Page 56 - 1964-01
P. 56
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2817
Nordul Europei să fie declarat zonă
denuclearizată
Propunerea fracfiunii parlamentare a P.C. din. Suedia
STOCKHOLM 17 (Agerpres). — sirii armei nucleare tn această re
Fracttunea peirl-amentară a Parlidu. giune încheierea Tratatului de la
lut Comunist din Suedia a prezentat Moscova ou privire la interzâcercsa
£)cc!aratia €©B$iei8ifates La Londra şi-a început lucrările In Riksd<>g (parlament), propunerea experienţelor cu arma nucleară tn
ca acesta să acorde o mare alentie
trei medii, la care a aderat şi Suedia,
creării unei zone denuclearizate în creează posihililâti favorabile pen
şef Sfor de state as* un com itet anglo» cipriot nordul Europei, oa un prim pas spre tru înfăptuirea propunerii cu privire
la zona denuclearizată.
limitarea răsplndirii şi folosirii ar
CAIRO 17 — Triiinjsul special zat. de asemenea, un acord „pentru LONDRA1 17 (Agerpres). — şi 6e opune oricărei formule de d i pusă din reprezentantii celor txei pu mei nucleare. Crearea unei zone denuclearizate
Agerpres, C. Alexandroaie transmite: r eg I ein en t ar ea div erg en t el or", Comitetul compus din trei repre vorţ". Conducătorul delegaţiei ciprio teri garante — Anglia, Grecia şl Tur In propunerea fracţiunii parlamen In nordul Europei ar însemna ca ţă
După cinci zile de dezbateri, Con In continuare declaraţia se referă zentanţi ai ciprioţilor greci şi trei ţilor turci, R. Denktask, a declarat cia, — oare să examineze cauzele eşe tare a P C. dm Suedia se subliniază rile nordice să nu producă arme nu
ferinţa celor 13 ţâri arabe la nivel la o sorie de probleme inlernalîonale. repiezentanti ai ciprioţilor turci, pre că „atmosfera tratativelor de la Lon cului actualei constituţii a Ciprului necesitatea oreării unui front unit cleare şi să nu permită aducerea aces
înalt a luat sfirsil vineri dimineaţă. Se exprimă sprijinul pentru lupta dc zidat de ministrul englez pentru pro dra nu este atit de explozivă ca cea şi ale recentelor utcidonie. al ţărilor din nordul Europei, cu sco
Ca şi şedinţa de deschidere, şedinţa eliberare a popoarelor din Oman, blemele Commonwealthului şi colo din Cipru". , Intre timp, trim isul special al se tei arme pe teritoriul lor, sc arată in
de închidere o fost publică, colelaKe Aden, Angola, Africa de sud şi din niilor. Duncan Sandys, şi-a început Ea Naţiunile Unite s-a anunţai că cretarului general al O.N.U., U Thant, pul de a exclude posibilitatea folo încheierea propunerii.
fiind secrete. Ea a avut loc In.sala nllc părţi ale globului, ataşamentul lucrările. Hotârirca asupra constitui secretarul general al O N U. l-a de la conferinţa de la Londra asupra Ci-
Îmbrăcată în lemn de mahon galben folă de principiul rezolvării proble rii lui a fost adoptată la conferinţa semnat pe generalul indian P. S. pruluii, Jose Rolz-Bonnott. a avut In
sculptat in moiive arabe de In sediul melor mondiale prin mijloace paşnice de la Londra în problema Ciprului cu Gynm ca observator — însărcinat cu cursul zilei de vineri întrevederi ou
Ligii Arabe situate pe malul N ilului. tn conformitate cu Carta Organizaţiei scopul de a stabili contactul direct o misiune preliminară pină la slîr- oficialităţile britanice, cu care a dis-
In cadrul şedinţei secretarul gene» . Naţiunilor Unite şi fală de principiul între reprezentanţii celor două co şitul lui februarie — tn Cipru. oulat m odalităţile răm inerii pe o pe Dezbaterile clin Camera Comunelor
ral al Linii arabe, Abdel Khalok Hus- coexistentei paşnice Intre popoare şi munităţi. Paralel cu aceasta, la reşe * rioadă mai lungă a observatorului
suna, a dat citire textului declaraţiei polilioa de nealiniere In declaraţie dinţa de la Chequers a prem ierului O N U . în Cipru. Rolz-Bennelt, care a Angliei
adoptate de participanţii la confe se arată că ţăriJe arabe au salutat englez, sir Aloc Douglas Home, în LONDRA 17 (Agerpres). — 6-a Intîln it succesiv cu Dnnoan San
rinţă. Tratatul de la Moscova cu privire la trevederile 6tabiliîc pentru sfîrşitul Surse din apropierea conferinţei de dys. ministrul de stat pentru proble LONDRA 17 (Agerpres). — Angliei, a sprijinit politica guvernu
Referitor la problema care a figu interzicerea parţială a experienţelor acestei săptămîni urmăresc pregătirea la Londra asupra Ciprului au dezvă mele Commonwealthului şi coloniilor,
rat In mod oficial pe ordinea de Wi a nucleare şi sprijină eforturile pentru terenului pentru reluarea conferinţei, luit vineri că reprezentanţii ciprioţi lordul Carrinqton, ministru adjunct al Camera Comunelor a încheiat dez lui în domeniul m ilitar.
conferinţei, declaraţia afirmă că pro realizarea dezarmării generale si to luni, la Marlborough House. lor turci din Comitetul special de le afacerilor externe, si R. Butler, se baterile, iniţiale de partidul laburist Pusă la voi, moţiun?a laburistă,
iectele izjaeliene de deviere a unei tale. Salntînd Carta afrioană adopta Ziarul „D aily Telegraph" a propus gătură. alcătuit din trei delegaţi ai cretarul Foreîgn Office-uhii. a luat asupra problemelor apărării ale Ma care critica politica m ilitară a guver
părţi a apelor Iordanului pentru iri tă la Conferinţa de la Acld.is Abeba, un plan de împărţire a insulei, con- ciprioţilor greci şi trei delegaţi ai ci oontact, de asemenea, ou Spyros Ky- rii Britanii. In cadrul dezbaterilor a nului englez şi chema Camera Co
garea pustiului Neghev ar aduce ,,se şefii de state arabi 1 şi exprimă do sidarind că aplicarea lui oferă „ga prioţilor turci, intenţionează să facă prinnu. ministrul afacerilor externe al luat cuvînlul, în numele opoziţiei la munelor să pună un accent mai mare
rioase prejudicii" intereselor ţărilor rinţa de a consolida colaborarea alro- ranţii mult mai sigure" pentru bazele noi propuneri privind viitorul insulei. Ciprului, şi cu Glafkos Cleridis, şeful buriste, Denis Healcy, care a cri
arabe riverane. In declaraţie se spu asiatică. De asemenea, se exprimă m ilitare engleze clin Cipru. Potrivit agenţiei France Presse. pro delegaţiei ciprioţilor greci, cu Denk- pc dezvoltarea forţelor sale conven
ne că participanţii la conferinţă ,,nu sprijinul fată de apropiata conferin Agenţia Associated Press relatează punerile prevăd crearea unui stat fe tasli. reprezentantul ciprioţilor turci, ticat politica guvernului in proble ţionale, a fost respinsă cu 296 vo
luat hotăriri practice In legătură cu ţă mondială pentru comerţ 51 dez că delegaţia ciprioţilor gred susţine deral In care să (ie acordate noi ga precum şi cu m iniştrii de externe ai mele apărării şi s-a pronunţai pen turi contra si 214 pentru.
aonaslă problemă". voltare că pentru respectarea drepturilor mi ranţii pentru populaţia turcă. Dună Greoiei şi Turciei, Palamas şi Erkin tru menţinerea forţelor militare en In cadrul dezbaterilor deputaţii din
Relevitidu-se faptul că pentru a In aceeaşi şedinţă. Hassuna a anun norităţii turce urmează să fie consti cum precizează agonlia menţionată, La Nicosia s-a anunţai vineri că gleze dotate cu armament clasic, su
promova cu succes interesele tari tuit un corp permanent de observa propunerea va antrena o transferare ficiente, după părerea opoziţiei la partea partidului conservator au pro
ţat. de asemenea, că au fosî adoptate d-> populaţie dintr-o comunitate in generalul indian. Sinqh Gyani, trim i
lor participante In conferinţă, este ne rezoluţii de ordin m ilitar, teluric şi tori, un grup de consilieri pentru sul special al secretarului general al buriste pentru a fare fată obligaţii pus un amendament la moţiunea opo
cesară „solidaritatea arabă", in de diplomatic. El nu a dezvăluit conţi problemele politiei şi stabilirea alta, precum si menţinerea tn insu O.N.U., U Thant. în Cipru, a 60sit în lor m ilitate pe care Anglia şi le-a ziţiei laburiste, aprobat de Camera
claraţie se arată că participanţii „au nutul acestor rezol ulii. Anterior pre dreptului de a se adresa unor instanţe lă. pină la noi dispoziţii, a contin Comunelor cu 295 voturi pentru, 214
câv.ul de acord să reglementeze d i sa egipteană a precizat că a fost ho- judecătoreşti internaţionale. Cererile gentelor m ilitare turc şi grec. insulă. După cum anunţă agenţia asumat.
vergentele" şi „să consolideze rela tătită printre altele consiluirea unul delegaţiei ciprioţilor turci privitoare Parai ol cu cele relatate de aceste France Presse. misiunea sa va fi do Luind cuvintul la încheierea dez contra şi o abţinere Amendamentul
ţiile dintre ţările arabe". S-a hotărlt comandament m ilitar unificat, a fost la o împărţire a insulei sînt conside surse, se anunţă că şi delegaţia T ur a informa ne secretarul general al baterilor din Camera Comunelor. aprobă politica guvernului î i pro-
ca şefii statelor arabe să se Întru rate de reprezentanţii ciprioţilor ciei condusă de ministrul afacerilor O.N.U. despre măsurile privind men
nească cel puţin o dată pe an. reuni elaborat un oontraplan arab pentru greci ca inacceptabile, imposibil de externe, Cemal Erkin, şi-a schimbat Thorneycroft, ministrul apărării al blem elî apărării.
unea următoare fiind fixată pentru devierea apelor afluenţilor Iordanu- tradus în practică, tinind seama că atitud.nea privitoare la împărţirea ţinerea păcii Intre cele două comu
august 1964 la Alexandria. S-a reali în afară do localităţile cu o anu Ciprului. Cemal Erkin. a declarat că nităţi.
mită populaţie, există peste 250 de tara 6a nu mai este pentru îm părţi La pleoarea sa din Beirut spre Ci
localităţi cu populaţie mixtă. Agenţia rea insulei şi sprijină propunerile de pru, Gyani a declarat că va face tot Adunarea consultativă a Consiliului european
Informarea prezentată de Dean Rusk France Presse relatează că „delegaţia legaţiei ciprioţilor turcă. posibilul să găsească căile cele mat
ciprioţilor greci este dispusă să spri
Agenţia France Presse adaugă că
jine orice propunere care să ducă la delegaţia ciprioţilor turci a propus, de bune de menţinere a ordinei în insu STRASBOURG 17 (Agerpres). — după declaraţiile lui Luns, ministrul
în Comisia senatorială pentru probleme o uniune între cele două comunităţi asemenea, orearea unei comisii corn- lă $i că în aproximativ 10 sau 12 zile In cadrai adunării consultative a de externe al Olandei, potrivit că
Consiliului european a fost depus joi rora uniunea politică nu trebuie să
externe a S. U. A. va trim ite lui U Thant un prim ra un proiect privind unitatea politică se limiteze la coi şase.
port despre situaţia din această tară.
fără violentă, prin tratative şl disoutîl După vizita primului ministru a Europei ocoidentale In aceeaşi şedinţă deputaţii ve-ri-
WASHINGTON 17 (Agerpres) — Proieotul a fost prezentat după de gcrma.nl Annema.rie Renger şi Peler
Secretarul de stat al S.U.A,, Dean între ceOe două guverne. claraţiile făcute de Spank, ministrul Blachstetn s-au referit la situaţia po
Rusk, a informat Comisia senatorială Senatorul democrat, W illiam Ful- al Canadei la Paris Greva funcţionarilor de externe a) Belgiei, în sensul că litică din Spania, cerind împiedicarea
pentru probleme externe despre si briglu, preşedintele Comisiei pentru publici c2m Rio de Janeiro nu trebuie să se ia nici o hotărlre
tuaţia din Panama şi alte probleme probleme externe, a deolarat Ia rln- referitoare la Uniunea politică a Eu Intrării Spaniei In comunitatea eu
internaţionale. El a refuzai să dea du] său că S.U.A. stnt foarte dispuse PARIS 17 (Agerpres). — âpreoilud că o oreştere a schimburi RIO DE JANEIRO 17 (Agerpres). — ropei înaintea alegerilor britanice, ropeană.
amănunte ziariştilor despre declara să discute orice divergente ou gu La Paris a fost dat publicităţii co lor comerciale dintre Franla si Ca Agenţia Associated Press anunţă
ţiile făcute In cadrul Comitetului, vernul panamez. In a cel as timp, el municatul comun franco-canadian, în nada air putea fi realizată ca urmare
mentionind doar că S.U A. consideră a precizat că socoteşte discuţiile ca urma vizitei oficiale în Franţa a pri a reducerii obstacolelor din comer că la 16 ianuarie funcţionarii publici
că situaţia creată in urma evenimen o condiţie preliminară, In timp ce tra mului minislru canadian, Lasler ţul internaţional, reducere care vq din Rio de Janeiro au declarat grevă
telor din Panama poale fi aplanată tativele ar implica o acţiune pentru Pearson forma obioolul viitoarelor tratative In sprijinul revendicărilor lor p rivi Conferinţa de presă a \m Er!îard
revizuire*» statutului aoLual al oanalu- După cum precizează comunicatul, tarifare din oadr-ul Gatt. ComunioaIul toare la mărirea salariilor, pentru a
lui. Poziţia guvernului S.U.A. tn pro convorbirile oare au avut loc între precizează că „interesul manifestat dti putea face faţă costului ridicat al
In aceiaşi timp el a relevat că, în-
In legătură cu situaţia blema revizuirii statutului canalului oficialităţile canadiene si franceze cărnurile de afaceri franceze fală de vieţii, care anul trecui a crescut cu LONDRA 17 (Agerpres). — truclt Anglia se află în preajma a e-
posibilităţile unor noi jnvesritii de
a reieşit şi din cele spuse de Ful-
aproape 90 la sulă.
La ambasada
vest-germană de la
din Za uzi bar briqht, ou privire la declaraţia pre s-au referit la problemele m ilitare in- caoital în Canada" a fost luat in con Unitătl ale marinei militare au ocu Londra j. avut loo la 16 ianuarie o qerilor parlamentare, inlr-o serie de
teresliul ce’.e două ţări. relaţiile in-
şedintelui panamez. Chiari, potrivit terooci den tale in ansamblu, precum sideraţie de cele două părţi. pat sediul M inisterului Flotei M ari probleme dc interes comun pentru
7.ANZIBAR 17 (Agerpres). — căreia relaţiile diplomatice nu vor fi şi la relaţiile Est-Vest. * conferinţă de presă la care a luat ambele tari nu au fost adoptate hn-
reluate intre Panama si Washington, time Militare, după cc funcţionarii cuvintul cancelarul RFC., Erhard.
Luind cuvinlul la o conferinţă de Se subliniază că participanţii 1* PARIS 17 (Agerpres). — au părăsit clădirea. M uncitorii de (a tărlri definitive.
presă oare a avut Joc la Zanzibar. atît timp cit S.U.A. nu vor fi -dispuse tratative au căzut de acord asupra Lesler Pearson, a linul la 16 ia serviciile de telegraf şl telefon au Referindu-se la desfăşurarea tratati Erhard s-a pronunţai din nou în
mareşalul Kello. unul dm organizato să înceapă tratative asupra unor ./mo sporirii eforturilor comune privind co nuarie o conferinţă de presă în care încetat de asemenea tucrut, convor velor avute cu primul^ ministru al favoarea ..întăririi unităţii Europei1'
dificări structurale" în ce priveşte
rii răscoalei a declarat că Republica controlul in zona Canatului Panama. laborarea m ilitară dintre cele două a calificat ca „foarte utile" întrevede Angliei, Douglas Home. cancelarul oa o condiţie a în tă ririi N A T O . In
Zanzibar va lămine In oadrul Corn- ţări. rile pe care le-a avut cu preşedintele birile telefonice au fost întrerupte cu R.F.G. a afirmat că este „pe deplin
monweailhuhi.i ln-lrucit itUie tara sa Fulbrlght a deolarat In această direc Se precizează, de asemenea, tn con Franţei, de Gaulle, şi cu primul mi numeroase oraşe din jirovincie. satisfăcut" de rezultate. legătură cu aceasta, cancelarul R.F.G,
si Anglia există legături bune. Gu ţie că nici el. nici Rusk nu întrevăd tinuare. că „In scopul întăririi unită nistru Georgcs Pom.pidou. a relevat că aderarea Angliei la Pia
vernul Zanzibarulni, a spus Kello. se limpede ce trebuie înţeles prin „mo ţii occidentale" se vor Organiza re ţa comună ar constitui un pas impor
pronunţă In sprijinul democraţiei şi dificări structurale". gulat consultări între guvernele ce întrebat asupra convorbirilor avute tant pe calea spre arest tel.
libertăţii pentru toii cetătonii, fără Preşedintele Comisiei senatoriale lor două ţări. cu preşedintele de Gaulle In legă După cum anunţă agenţia DPA. de
deosebire de rasă. pentru probleme externe a arătat că tură cu relaţiile Esl-Vest, primu'l mi legaţia R.F.G., tn frunte cu cancela
Informarea Ini Rusk s-a referit si Ia In legăbură ou relaţiile Est-Vest. 00-
Referindu-se la polilioa externă a munioatul arată doar că ele ..oonstituie nistru canadian şi-a exprimat părerea rul Erhard, a părăsit la 16 ianuarie
tării, Kello a declarat că guvernul convorbirile Johnson-Erhard, in legă obiectul discuţiilor din cadrul NATO", că preşedintele de Gaulle ar mani Londra, si in seara aceleaşi zile a
său va promova pe v iilo r o politică tură cu caic relaţiile dintre cele două fără a specifica dacă In această di festa „realism în fata fenomenului sosit la Bonn pe calea aerului.
de neaderare la bloourile m ilitare şi tori au fost apreciate ca foarte bune. care se numeşte destindere". Răspun-
în ce priveşte relaţiile Statelor U ni recţie s-a luat vreo hotăriic.
de acţiuni in vederea menţinerii uni Se menţionează, de asemenea, că zînd la întrebarea unui ziarist în le
tă ţii A fricii. te cu Indonezia. Rusk s-a referit la părţile au avut un ulii schimb de pă gătură cn conferinţa de la Geneva Belgia nu va participa
In Încheiere el a deolarat că foştii misiunea Încredinţată dc preşedinte reri asupra situaţiei din Asia si Asia pentru dezarmare Pearson a afirmat
membri ai guvernului Zanzibarului le Johnson lui Robert Kenncdv şi la de sud-est şi asupra im plicaţiilor si că taro sa va trim ite o delegaţie nu la „torţele nucleare
urmează să fie deferiţi justiţiei. întrevederile acestuia cu preşedintele tualiei din aceste regiuni pentru ali meroasă la această conlerintă. multilaterale"
★ Snkarno. Secretarul de stat al S.U.A. anţa occidentală. Rcfcrindu-se la unele problem* ale
DAR ES AORA (Agerpres). — a vorbit şi despre situaţia din Zon- Partioipontii la tratativ'e au abor N A T O ., Pearson a menţionat in trî BRUXELLES 17 (Agerpres). —
dat de asemenea, şi problema re'u-
Preşedintele Republicii Zanzibar. zibar. tiilo r comeroiale dintre cele două ţări. altele, că pe acest plan între Franţa După cum transmite agenţia DPA,
Âbeîd Kanrme, si ministrul de exter şi Canada există mnmile divergente. Belgia, din motive financiare, nu va
ne. Abdul Rahman Mohammed Babu. In aceeaşi zi Pearson a acordat un participa la proiectatul plan ameri
oare, după cum se ştie, joi au sosit can de creare a „forţelor nucleare
In Tanqanika, au avut o întrevedere M S I . ____ 19 ■#- interviu ziarului francez „Le Monde** multilaterale". M inistrul afacerilor ex
cu vicepreşedintele R. Kawaw'a. pre în care s-a pronunţai penlru „apro terne al Belgiei, Spaak, a declarat
cum şi cu m iniştrii din cabinetul Tan- iS a D Îa s iU ' o i I 1 1 * 1 g a barea generală" a Tratatului de la
ganicăi. Deşi după Întrevedere ei au Moscova cu privire Ia interzicerea in Camera Deputaţilor că în Belgia
refuzat 6â faci vre-o declaraţie,^po parţială a experienţelor nucleare. To acest plan nu poate obţine o m ajori
triv it părerii observatorilor politici, LONDRA. — „Spania luptă pentru a discuta cu conducătorii celor două todată, şi-a exprimat dorinţa de a tate parlamentară. Vorbind in fata
preşedintele Karume a cerut guvernu libertate". astfel se intitulează expo tari problema Federaţiei Malayezc $1 se ajunge la razolvarea sarcinilor comisiei apărării a Senatului belgian,
lu i Tanganicăi sprijin In reorganiza ziţia care s-a deschis la 16 ianuarie atitudinea Australiei şi Noii Zeelan- care stau în fata conferinţei pentru ministrul apărării, Seghers Paul W il-
rea forţelor politiei din Zanzibar. în clădirea Consiliului Municipal din dc faţă de aceasta problemă. dezarmare de Ia Geneva. lem, & spus că guvernul nu va re
cartierul londonez Hampslcad. Stan WASHINGTON. — Potrivit agen comanda acest plan care ar atrage
Primul ministru canadian şi-a ex după sine o creştere a bugetului apă
durile de fotografii prezintă nume ţiei DPA, J99 de vase se află în pre Piaţa comună şi consumato rul
roase documente care relleclă isto zent pe „lista neagră" u guvernului primat speranţa că pe viitor ,vo ; („Frankfurter Rundschau"-R.F.G) rării cu încă 2 miliarde franci.
Demonstraţie la Deliii ria luptei poporului spaniol pentru S.U.A., deoarece au transportat anul creşte schimburile 'omcrciale cu ţă
libertate şi independentă, începind trecut mâ.rfuri spre Cuba. Numărul rile socialisto".
DELHI 17 (Agerpres). — cu evenimentele tragice din 1936 şi cel mai mare de -ase trecute pe IB>!E PRETUTINDENI
Joi a avut loo la Galoutla o de inchemdu-se cu lupta minerilor din aceasta listă revine M arii B ritani
monstraţie la care au participat 50 000 As tu rin. cu 59. Sub pavilion grecesc se află IN LUPTA CU STIHIILE pe complet au Iost oprite maşinile. In comparaţie cu anul 1939, de
de persoane. Participanţii la demons» La intrare i i sala expoziţiei se află 53 de vase. sub pa\ ilion libanez 43. Acfţuniîe poliţiei peruviene NATURII Dar oamenii nu s-au predat; în pildă, numărul locuitorilor în vîr-
traţie au parours principalele străzi tabloul lui Julidn Grimau asasinat Pe listă mai apar si nume de vase împotriva Jărartsfor tregul echipaj încerca să salveze stă de 80 dc a ii si mai mult a
ale oraşului cerind să se pună ca recent dc fascişti. italiene, franceze, spaniole si scan ODESA 17 (Arjcrpicsl. — nava. In ocest timp a tost smulsă crescut in Kazahslan de 3,8 ori, iar
păt neînţelegerilor dintre hinduşi şi SAIGON — După cum transmite dinave. LIM A 17 (Agerpres). — După cum anunţă urjenlia 7‘ASS. şi ultima şalupă. Cind înclinaţia a numărul celor cu peste 100 dc ani
musulmani. agenţia Associated Press, o companie SAIGON. — Guvernul sud-vlelna- Politia peruviană continuă ope nava vest-qermană „ Biblus“ a sal atins dO prade, fn eter a fost tri a crescut de 2,9 ori.
Printre demonstranţi au fost minis a trupelor guvernamentale sud-viot- mez, anunţă agenţia Associated Press, raţiunile de evacuare a circa vai 2-1 dc membri ai echipajului misă ultimu radiogramă nelermt- PLUTONIU RADIOACTIV
trul principal al statului Bengalul do nameze a căzut intr-o ambuscada or şi-a exprimat dezacordul iată dc pro 15.0C0 dc lăroni care au ocupat pă- navei sovietice „Uman", care nală. Căpitanul şi ajutorul său, mc- IN FUMUL DE ŢIGĂRI
vest, Sen. ministru in guvernul cen ganizată dc forţele patriotice care punerea prinţului Norodoin Sianuk cu mînturi ale latifundiarilor in regiunea transporta minereu. Vasul a pierit conicul-şel, radiolonistul, medicul
tral. Humayun Kabir, reprezentanţi ni privire la convocarea unei conferinţe cultivată cu bumbac din nordul larii. in Oceanul Atlantic. La 1-1 şi Jj W ASHINGTON 17 (Agerpres). —
administraţiei statului, precum şi scri controlează o regiune situată la 70 şi in că cifiva marinari nu au mal Medicii Radlord şi Hunt, de la
itori, oameni de ar UI. mile de Saigon. internaţionale dc garanlnrc a neu Şapte ţărani au îost arcslali. ianuarie in timpul căutărilor in re pulul părăsi bordul vasului Universitatea Harvard au întreprins
Pierderile suferite de trupele gu tralităţii Cainbodulci. Ţăranii aîirrnă că pămînturile le-au yiitnc:t catostrolci au iost desco
Potrivit declaraţiei comandantului perite cinci cadavre Soarta ce FILMUL „VII ŞI MORŢI'' experienţe interesante în urma că
trupelor din Cal cu Ll a. situaţia din oraş vernamentale în, timpul ciocnirii care Primul m inislru al favlaudci, Tha- fost luate de latifundiari în înţelegere rora uu stabilit conţinutul dc plu
se normalizează treptat. Acei care au a avui loc se ridică la .şase murii, 31 nom Kilti.Vurliorn, a declarat că mi tu uuloritălilo locale. lorlalţi noud marinari sovietici nu MOSCOVA 17 (Agerpres). — toniu radioactiv în fumul dc ţigări.
părăsit cartierele unde au avut loc răniţi. 39 dispăruţi. Forţele patriotice nistrul dc război sud vietnamez, Tran O delegaţie de ţărani a plecat la este încă cunoscută Filmul în două scrii pc ecran lat Ei au ajuns la concluzia că in bron
ciocniri se întorc la casele lor. au capturai, de asemenea, un impor Van Don care se ailă în vizită la Lima pentru n expune situaţia pre Mem brii salvaţi ui echipajului „V ii ş i’ morţi" a fost prezentai la hiile fum ătorilor se află o cantita
Restricţiile de circulaţie ram in încă tant număr dc arme. Bangkok l-a asigurat c<i „guvernul şedintelui Bclaundc Terrv. In cursul navei „Uman" au Iost transportati 16 ionuari» ziariştilor din Moscova te de plutoniu dc şapte ori mat
In vigoare. sau nu va participa la elaborarea unei la Gibia/iar. unde s-au inibaunl
RAN’GKOK — La Bangkok îşi con campaniei electorale prezidenţiale. „V ii şi morii" este ecranizarea marc dccît la persoanele nefnmă-
tinuă lucrările cea de-a 7-a sesiune astfel de convenţii în fru n t Cambnd- Bclaundc Terrv a promL ca in cazul pe nave sovietice si sc îndreaptă romanului cu acelaşi nume al scrii toare. Totodată, s-a dovedit că in
anuală a Comitetului p cd rii comori g!a o pus prea multe condiţii preli dnd va li ales va promulga o lege spre patrie torului Knnslnntin Simonov. Acest fluenta filtru lu i de la ţigări este
Inft/evedertJe fui R&herţ al Comisiei economice O N U. pen minare". pentru reforma agrară. Pnhivit ştirilo r hansmisc prin film a (ost turnat timp de trei ani aproapî inexistentă Î11 cc priveşte
tru Asia şi Extremul O nînt. Parti /.OrVDRA 17 (Aperpresl — india şi dni'n ^rimele teiuluii ule dc un colectiv al Studioului „Mos- micşorarea cantităţii de plutoniu
Kennedy la Tokîo cipanţii la sesiune au discutat o se Luind cuvintul la Ifi ianuarie in lam inarilor s-u reuşii să se resta film " în frunte cu regizorul Ale- depusă în bronhii. Oamenii de $tu
rin do probleme privind situaţia co Camera Comunelor, Ldwarrt Hcat.li bilească luhloul luptei curajoase a xanrlr Stolper. In rolurile princi intâ au declarat, însă, că încă ou
TOKIO 17 (Agerpres). — ministrul industriei, comerţului şi Mari căderi de zăpadă oamenilor sovietici cu stihiile na pale apar actorii K ir îl Lavrov şi
inertului pe anul 19t*.'> $i prcgăl.iri'c A nat oii Papanov s-a stabilit ce rol ar«? acest pluto
Robert Kennedy, ministrul de jus privind viitoarea cm ilcrintă O N U- dezvoltării reqionale. o Incul o r/-> turii. La lâO mile </c Carlix. citul niu în apariţia cancerului pulmo
tiţie al S.U.A., s-a tn liln il la 17 ia durat ic din care reiese că r/nvernul ia Atena CEL MAI VIRSTNIC
pentru comerţ şi dezvoltare. a hnlârit să vindâ compania lUitisli nma a nimerit intr-o rcqiune nar. Ranorlul celor doi medici a
nuarie. la hotelul imperial dm Tokio, Reprezentanţii ţărilor î i curs dc Lyo/t r-ilms". ATENA 17 (Agerpres) — furtunoasă, au lacul tot posibilul CETĂŢEAN
ou preşedintele Indoneziei Snkarno. dezvoltare au subliniat greutălilc de nu pa cum se ştie, compnnin Agenţia France Presse .anunţă că I dsI pus la dispoziţia Comisiei le-
pentru a discuta situaţia ca.re s-a cuie se lovesc tăvile lor în comei lish Lynn r-ilms" care a crcnl cele în ultimele zile la Atena au căzui peiihu a îndrepta înclinaţia vasu AL KAZAHSTANULUI dcrale a S.U.A. pentru cercetări în
creat In prezent tn relaţiile dintre ţul cu nnek» dintre ţările capitalisto 1 mai vnimonse lilme enr/lczz dur (/<’■ canţităli neobişnuite de zăpadă, ln- lui, dar hula o înclinai vasul şi ALM A-ATA 17 (Agerpres). — legătură cu efectele tutunului asu
Indonezia şi Federaţia Malayo/,1. dezvolta le. subliniind că unele op lim ii uni, o aparţinut in herul unui mai mult. Căpitanul Alex-undr Cel mai în vir.stă cetăţean al pra organismului uman.
precum şi tn unHe probleme privind ţ/ittţi de directori care deţineau o tepind din noaptea de miercuri spre Kazahslanului este in prezent (va i
ganivaţii inlergiivoiiiom cnlulc de Ic* joi. asupra oraşului s-a abătui o pu- Tropm a îndreptat vasul cu la(u POPULAŢIA FINLANDEI
relaţiile dintre. S.U.A. şi Indonezia. parte din acţiuni $i societăţii de Ccrnişcv, care a îm plinii 155 dc a ii.
Iu) Pielei comune promovează î > stat Nolinn l:ilm Pmance Corpora ter.iif'ă furtună ele zăpadă, care a pro împotriva valurilor.
După cum transmite agenţia UPL comerţul cu ţările Asiei si Extremu vocat întreruperea corniinica'iilor în In cartea „Bătrinelea dă înapoi", HELSINKI 17 (Agerpres). -
joi seara. Roberl Kennedy a avut lui Ori nu o politică dc discriminare. tion". Cinci pe neaşteptate societa cartierele periferice. Principalele p.ă» Un vai uriaş n smuls ambarca care a apărut recent î.i capitala re La sfîrşitul anului 1963 populalid
tea dc ‘Slot a cumpărat toate acţiu
o întrevedere cu ministrul de exter ţiunea cu motor, echipajului rămi-
WASHINGTON. — Agenţia Asso- nile directorilor, in presa britanică rutiere ale Greciei au fost, d 3 ase publicii — Ajina-Ala — se arată că Finlandei se ridică la 4.560.000 lo
ne a,t Japoniei, Masayoshi Ohira. în cialed Press anunţă că la 18 ianua s-au exprimai temeri că aceasta nr menea, paralizate. Mai multe avioane nîndu-i numai o barcă de salvare în ce priveşte creşterea longevităţii cuitori. Sporul de populaţie s-a ci
cadrul căreia au avut un schimb de constitui un preludiu al vîn/.ării n- şi o şalupă mică. Dar nici unul din
rie Rogc Hilsman, secretar dc stal care n-au putut sa aterizeze pe ae Kazahslanul ocupă unul din p ri frat la 36.600 persoane Capitala ţâ
vederii cu privire Ia relaţiile japono ccsler campanii unor iinanciati par
adjuiul penlru aîaccrile Extremului roportul din Atena nu fost nevoite marinari nu se gindea să părăseas mele locuri in lume. Aici creşlc sis rii, Helsinki are 488000 locuitori»
a-mer ioane Robert Kennedy urmea Orient, va pleca Intr-o vizită de 16 ticulari. să se indreple spre Salonic, unde tim că vasul. Ei au continuat lupla. tematic numărul oamenilor vîrst- socotind şi îm prejurim ile număru)
După cum a reieşit din discut sui
ză să se îruilnească ou primul m i zile in Australia şi Noua Zcelandă. lui Heuth, aceste temeri au losi în pul, în co.itrast cu cel din Alena, este Cind „Uman" se înclirnsc aproa nici. se ridică la 700.000.
nistru japonez, Haya.lo Ilceda. Scopul vizitei Iul Hilsman este de dreptăţite. foarte frumos.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie ar. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 35, 20 78. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 0 noiembrie 1949. — Ti par o l: întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva