Page 55 - 1964-01
P. 55
Nr. 2ei7 Dramul socialismului
(fatumulunei noi Ne preocupăm cu grijă
de întărirea rlndnriier partidului - IPAMBMU » £ O M O A fU E ^
Directivele celui de al IlI-lea Con narea judicioasă a agregatelor cu vor fi traduse în via(ă noi măsuri
gres at P.MR. au pus in laţa oa materii prime şi materiale, efectua tehnice şi organizatorice la fiecare Comitetul de partid de la Atelierele partid. Aslfel, organizaţia dc bază
menilor muncii din industria side rea (a timp şi in bune condiţiuni a loc de muncă. Organizaţiile de partid R.M.R. Simeria, traducind In viată ho- din secţia cazangcrie nr. 2 a primit
rurgică sarcini deosebite. Iu anul lucrărilor dc întreţineri şi reparaţii. din secţii şi sectoare vor m ilita pen tăririle plenarei C. C. al R.M.R. din tn cursul anului irccut 13 candidaţi
1905, producţia de tontă urmează să La sediile dc furnale, organizaţiile tru folosirea mal deplină a agrega aprilie 1962. sc preocupă eu răspun dc partid, cca din secţia vagoane —
rreased la circa 2 milioane tone. cea de p.rPd au m ilitat Îndeosebi pen telor şi timpului de lucru, vor mo dere de întărirea rindurilor partidu 28 candidaţi, iar organizaţia de bază
de otel (a 3,3 milioane tone, a la tru r c ’ucerea numărului de opriri biliza masa de oameni ai muncii la lui. In arest scop, a îndrumat orga din secţia mecanio şef 8 candidaţi de
minatelor la peste 2 milioane tone, accidentale şi mers redus ; la o|c- oblinerea unor realizări din ce în cc nizaţiile de bază să-şi lărgească conti partid.
producţia de ţevi la peste 500.000 larii pentru creşterea timpului elec mai bune. Comitetele de partid şi nuu activul fără de partid cu munci lntăriiulu-şi neîncetat m ulurile,
tone. O contribuie preţioasă la în tiv de lucru şi reducerea duratei dc birourilo organizaţiilor dc bază au tori buni, destoinici, care depun stră organizaţiile dc bază au acum posi
danie pentru traducerea in viată a
bilităţi mai mori dc a cuprinde in
făptuirea acestor obiective sini che elaborare a şarjelor. La laminoare fost îndrumate să vegheze la rea activitatea ce o deslăşoară întreaga
maţi să o aducă muncitorii, inginerii preocuparea de seamă a comunişti lizarea ritmică a sarcinilor de plan holărîrilor partidului. A ctivul fără dc
Si tehnicienii din cadrul C.S. Hune lor a constiluit-o creşterea vitezei prin organizarea cil mai judicioasă a partid de ne lingă organizaţiile de trasă dc muncitori, să-i antreneze la
doara — cri mai puternic centru dc laminare ; la bluming s-a accen muncii şi a întrecerii socialiste, asi bază P. M. R din secţiile cazangcrie o muncă insufleliloare pentru înfăp
partidului. Anul
tuirea
hotărîrilor
siderurgic al tării. Prin qrija parti tuat pe creşterea capacităţii dc în gurarea cunoaşterii depline a sarci nr 2, vagoane, mecanic sef si altele,
dului, în ultim ii ani aici au lo.t călzire. Sa manijeslat multă grijă nilor de către lo ji muncitorii, să te este invitat, in scopul creşterii şi e- trecut, organizaţia dc bază din sec
puse In funcţiune noi secţii şi agre pentru prevenirea greutăţilor provo explice acestora importanţa şl căile ducârii lui, la aduiiâiilc generale lă r ţia vagoane a mobilizat întregul co
gate moderne, construite la nivelul cate dc îngheţ la toate sectoarele. sporirii produclici de metal. gite in care sc analizează diferite as lectiv la îndeplinirea planului de pro
tehnlrîl mondiale Au început să Aşa s-a ajuns ca în trimestrul IV pecte ale realizării sarcinilor dc plan. ducţie cu 2 zile înainte de termen.
producă noi laminoare, trei cuploa toate secţiile să-şl depăşească sar Despre însufleţirea cu care mun Unii tovarăşi din activul fără de Pentru acest an. colectivul secţiei,
mobilizat de comunişti, şi-a luat an
re Martin de mare capacitate, cinile dc plan trimestriale. Marea citorii, inginerii şi tehnicienii tfn sec partid îşi îndeplinesc cu conştiincio gajamentul să repare zilnic 15 vagoa
tor m aio/itolc au înregistrat realizări ţiile combinatului, mobilizaţi dc or zitate sarcina dc a fi agitatori Ia lo
un furnal de 1000 m.c., fabrica nouă ne <le marfă în loc dc 12 cit sc repa
de aglomerare a minereurilor şi alte la nivrtnl sarcinilor de plan ale pri ganizaţiile de partid, au trecut la curile dc producţie, sprijină organi rau în anul Irecut. Realizări frumoa IOAN TAUR
mului trimestru din anul în curs. Am zaţiile de partid în rezolvarea problc* SABIN G 1-1)0ANCA
rapacităţi de producţie. Sub îndru intrat deci in nou! au bine pregătii! înfăptuirea angajamentelor ne vor se an fost obţinute şi în secţia ca- maistru miner la sectorul Mu
marea organizaţiilor dc partid, colec $i plini de încredere. besc cu prisosinţă primele rezultate. melor ce le ridică viata şi munca oa zangeri:; Dacă pe o anumită peri miner. şef de brigadă la m i tu sariu — Exploatarea miniera
menilor. Pentru ridicarea nivelului lor
tivele de muncă din sedii şi sec Dezbaterea cifrelor de plan pe Nu încape îndoială că morqind pe politic, m ulli dintre cei care fac porte oadă, planul iui se realiza ritmic, Lupeni. barza — raionul brad.
toare s-au străduit să folosească cit 19G1 cu masa de muncitori, n consti din activul fără de partid au fost în iar lucrările dc reporalii mi se în
mai deplin maşinile şi agregatele, să tuit un bun prilej de analiză a acti această cale vom încheia anul 19G1 cadraţi tn diferite cercuri şi cursuri cadrau in termen, ca urmare a aclivi-
te sporească continuu indicii de uti vităţii desfăşurată în anul trecut s» cu realizări inimoase. In acest fel ale invătăm înlului de parlîd. Perio tălii politice şi educative desfăşurată
lizare. Asa se face ră producţia de a posibilităţilor dc rare dispunem vom contribui la înscrierea unor noi dic. in fata lor so tin expuneri pe de organizat ia dc bază în rindul
metal a înregistrat de la nu an la pentru a spori fn continuare produc succese pe drumul înfăptuirii Direc tenie educative. muncitorilor, a exemplului viu al co
alt’/t creşteri însemnate. In anul 1963, ţia de metal. Siderurgiştij au scos muniştilor. s-a reuşit ea tncepînd cu
tată dc 1962 valoarea producţiei glo ta Iveală de această dală noi rezer- tivelor celui de-al Ul-lea Congres Procedînd in ocest fel, organiza luna noiembrie, planul să fie nu nu
bale a crescut cu 10,97 la sută. a 'e de creştere a indicilor de u tili al P.M R. ţiile do bază din cadrul Atelierelor mai îndeplinitei clnar depăşit zi de zi
producţiei marfă cu 13,9 la sută ; R.M.R. Sîmeria şî-au întărit rîndurile M IH A I GEORCESCU
producţia dc cocs a crescut cu 2,4 zare a agregatelor şl îmbunătăţirea IOAN NICULESCU lor cu cei mai buni muncilor! care secretar al Comitetului de
constituie
exemplu
un
mobilizator
la sută, cea dc tontă cu 15,3 Ia suta, calităţii produselor, au venit cu noi secretar al Comitclului de partid pentru întregul colectiv în lupta pen- partid — Atelierele R. M. R.
dc ofel cu 11,5 la sula, a laminatelor propuneri dc măsuri tehnice şi or de Ia C.S, Hunedoara t tru îndeplinirea sarcinilor trasale dc Simeria
tinile cu 57,9 la sută ş a m d. In unele ganizatorice. Ei s-au angajat ca in
scclii şl sccloarc cum sini sectorul înlrecerea socialistă cc o desfăşoară
cocsochimîc, oţclâria electrică, lami- In cinstea celei dc a XX-a aniver Cu şi e la n tisueEaese
noarelc de 800 mm, 650 mm, sirmă sari a eliberării patriei să dea pesta
şl profite uşoare, unde organizaţiile plan 5.000 tone fonia, 10.500 tone
dc partid au luat din timp cele mai oţel M artin şî electric, 6.000 lone La Exploolorca minieră Deva Iu- mit tu Ismaliciuc, Tilus Bogdan, Aurel politic U.T.M. s-a pus un mal marc
Gros, Petru Debreţin şi alţii.
accent pe îmbinarea tiecăiei lecţii
eficiente măsuri pentru realizarea rit blumuri, 5.COO tone laminate finite, crcază sule dc tineri. ti intrlncşti Recent, cu ocazia adunărilor pen cu activitatea liractică.
peste to t: tn abataje si <talerii, in
mică a planului dc producţie, planul 2.000 tone cocs metalurgic, 22.000 alclictclc c/e fn/refinere, in sectorul tru dezbaterea cifrelor de plan pe O rqani/afia U.T.M. a deslăşurat o
anual a fost depăşit cu cantităţi în tone aglomerat fioros ; să îmbunătă de transport. Avind mereu in tată 1964, tinerii de ta mina noastră, u i mai intensă activitate si pentru ca /of ViOREl SENI lnq. IO AN STOICOI
semnate de metal. ţească calitatea produselor, să re exemplul mobilizator al comuniştilor, mind exemplul comuniştilor, si-:m mai mutfi tineri să devină după orele maistru la sec[ia mecanică II, 5ecf/«i furnale — Uzina „ Vic
ftiQl unqajumenle Inimoase. Utcmis-
Trebuie menţionat că in ultima par ducă consumurile specifice şi să rea cl işi dovedesc entuziasmul prin lup- lul Iulian Doin. miner şe/ de b ri de program c ililo ii pasionali ai căr Uzina m etalurgică Cugir. toria“ — Călău.
ţii. să participe la activitatea toriua-
le. A lături de mineri, tinerii din cx-
te a anului Irecut comitetul da parlîd lizeze economii însemnale (a preţul plontarcu noastră, au reuşit nnul tre gadă fn sectorul //. s-a anriajut ca t iilor artistice da amatori, la di le file
a îndrumat mal bine conducerea de cosi. cut să ruporteze cu 24 de zile înainte tn cinstea celei dc-a XX-a universali concursuri, tihne şi spectacole. Zi
combinatului, comitetele de partid In vederea depăşirii sarcinilor de de termen îndeplinirea prcvcdeiilot a eliberării patriei să extruqa cu briqadu lele trecute s-au purtat discuri cu
din scctti şi sectoare, pcnlru îolosi- plan şl a realizării angajamentelor planului anual al produclici dc me sa o însemnată cantitate dc minereu pes II tineri caic au dovedit că merită
rea mai deplină a rezervelor interne luate in întrecerea socialistă, pe lin tal. In rîndurile evidenţiaţilor fn în te plan Anqajumcute mobilizatoare si-uu să poarte insiqna de „Prieten al cdr-
lii“ Şi a lţii 30 işi aşteuptă rindul. Nu
Si prcgălirca temeinică a producţiei gă pregătirile temeinice clecluate a- trecerea socialistă care şi-au realizat luat si Cornet Drot/uş. Murcbhn se va încheia tncu prima lună din
Faur. Stei Troian sl mulţi alţi ulcmisti
anului I9G4, In felul acesla s-a pus nul trecut pentru a tace fa(ă cu suc si depăşit sarcinile de plan s-au si care s-au antrenat In întrecere cu acest an şi un nou concurs pe lemn
un accent mai marc pe aprovizio- ces unor sarcini sporite, amil acesta, tuai si tinerii M ir cea Niculcscu, Du- încredere nestrămutată cd a/iga/a- „Cine ştie meserie ciştiqă" va avea
mentelc lor vor deveni lapte. toc. Prin proqtamele briqăzii artistice
In primele 15 zile, briqăzile con dc aqdutie — unde interpreţii sini
duse dc căttc m ulli tineri din Exploa exemple In muncă sl comportare —
tarea noastră au si dat primele tone venim in a/utorul celor care uneori
de minereu peste plun. Semnificativ mai râmin in urmă. EUcar Halea a-
este si faptul cd fn acexf an tin e rii cestor prnqrame e bine cunoscută.
din cadrul exploatării nu au nici o Sub îndrumarea permanentă a co
absentă nemntivută de la lucru. m itetului de partid, comitetul U.T.M
La obţinerea acestor succese o con se va preocupa ş/ />e viilo r cu qrijă
tribuţie dc seamd ş/-u adus-o o/gan/- de creşterea Si educarea rineietnlnl
zatia U.T.M. La recomandările Inco* in spiritul dtoriosicl lată dc nu med.
re de către comitetul de partid, or- n c u lliv ă iii răspunderii pentru înlăn
qanizotia U.T.M. a analizut letul in ţuirea tn mod neabătut a surunilor
care tinerii cunosc surcinile ce le re trasate dc putiid. e l e n a t o p ir c e a n BIMMHL MATEI
vin din plan. i-u mobilizai Ic in i cin- colectivista la gospodăria co preşedintele gospodăriei co
butea tor. I)c asemenea, cu prilejul CORNEL GROS lectivă din Ciugud raionul
zilelor dc studiu jn cadrul celor 13 secretarul Comitetului IJT.M. tcclive din Pianul de lo> ra
cercuri si cursuri ale in\ălăm inU il.n G. M. Dsva “ Albu. ionul Sebeş
M m
___ X n . g ' r a i ' u 1 c i f r e l o « c_________
I
I
• In prim ii patru ani ai şesen aiului, in regiunea Hunedoara s-au ® Importante succese In infâpt uirca sarcinilor trasate de partid au J
m investit aproop 9 miliarde lei. l’est e 3.5 miliarde lei din acoaslă sumă ob|inu( nim erii dm Valcd Jiului. Duvcuind o continuă preocupare pen- J
m m â au fost destinaţi pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie ta Combi tril extinderea mecanizării de lucru ele., ci au reuşit sa rcnltzczc in
la tăierea şi transportul cărbunelui, aplicarea t
natul siderurgic Hunedoara şi uzina „V ictoria" Călău.
unor noi metode avansale
Ş n ° Peisajul industrial a) regiunii capătă dc la un an la altul o nouă cursul anului trecut o creştere a p roduclivitâlîi muncii in unităţi nalu- *
ralc de 35,6 la sulă faţă de anul I 959
înîă|*.şaî/?. In perioada anilor 1960— 1963 s-au construit şi pus in func
J ţiune bateriile dc cocs nr. 3 şj nr. 4, noua fe b rră de aqlomerarc a mi e Prin folosirea mai deplină a capacităţilor dc producţie, furnalfştli de J
nereurilor, furnalul de 1000 m.c., 3 cuploare M artin de 400 tone şarjă, ta nz'nja „V ictoria" Calau au oblin^t in 1963 o creştere a indicilor de |
noile lin ii dc laminoare de sîrmă, de protile uşoare, m ijlocii şi benzi do utilizare dc aproape 57 la sulă fată do anul >959. |
la Hunedoara; uzina de preparare a cărbunelui dc la Corocşti şi alle
• 0 |c ld ril din Hunedoara au realizai în 1963, fata de anul 1959, o
obiective industriale.
sporire a indicilor de utilizare u cu ptoarclnr Martin cil 38 la sulă.
® Intrarea In funcţiune a unor noi capacităţi de producţie şi spori-
° In regiune s-a îmbunătăţit continuu nivelul de trai al oamenilor ţ
rea neincetală a indicilor dc utilizare a agregolelor siderurgice a creat muncii. Salonul m^diu ii 1963 a iost cu 26,7 la sulă mai marc decit in S
Colectivul sccfaei laminorul de 650 mm de la Hunedoara, condus si îndrumai de organizn/ia de partid, posibilitatea c.i în anul I9G3, in comparaţie cu 1959, să sc producă mai anul 1959.
I
a ob/inut tn ultim ii ani importante succese In perioada 1002— 1003, lumi notorii din această sec/ie au produs mult cu 530.000 tone cocs metalurgic, aproape 503 000 tone fontă, 940.000 • In ultim ii doi ani în oraşele regiunii noastre s-au construit şi dat *
peste prevederile planului mai bine de 27.000 tone laminate.
tone olcl, 2,2 milioane tone laminate. în folosinţă oamenilor muncii aproape 7009 dc apartanicuite.
IN FOTOGRAFIE: iov. loun Dărămuş, secretarul com itetului dc ourlid discută cu citiva luminători re
zolvarea unor probleme privind îmbunătăţirea muncii in cadrul seci ici.
Exemple Obţinem recoSîe
demne de urmai dorî ce în ce maâ sporite
Gospodăria noastră colectivă a oblinul In anul Ire»
A Început un nou an de muncă. îndeplinit planul anului 19G.1 Cu toate tice unde pnn lolosirea dc înainte nostru s a anqaial să-l îndeplinească Sarcina principală pe care parlidul a pus-o în fala cui producţii cu mult sporite lală ele anii precedenţi.
Comuniştii, $i alături dc ei întregul că planul producţiei globale în 1903 de injecţie* cn un număr >poril de şi chiar să-l depăşească- Pe baza i gospodăriilor de stat o cousliluic creşlcrca conliibu- Spre exemplu, producţia medie realizată de pe în-
colectiv a! fabricii noaslrc au păşit a fost mărit cu 19 In sută fală de cuiburi productivitatea s-a dublai flnqnjanicnlclor luate şi a posibili- I liei acestora Ja formarea fondului central de produse ircaqii suprafaţă cultivată cu qriu a fost mai mare cu
în acest an cu hotărlrea de a obţine 1962. colectivul fabricii, mobilizat de Din colectivul de inovoloii care o laţilor existente noi nc-ain propus ! I ii cadrul gospodăriei aqricoîe de stat din Celular, 301 kg. la licclar decit cea oblinută in 1962. De ase
menea, la cultura porumbului, in 1963 producţia s-a
realizări şi mai frumoase decit în conuin:>ti a reuşit să 1 depăşească creat aceste matrile tac parte co- ca piuă la slirşiUd anului să iude- I aflată la începutul activităţii sale, s-au si înregistrat
cu 12.3G la sufă In rea uni marc munişli cu o bogată experienţă în nlinini plănui produc iici globule si I unele succese în această privinţă. Astfel, pe primele dublai faţă de amil precedent.
anii trecu ti. Alcntin fiecăruia est': Dobîndiica acestor rezultate se datoreşle in primul
parle. acest spor s a realizai pe se.i- muncă şi temeinic pregătii! prom- dc creştere a productivităţii muncii în J două săplămini ale anului, de la cele 115 vaci ale
îndreptată spre înfăptuirea sarcini sionul cd Vasiie Horea Vnsile Va gospodăriei ani obt inii t o producţie de 14.400 litri rinei faptului că organizaţia de partid din cadrul gos
lor ce Izvorăsc din Directivele celui ma creşterii productivităţii muncii proporţie de 101 5 la sulă. să reali- 1 lapte cu 1500 litri mai mult decit prevederile planu podăriei a urmărit în permanentă respectarea cu stric
care este cu 12 la suin mai mare su. Duniilrn Domnarn. Vldilm iir Do- Zâm economii la orclul dc cost în E
de-al 111-lon Congres al P.M R,, spre lui. Prin valorificarea mai deplina a rezervelor exis teţe a regulilor aqrotehnicc pentru îiecarc cullură in
dc"it prevederile planului. roflese si alţii. Dc altfel trebuie valoare dc I milion lei $i beneficii | pdrle. De pildă, la cultura porumbului, pentru reali
îndeplinirea hotâririlor organelor lo In ccen ce priveşte prelul de co«;l subliniat faptul că în toate atelie ocslc plan rle -înn.ooo lei. | tente in cadrul unităţii noastre avem posibilitatea ca
zarea densităţii optime de plante la hectar, care a
cale de pariul si de stat precum şi noi am reuşii s»î facem o erononre rele fabricii nodstre membrii $i can Pentru obţinerea acestor realizări piuă ia sfîrşilul lunii ianuarie să livrăm stolului peste avut un rol holăritor asupra produclici. membrilor şi
a propriilor noastre holăriri sarcina planificată circa 6.000 litri lapte. In vederea
ta întreaga producţie marfă de peste didaţii de partid sini animatorii iu noi iie-am pregălii încă din anul tre descoperirii şi folosirii rezervelor dc creştere a pro candidaţilor dc partid li s-a trasat sarcina de a urmări
Entuziasmul tu care colectivii] nos -1.000.000 tei. trecerii socialiste, promotori ai nou cpt. De exemplu in trinieslrii 1 IV ducţiei de lapte si a sporului in greutate la anima fiecare în parte felul cum se excculă aceaslă lucrare.
tru a pornit la traducerea în via iu Aceste succese îşi au izvorul în lui mobilizând prin exemplul lor pe I9G3 a iiilia t iu funcţiune o nouă lele puse la îngrăşat, biroul organizaţiei dc partid u Oiqdnizalia de partid a îndrumat si sp rijin it consiliul
a planului de 6 ani. şi-a năşit ex organizarea temeinică a procesului Io li muncitorii la îndeplinirea sar mnlrilărie de mare capacitate (lo indicat consiliului gospodăriei să io o serie de ma de conducere al gospodăriei colective pentru a lua
presia în îndeplinirea si depăşirea «le producţie. în competenta cu care cinilor dc plan. Pen Ir u realizările ială cu ce!e mai moderne strunguri, suri lohnicn-orqtinizalorice. Printre acestco amintim ; cele mai eficicnle măsuri in vederea obţinerii unor
sarcinilor ce rcvcnc.m fabricii nocis- organizaţia de partid a condus şi în oblini'le. comunişti ca Nicolae Col- freze, maşini dc rectificai si coordo- alcătuirea unor ralii echilibrate şi economicoase. în recollc sporile la hectar.
stre chiar din primul an al şesenu- drumat activitatea economică In şe hon RoiPiilus Grecii. loan Lupsor. nalc De asemenea, in planul M.T.O. lunctie dc stocul de furaje asigurat, hrăuiroa dife In gospodăria noastră exişlă încă rezerve impor
lului. Apoi. in fiecare an. sul) con lu le le comitetului do partid, s u i Scverin Dicu,- Gheorghc Câlănici. au fost prevăzute măsuri eficace, B renţiată a animalelor, după producţiile ce sc reali tante de sporire a producţiei vcgelale, In scopul valo
rificării acestor rezerve, biroul organizaţiei de bază
ducerea organizaţiei de partid, noi analizai periodic cele moi importante Ana Georgescu Crişan loan IV si cum sini : creşterea randamentului zeaz«ă de la ele. ridicarea valorii nutritive a furaje si - a propus să acorde mai mult sprijin consiliului de
am reuşit nu numai să asigurăm probleme cum sînt produeti vilalea mulli allii au fost luni de-a rindul ta cuvele de reacţie la oxidul gal lor pnn aplicarea diferiţelor metode de preparare a conducere, tuturor colectiviştilor pentru a efectua
ritmul mediu anual dc creştere a pro muncii, căile de reducere a preţului evidenţiaţi în întrecerea ce s-a des ben de fier prin montarea unui com (or, respectare,-! înlo<niai a programului de îngrijim
(luetici in industrie prevăzut, ci să-l •le cost si calitatea producţiei făşurat in cursul anului 1963. presor de aer lip ..Reşiţa1' ; montarea şi de hrăniro a animalelor ele. După cum se ştie. însă, un volum mai mere de lucrări mecanizate, iar la cul
tura porumbului să se folosească ne întreaga supra
Si depăşim. unei balcrii de uscare lo pirolnzilă pentru oblinerea rezultatelor dorite, se cere ca mă
In lupta pentru îndepliniic:> sarci Pentru ca si în acest an realizările surile stabilite să fie duse la îndeplinire. In această faţă numai hibrizi dubli din prima generaţie Totodată
In 1961 fată dp primul an al şese- nilor s-a pus un mare accent pe să fio la inăllim eii sarcinilor, cu p ri ?a. piivinlă membrii si candicţalii de partid din organi vom îndruma consiliul dc conducere pentru a lua
naîntui noi am realizat o rreşlere de descoperirea si lo’osirea rezervelor lejul dezbaterii cifrelor de plan. nitm- Slnlcni convinşi că şi în anul a- zaţia noaslră dc bază se află în primele rinduri Co măsuri in vederea fertilizării cu îngrăşăminte orga
U* 1* sută iar în I9G2 fala dc I9;ll interne pv îmbunătăţirea procesului eitorii fabricii au făcut peste 100 eexta colectivul labricii. sub îndru munişti cum sî n 1 losif Zahoiic Avram Popa, loun nice şi chimice a unor supralale mult niai niari decit
producţiei a fost de circa de producţie prin introducerea me de propuneri în vederea îmbunătă marea organizaţiei de parlîd. işi va Rulbucan Malei Seglicdi. losif Zaicu şi a llii care şi în anii trecuţi. Principala atenţie a noastră va îi in-
37 la sută. La sfîrşilul acestui an. canizării sî micii mecanizări şi prin ţirii planului M.T.O. Cu toate că pla îndeplini cu succes sarcinile ce-i re realizează zi de zi sarcinile dc plan, constituie exem dreplcdă spre efectuarea lucrărilor dc pregătire a te
noi vom avea un ritm mediu anual aplicarea de inovaţii sau raţionalizări. nul producţiei globale in 1964 este vin. ple demne de urmat, renului semănat. întreţinere a culturilor şl recoltarea
de creştere (pentru perioada 1960— Cele 104 inovaţii, aplicate în 1063 mai mare cu 19,8 la sulă, faţă dc Razali pe experienţa lucratori lor noştri, pe* anga lor la tim piil oplim lu această direcţie vom tmbună-
lăli controlul asupra muncii consiliului de conducere
19G4) de aproximativ 25 la suta. au avut un efect economic de realizările anului 1963. ier sarcina ALEXANDRU MUREŞAN jamentele luate şi pe hărnicia de care dan dovadă, şi a nciivitâlii colectiviştilor V'alorificînd cu qniă dc
secretar al comitetului dc pariul sin tem siguri că vom reuşi să obţinem i>c viilo r pro
Semnificativ tn realizarea sarcini* 2 900.000 lei si au contribuit Ia mă de creştere a productivităţii muncii ‘luciii ş> beneficii lot mai înseninate. buni gospodari ţoale rezervele de care dispunem, vom
lor trasate de partid este modul e- rirea productivităţii muncii. Aceasta este sporită cu 26 la sută fată de GHEORGHE VALER VASILE PERŢA realiza cu siqurdiitâ prodnr|ii mult mai mari
AXENTE V1ŢIONESCU
xemplar In care muncitorii noştri au îndeosebi In sectorul de mase plas cca pJamifioală In 1963, colectivul director al fabricii chimice Orăstie secretar al organizaţiei de partid locţiitor de secretar al organizaţiei
de U G.A.S. Gelmar de bază din G.A.C. Haţeg