
tele ar fi fost mult mai slabe. duri, s-au pietruit drumuri ele. La inlmprinderon dn construcţii si temeinicie pentru a ridica la un ni :/r/rcc/cde, devine pină la urmă — Titus Prelipccunn, cure ne l/i.so- da// intre vi, ga tu să sc inlrajulo-
(eşte.
Cu prilejul adunării populare La înfăptuirea acestora noi am derurgice din Hunedoara işi desfă vel mai înalt viitoarele spectacole, pa ret trăind un Itmrj proces chimic teze.
Metodele dc construcţie lolosite
pentru votarea contribuţiei s-a mobilizat cît mai mulţi cetăţeni. şoară «ielivilatea 12 brigăzi artistice ce vor fi prezentate in clapa a U-a — hirlie, celuloza, carton. />c şantier sînt tot util de vurmlc Unul dintre ci. dulgherul Daminn
stabilit construirea acestor obiec Jn întîlnirilc lunare cu alegătorii de agitaţie. Cele de la şantierul 5 a întrecerii amatorilor. In alcătuirea Primul ttopas, slulul II lacc la Vasdc este laureat al Premiului de
tive. Mai mul|i cetăţeni s-au an noi discutăm diferite probleme construcţii. şantierul 1 construcţii noilor lexic ce se prcgălesc acum, instalaţia dc local, unde este cură ca şi tii>urilc dc construcţii. Pe tre Stat pentru cxeculurea lucrurilor de
gajat ca, pe lîngă sumele cuveni gospodăreşti şi împreună hotă- şantierul montaj 1F. montaj-insla- colectivele de creaţie şi-au îndreptat ţat. sortat, separat de Irnnze şi teci cem in revistă cu fiecare obiectiv dulgherie ale prim ului colra/ r;//sa/tl
in lucru pe care il vizităm.
te în cadrul contribuţiei volunta rîm cum să le înfăptuim. Iată de lctlii 1. atelierele centrale de şi mai mult a!en[ia spre bogăţia fap şi mărunţii. A/)ni es:lc condus dc o dm (ară. Cuvintul de cinste al bă
re. să participe la aethjni de ce cetăţenii vin de fiecare dată reparaţii şi altele mai ales şi-au telor de muncă, a celor mai semnifi bandă rulantă subterană către sec Hala dc depozitare si sortare n gării sate este să ducă toate lucră-
muncă patriotică per i execu cu propuneri la adunările popu cişlujat un binemeritat presti cative aspecte vie pc şantiere şi de ţia dc fierbere. Fierl)ătnarcle: in cute lubricii dc celuloză şi hirtic (c‘lu ide cu bine „pină la acoperiş".
tarea unor lucrări. T< cadrul lare. fiind siguri că ele se vor în giu pentru Inimoasele programe la punctele de lucru. Aceasta pentru slulul tocat se amestecă cu (/'verse pa a ll-a) sc construieşte din mu niciodalăi nu şi l-au călcat.
adunării s-a stabilit '■ 'bună făptui. piczenlate e lil în fata muncitorilor ca, pc baza exemplelor concrete, materii ttiime, uu forma unor imen tei iute preiuhiicalc Unele din aces Constructorii n-au uitat că vremea
parte din lucrările cal atc să IONEL DUŞTEA de la 1.C..S.II. cît şi pe scenele cămi programele brigăzilor artistice să se ..vere" care se roiesc. Pasta de tea cum silit slilp ii de susţinere ica nu trebuie su influenţeze cit
fie făcute prin muncă . iarială. nelor culturale din satele Josani, răspîndească şi mai mult experienţa ccluln?ă rc7.u//(dă cslc din /ton Iii- înalti dc M metri, sc execută chior de cit ritm ul construcţiilor. Pentru
O dată cu începerea lucrărilor deputat in circumscripţia -Mândru. N.ulăşlic etc. Înaintată, să combată lipsurile, să mo- trctlă, spălată şi sortată pe călită!I. aici pe şantier. în timp cc ulăhirl
de construcţii, noi deputaţii am electorală nr. 29, salul biliz.czc colectivele de muncitori la o potriviţ destitialiei iinalc. In insta se sapă şi se bctoncază ,,puh-arelc,‘ aceasta, oamenii au luptat să atin
mobilizat cetăţenii la sa palul lmv Dumbrăvita, comuna llia Ţinînd cont de experienţa dobîn- activitate susţinută. laţii speciale şi cu ajutorul dive r în caic vor li monluti. Sistemul a- gă un stadiu cît mai avansat la lu
La cea de n lf-a etapă a concursu ccslu productiv de luciu — in ll’.K crările de bază.
şilor reactivi chimici, ccfu/oza este continuu, cum sc numeşte — es/o
lui, inlerprctii brigăzilor artişticc de Deviza şantierului — toate cele
agilatie de la 1.C..SI1. var vorbi cu clbilăt şi „în n o b ila lu “ , din nou sor utilicut pe toate şantierele comb1- 12 luni ale anului să lie lolosite din
căldură despre, munca plină de a vini tată şi în cele ilin urmă uscată au rutlului, deoarece constructorii sint
F a b ric a Intr-o continuă luptă cu Urnind, con plin — a căpătat asllcl o bază trai
P b s U .iL d s L Jke, a constructoriipr, despre rezultatele tomat. Acum sftthtl a devenit o
i i lor, der-pre holArirca acestora dc a masrî fibrousă de culoare albă, ma ştienţi că licoare zi cişliyulă înseam nica.
„A rd e le a n a T jWŢlAfîi £2$ da patriei noi si însemnate construc
■ ■ ţ > . a c : u iJ u ţii civile şi industriale. terie prima din care se lac celuloză nă o zi dc producţie în plus pentru LEON TALPA şi ION MECA
A lb a luita papetară, cartoane. viitoarea lubrică. — redactori la Agorpres —
Modele pentru NtCOLAE DINULEŢ
Ritmic, din primele zile contractările Directorul clubului
I.C.S. Hunedoara
încă dm prim ele zile ale anului, ţiile erou fete din piele şi stanţat- din semestrul ÎI
m un citorii fabricii noastre au pornit pregătit materiale, unde planul a Bagafă activitate obştească
cu eforturi sporite la realizarea sar tost depăşit cu 1 la sută. Coleclivul atelierului de creat m o
cinilor de plan. Prin folosirea cu Un aport preţios la îndeplinirea dele condus de Eugen lu z e ş se Dîn raionul Haţeg, la cea de a ll-a
chibzuinţă a tim p u lu i de lucru, ţi planului l-au adus m un citorii Petru preocupă de realizarea unor m o etapă a celui de al VH-lea concurs
prin buna aprovizionare a locurilor Ncamtu. Maria Draşoveanu, Viorica dele ele pantofi bărbăteşti, care se şi-au anunţai participarea l fil formaţii
rip muncă cu materii prim e şi m a Solomon. Virgil Moongă, Chita Uîl- vor contracta cu bazele de ap ro vi artislice de diferite genuri : coruri,
teriale, colectivele secţiilor au reu dea, Stela Ţopăi, Teodor Ciulea şi zionare, în vederea producţiei din
şit să-şi îndeplinească sarcinile de alţii. semestrul II a c Pină în prezent au brigăzi artistice de agitaţie, formalii
plan pe prima decadă a lunii ianua coregrafice şi instrumentale, însn-
IO AN STANCIU şi fost create 20 noi m odele D intre
rie şi cîteva chiar sa le depăşească. acestea, cele mai frumoase sînt m o mînd circa 2.-400 de interpreţi. De a-
Rezultate bune s-au o b ţin u i la sec maistru
dele 109, 111 şi 112, care se vor scnienea, la această clapă vor lua
falnica din piele box cu talpă b o
lanul ia calitate a fost depăşit vină sau cu talpa clin cauciuc mi- p..rlc peslc 190 dc solişti vocali, ins
trumentişti si dansatori. In prezent,
croporos Pantofii a m in tiii au un
C onco m itent cu realizarea planu aceştia se numără m un citorii Ana aspect m odern, prezintă o linie artiştii amatori ai form aţiilor am inti
lui de producfie, e fo rtu rile m u n ci M ol do van şi Paraschiva Schiau, de elegantă, conform ă cu cerinţele ac te duc in cadrul căminelor culturale,
to rilo r din fabrica noastră au fost în la secţia croi, care au depăşit pla tuale ale cum părătorilor. la casa raională do cultură o susţinu
dreptate şi spre realizarea unor p ro nul de calitate cu 1 la sută. Rezul
ION DRAGOI tă activitate pregătitoare, dornici să se
duse de cît mai bună calitate. Stră tate hune au o b ţin u t şi Elena Urlvar, brigadier
daniile lor s-au concretizat în lan M iiro fa n Drîmbărean, Silviu Paulele prezinte în întrecere la un nivel in
ţul că majoritatea şi-au depăşit in d i şi alţii. Se va da în folosinţă terpretativ cil mai ridicat.
cele de calitate planificat pe p rim e ION COMŞA Trebuie amintit că în această pe
le 10 zile ale lunii ianuarie. Printre controlor Ia C.T.C.
un atelier rioadă, coleclivul de conducere al
casei raionale de cultură a dat un
de proiectări
sprijin preţios t.or moliilor artistice
Biblioteca eu activitate rodnica de la sale, a lil în cc; priveşte con
In planul de măsuri tehnico-orga-
ta biblioteca clubului sindica Aurel For.şa, Izidor Butiu, Aurel Sn- niza lo iicc pentru anul 1964 c o n d u ţinutul cît şi calitatea spectacolul ar
telor din Cugir se desfăşoară tol şi Olimpia Ghibu cmc au un ma cerea fabricii a prevăzut să am ena ce le pregătesc. De o bună apreciere
o susţinută muncă de popu rc număr de cărţi citite. jeze un atelier de proiectări pentru s-au bucurat cele H2 schimburi de Seara, /o căminul cultural ilin
k
larizare a cărţii. In cursul anu De altfel, oi se .numără prinlre pri m odele. Pentru realizarea acestei experienţă organizate intre form aliilc Lullz sc ini Unesc mulţi lin c ’i KT w © &
lui trecut, au fost organizate peste mii cititori înregistraţi si în acest an. prevederi, încă din prim ele zile ale din sal. Aici, ei işi iicHcc tim
500 acţiuni de masă cu cartea cum Numai în prima zi a anului 196-1 pes lunii ianuarie, a început amenaja artislice, în cadrul a lot alilea spec pul liber in mod placul, lie ac- d u re "; 10,45 Cînlă corurile uzine
slnt : recenzii, simpozioane, seri ghi te 140 de metalnrgişli şi alţi oameni rea spaţiului în care va fi amplasat tacole, vizionate de peslc 17.500 de fi\'irul în cadruI lorm aliilor ar- lor industriei metalurgice de stat
citoare şi literare, concursuri „Cine ai muncii an împrumutat carii de la noul atelier. C o n fo rm prevederilor, spectatori. Dc altfel, de la începutul listi(C, h c parlicipind la nu 19 IANUARIE 1964 Cimpiilung-Musccl şi industria str
meroasele munilcstări cullural-
ăini din Cimpia T u rz ii; 11,05 A rii
ştie dşligă", „să dansăm cn eroii căr-. biblioleeă. Apoi, după 7 zile, numă atelierul va fi dotat cu o bandă gli fazei de pregătire a clapei a ll-a şi c<hi(ali\c organizate. din operele ; 11,30 Vorbcşîe Mos
rul cititorilor a ajuns la 407. Cslc santă pentru piegătit-cusut şi tras-
tilo r" ele. Aceslea an atras la biblio pină in prezent artişlii amatori ai /.V 'FOTOGIIAPIE: Un r/r'/p DCV A : /9's/co de marc — ci/ic- co va !; 12.00 Muzică populară in
o cifră frumoasă, care dovedeşte că terminaî, cu m o b ilie r industrial, cu de tineri înaintea prezentării nnilogtului „P atiiau ; M/-a/n cum-
tecă 9 576 de cititori care an Iccln- maşini de cusut feţe $i glăzuif talpa. raionului au prezentat 526 spectaco terpretata de Aurelia Fătu-Ilădulu
oamenii muncii îndrăgesc cartea, se unui spectacol. părut uti iută — cincmutogralul
rat 115 680 volume. Prinlre coi mal bucura de clipele de destindere ofe M AR IA VADEAN le la care au participat 85.227 spec Polo : V. O :\O III ,.z\rtau ; SIMCIIIA ; Cain ut X V III- St Nicoîae U ălula; 12,20 Interpreţi
activi citito ri amintim pe tovarăşii rite de lectură. Inginer şei tatori. leu — cinematogralul „M uncitorul"; de muzică uşoară; 13,10 Do toata
pentru to ii; 11,00 Muzică populara
PUTRO$ANI: Cînd vmc pisica —• ci c ciulei dn ascultători; 15,00 Din
nematograful „ R e p u b lic a T u d o r — viata satelor patriei; 15,20 Pro
sena I şi II — cinematogralul „7 iVo-
© r c? * * * r> " S c iiâ m is ia i* !!© «le e x p © i*ă e ? sfă , fîo i'n t ă gram muzica) dedicat fruntaşilor
•a*. • icmhnc" ; ALO A lU t.l/X : Marele de pe ogoare ; 17,00 Muzică uşoa
drum — cinematogruhil „V ici oria"; ră ; 18.00 Muzică populară inter-
d © B *ăsp îiB cliB *e a B n e t o d e 2©Ea a v a n s a t e Voi li mamă — cmcnia/ogra/u/ prelată dc Stelan Lă/.ărcxcu şi Fla
„23 August" ; : Babclte
picată la război — cincmaloritahil ma Nctcu ; 16,30 Carii care vă aş
O formă eficace de răspîndire a cluziile în şedinţele dc lucru orga dicaţia c o m ite tu lu i orăşenesc dc teaptă; 19.00 ,,Am îndrăgit o me
m e to d e lo r avansate este schimbul nizate de consiliul agricol. In vede partid, am făcut analize econom ice ..Progresul'' : Nori albi — cmc- lodic" — emisiune de muzică u-
O ji $ T lL :
mutngruiiit „Sebeş";
de experienţă. Ţinînd seama de a- rea extinderii m c io d e lo r bune de in pabu gospodării colective în v e soară rnmiuoască ; 19,35 Program
Oameni dc alacen — clncmato-
ceasta, Consiliul agricol orăşenesc plantare şi întreţinere a liveziloi, la derea profilării lor pe an um ite ra grainl „Patria'' - Cele -100 de lo v i dc romanic ; 20.00 Teatru la .ni-
Deva, a organizat anul trecut sch im gospodăria colectivă din Sîniandrei muri de producţie. In urma acestor turi — cinematogralul „Plarăia" ; croîon : premiera „SUmalii domni
buri de experienţă pe dife rite teme a fost organizat un schimb de ex analize am indicat gospodăriilor c o HAŢCG: Căpitanul Fiucasse — ci- Gtembay" ; 21,10 Muzică dc dans;
■7 * # |
în mai m ulte gospodării colective. perienţă. In cadrul acestuia, un spe lective din Popeşti, Tolia şi Aihia ncmalogralul „Popular"; PRAD: Re 22.15 Muzică uşoară interpretată
Asifel, la schim bul de experienţă cialist de la Staţiunea experim enta să dezvolte mai m ult aeşterea o v i gina statici dc benzină — cmc- dc Marino Marini.
jdâ^FîCa organizat în gospodăria colectivă lă horticolă din Geoagtu a prezen nelor şi a taurinelor. Gospodăria c o nudogrulul „St. roş/c" ; LONF.A :
~~f ___ _ din Rapolt, s-au dezbătut problem e tat m etodele de plantare a p o m i lectivă din Petieni se va profila pe Estradă, estradă — ciac/na- PROGRAMUL H: 7,00 Gintă fan
cum sînt : stabilirea densităţii o p lor, a arătat avantajul sistemului a- creşterea ovinelor, păsărilor şi va t agr aiul „M inerul"; TLlU.S: Marne- fara reprezentativa a Arm atei;
a r . .k a .*., 1 lu c iii— cincmtdngfalul „V ietnria"; 7.35 Cînlnce de viaţă nouă ; 8.00
tim e de plante la hectar la cultura gro po m icol, lucrările ce se fac în dezvolta po m icultura, întrucîl pose Giubul voioşiei ; 8,26 Program de
po ru m b u lu i, principalele lucrări de livezile tinere şi pe rod. sisteme de da terenuri bune pentru înfiinţarea 7A.ATNA: Ltt virsta dragostei — ci-
întreţinere şi tim pu l de execuţie a tăiere a p o m ilo r etc. de noi livezi. M unca de zi cu zi a ncnudogrnhit „A luncitonii" ; IU A: valsuri f 10,00 Melodii populare în
Nouple necruţătoare — cinemntn- drăgite dc ascultători ; 13.15 Gin-
acestora. A p licîn d în practică cele Această acţiune şi-a do vedit pe consiliului agricol orăşenesc pentru
stabilite aici, la gospodăriile colec deplin utilitatea. Suprafaţa totală a a dezvolta acele unitălî şi acele ra gratul „lum ina" ; APOI.DUL DE tern şi joruri dc pc întinsul ţării :
13/.5 Muzică uşoară
interpretată
tive dm Petreni, Răcia şi Rapolt livezilor în gospodăriile colective a m uri de p ro du cţie în care s-au con- SUS: Codin — cinemulogrnlul .,23
de Luminiţa Cosmin; 14 15 Gme
s-au o b ţin u t cu 320— 630 kg. p o crescut la 157 ha., dm care CC ha. sfalat rămîneri în urmă, a dat rezu l August" ; CÂl.AN : A distrând o
rum b boabe Ia hectar mal m ult de- livezi tinere. tate. Pe baza experienţei acum ulate navă — cinematogralul „I.C.S,il.", ştie cîştigu ; 15,00 Muzică uşoară
cît media realizată de gospodăriile Penl/u răspîndirea unor m etode vom continua această munca cu şi cerută de ascultători ; 16,00 So -
colective de pe raza oraşului. bune de lucru în zootehnie a fost mai m ultă perseverentă In aceu liMi ?i form alii artistice dc ama
Dezvoltarea p o m icu ltu rii a stat organizat un schim b ele experienţă scop vom organiza un num ăr mai CQ.fi tori ; 16,3C M elodii de dragoste de
de asemenea, în centrul pre ocu pă la gospodăria colectivă din Sîntan- mare de consfătuiri şi schim buri de compozit ari romini ; 17,00 Cintăin
rilor noastre. Pentru valorificarea drei. Aici au fost arătate practic experienţă. 19 IANUARIE 1964 viata nouă a salului; J7.f 5 Oampni
şi laplcj ; 19.00 Noi înregistrări dn
terenurilor în pantă, im p ro p rii cu!- m etodele de preparare a furajelor In agricultură apar mereu m e to PROGRAMUL I: 6,00 Concert muzică populară; 21,3.0 Ce ştim
Iurilor cerealiere, au fost form ale grosiere şi de introducere a micit de noi. mai eficiente, pe care ne de dimineaţă; 7.IU Frumoasă csli drjipre căiţi ; 2-1.00 Concert dc
brigăzi de specialişti, com puse din mecanizări la fermele de animale. vom strădui să le însuşim şi să le patria mo.i — emisiune de cin'c- nov-,p!'\
ingineri din gospodăriile colective, In activitatea desfăşurată în sco facem cunoscute unităţilor, dîndtt-lc rc.si januri ; 7.25 Lucrări <lo marc
rare după ce au în to c m it lucrările pul întăririi eco no m ico-organizato- ajutor organizatoric şi tehnic pentru popularitate; ll.uti Sumarul pre-oi l'ulctinc dc dpi şi radio/ur:nlek
de m icroraionare a p o m icu ltu rii, rice a unităţilor agricole, consiliul a le a°!ica în practică. centrale ,• C.06 Program de muzică 7,00; 13.09, 9.30 ; 22,00 ; 23,52
stabilind pentru fiecare unitate în agricol orăşenesc a ţinut seama de Ing. ANTONIU TEODORESCU (programul I) 7,50; 14,00; 20,00/
La mina Lnpcni începe o nouă z i de muncă. M inerii sint gala să co populară; 8 30 Teatru la microlon
parte speciile şi soiurile ce urm ea c o n d iţiile naturale şi econo m ice ale preşedintele Consiliului agricol 23,00; 0,52 (programul II).
boare in subteran. pentru copii : „Aventura dm pă
ză să fie plantate, au prezentat co n fiecărei gospodării, coleclive. La in orăşenesc Deva