Page 57 - 1964-01

evQ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I

luptei pentru i ' t t f »• i construcţiei
99 II £ 1 >
socialiste., creste în măsură si mai mare rutul
* t
conducător al partidului întreaga activi­

tate de s t a t, economica social i c l i c

(Din Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Glieorgliiu-Dej la cel
de-al lll-lca Congres al P.M.R.)
Anul XVI. Nr. 2818 DUMINICA 19 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani

La Hunedoara

II IES£I;S LIGflIiLE CGIFEIfWI REGIONALE L

Ieri, in sala clubului „ SiderurgisiuT din Hunedoara s-au deschis In cursul zile i de 78 ianuarie a c. au luat cuvîntul la dezbateri tov. De Ia tribuna Conferinţei
lucrările C onferinţei regionale de partid. Suder Viliam , director general al C om binatului carbonifer Valea jiu lu i,
ia lucrările C onferinţei participă delegaţi aleşi la conferinţele ra­ Alexandru Şuluţiu, prim -secretar al C om itetului raional Orăştie al P.M.R., Aici, ia Hunedoara, ia doi paşi dc Conlcrinla că pe drum ul belşugului
De vrea cineva sâ vadă cum lu­
ionale şi orăşeneşti de partid şi peste 700 de invitaţi. Printre aceştia se Ştefan Constantinescu, director genera/ al C om binatului siderurgic Hune­ tocul unde se plămădeşte lonta şi şi bunăstării, ei au lucut noi paşi crăm noi, ii arătăm cu dragă ini­
află m inerLsiderurgiş.ti, constructori, jâ /iw i colectivişti, lucrători din^goş- doara, Cornel Arsin, director al T rustului aurului brad, N icodim Roşea, d i­ o(clut, Conferinţa organizaţiei re­ înainte. Profesoaru Lucaci Silvia mă ...
podăriile agricole de slat şi staţiunile de maşini şi tractoare, intelec­ rector general al U zinelor m etalurgice Cugir, Frar cisc Foltîcska, director gionale de purtid este în plină des- împărtăşeşte din experienţa cadre­ — Dacă ofclarii nu şi-au îndepli­
tuali, lucrători din aparatul de p a rtid şi de stat. general al întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara, loan lăşurare. Se iacc bilanţul activilu lii lor didactice hunudorenc in lonna- nit anul trecut In întregime planul
Pe piepturile m ultora dintre aceştia strălucesc ordine şi m edalii Niculescu, secretar al C om itetului de partid de la C om binatul siderurgic depuse, se făuresc planuri noi, se rea tinerei generaţii dc producţie, acest lucru se dato-
ale R. P. Rominc Hunedoara, D ionisie Bartha, m iner, şef de brigadă de la Exploatarea întrevăd viitoarele succese. Cei muf Se vorbeşte cu mindric despre tcşlc şi lolosini Incomplete a tim ­
succesele obţinute, despre contribu­
ta lucrările conferinţei participă tovarăşul Alexandru Draghîci, m em ­ de deschideri m iniere D îlja, Lazar David prim-secretar al C om itetului buni, dintre cc'/ mai bun/, comuniş­ ţia preţioasă adusă dc organizai iile pului dc lucru ul cuptoarelor. Dacă
bru al Biroului Politic al C C. al P.M.R., vicepreşedinte al C onsiliu­ orăşenesc Petroşani al P.M.R., G heorghe Crăciun, preşedintele C. A. C. tii delegaţi la conicrinţâ, analizea­ de partid, dar nu se trec cu vede­ <iraiicclc de reputaţii s-ar li respec­
lu i de M iniştri al R P R , tovarăşii Onescu Cornel, Iscc M artin şi Almâ- C irbova. Silvia Lucacî, profesoară la Şcoala medie din Hunedoara, M ir- ză cu competenţă si simţ dc răs­ rea lipsurile. tat întocmai, dacă durata rciyaraţi-
şan Bujor, m em bri ai C C. al P.M.R. cea Ramba, vicepreşedinte al Corni telului executiv al Sfatului popular pundere căile care duc spre noi ~ Nu ne putem declam mulţu­ ilor ar li lost mai mică, cuptoarele
ar li produs mai mult oţel — pre­
Ca invitaţi la conferinţă participă reprezentanţi ai unor ministere şi regional, Ştefan Tripşa, maistru oţelar la C. 5. Hunedoara, Erou al îzbinzi in lupta pentru traducerea m iţi cu rezultatele nouslre, uliţa ciza maistrul oţelar Ştefan Tripşa,
inşii tu lii centrale. M uncii Socialiste, Erma Farcaş, secretara C om itetului de partid de la Ui viaţă u sarcinilor trasate de timp cit catitalcu cărbunelui nu sc Hrou al M uncii Socialiste.
După alegerea organelor de lucru — comisia de validare, secre­ întreprinderea „V iscoza" Lupeni, Franc/sc Caşpar, preşedintele U.R C C. partid. ridică la nivelul cerinţelor — spu­ $i. mai depattc, s-an ptopus solu­
tariatul şi comisia de redactare a proiectului de hotărire — conferinţa Hunedoara, Simion Uskat, În g rijito r de animale din G.A.C. C linic, Teo­ M inerii din Valea Jiului au ex­ nea tovarăşul Suder Viliam , direc­ ţii privind îmbunătăţirea activităţii
tor <icneral al Combinatului cutbo-
a aprobat următoarea ordine de zi ■' dor Badau, şeful secţiei Sănătate şi prevederi sociale a Sfatului popular tras în ultim ii doi ani, ixrstc plan, viitoare. Aprovizionarea fumatelor
258.000 tone de cărbune, au spo­ niict Valea Jiului.
1. Darea de seama asupra activităţii C om itetului regional Hune­ regional, Ştefan Boureanu, prim -secretar al C om itetului raional Alba al rii productivitatea muncii an de an, — Creşterea indicilor dc utilizare cu materii prime dc bună calitate,
doara al P.M.R. i P.M.R., Aurel Lapuşca, şeful E. M. Barza, Sigismund Eerencz şeful Re- ajunqind ca in 1963 să fie cu 35,6 la la furnale este mult preu mică lată repararea la timp a agregatelor, ic q-
Itiarea unei slrinsc colaborări in­
2. Raportul Comisiei regionale de revizie. gulatorului de circulaţie şi mişcare C E. R. Simeria, loan Jianu, sută mai mare decil cea realizată dc i)osibilităti — completa tovaru- tre mineri şi sidcrurqişli, predarea
3. Alegerea C om itetului regional de partid Hunedoara şi a Com i­ secretar al C om itetului de partid de la E. M. Ghelar, Maria Med rea, in ­ in 1959. Succes frumos, pe care to­ şuI Constantmescu Ştefan, director obiectivelor industriale aflate în
varăşul David Lazăr, prim-secretar general al Comliinatului siderurgic
siei de revizie. > giner agronom la C A C Haţeg, D um itru Dejeu, preşedinte al C om ite­ al Comitetului orăşenesc dc partid Hunedoara. construcţie înainte dc termen, vor
tace cu succesele vigoare să le în­
Darea de seamă a fost prezentată de tov. D um itru Popa, prim - tului executiv al Sfatului popular regional, Pompilm Ungur, directorul Petroşani, Jl explica prin „creşterea Lipsurile scoase Sn evidenţă n-au treacă pc cele prezente.
1 secretar al C om itetului regional Hunedoara al P.M.R. cabinetului orăşenesc de partid Petroşani, Gheorghe Carpineţ, director rolului de conducător al organizaţi­ fost insă numai enunţate. S-au ana­ La tribună s-au perindat în pri­
lizat temeinic cauzele care au dus
ilor de partid, întărirea continuă n
Tov. loan Codrea a prezentat raportul Com isiei regionale de re ­ al D irecţiei regionale a Economiei Forestiere Hunedoara, Lucreţia Costa, organizaţiilor de partid şi creşterea la ele. ma i i a conlcrinlei mineri, siderur-
vizie preşedinte al C A C. Lăpuşnic m aturităţii politice a membrilor şi — Partidul şi guvernul nc poarlă gişti, constructori, colectivişti, on-
Au urmat discuţii pe marginea acestor documente. Lucrările conferinţei continuă candidaţilor de portid". Aici, in de grijă — spunea minerul llartha mcni ai muncii din domeniul învă­
Hunedoara, in combinatul siderur­ Dionisie. Primim noi mecanisme, ţă mint ului şi culturii. Fiecare a
gic, s-au înregistrai alte succese, ta care nc fac* munca mai uşoară, mai ridicat probleme specifice, din
fel de Inimoase. spornică. Dar cum se folosesc aceste domeniul sun de activitate. Dar,
in csenlă, toate problemele tind că­
Constructorii raporlcuzu cu au de­
D Â R E I D E S E A M A păşit planul construcţiei dc locu­ u tila je ?■ In multe locuri sub capa­ tre acelaşi (el : înfăptuirea exem­
citate. Dcsţyre lirigada mea s-a spus
dc
încredinţate
inţe, cu au dot producţiei obiective
parlid.
industriale intr-un termen scurt. Co­ cu a obţinut mai mu/le recorduri in plară a sarcinilor
secretul?
Ş7iţi
săparea puţurilor.
asupra activităţii ComitetuSui regional de partid Hunedoara lectiviştii din Glrbovu inlorrncază Folosirea deplină a mecanismelor. N. ANDRONACHE
prezentată de tovarăşul Dumitru Popa !oi succese în întrecerea socialistă
(Text prescurt at )
Produse multe şi de calitate Ritmic
In prima parte a dării de seamă plus faţă dc 1959 aproape 1,5 m ili­ îndreptat atenţia asupra principalelor globale industriale s-a îndeplinit în
sini scoase in evidenţă realizările re­ oane tone cărbune brut, 500.000 tone obiective, cum s în t: proporţie de 101,3 la sută. Producţia Colectivul uzinei „V icto ria" di.i Că­ resc aplicării in procesul dc produc­
marcabile oblim ite de poporul nostru, mine/eu de fior, 530.000 tone cocs, — sporirea producţiei de cărbune industrială globală a fost in anul lău a obţinut in aceste zile, noi suc­ şi la toţi indicii
sub conducerea partidului, în lupta 500.000 tone fontă, 940.000 tone oţel cocsificabil si de minereuri de fier 1963 cu 22,2 la 6ută mai mare decil ţie a unor măsuri eficiente, care au
pentru înfăptuirea măreţului program Si peste 2.2 milioane tone laminate. prin dezvoltarea capacităţii de pro­ in anul 1961, valoarea producţiei rea­ cese în muncă. Piuă la data dc 17 ia­ dus la exploatarea raională a agre­
al desăvirşirii construcţiei socialisle Realizări importante s-au obţinui si ducţie a minelor existente s» pune­ lizate peste plan ridioindu-se la peste nuarie furnaliştil şi-au depăşit sarci­ gatelor, la organizarea mai judicioasă îndeplinirea exemplară a planului
elaborat de cel de al lll-le a Congres în dezvoltarea agriculturii regiunii. rea in exploatare de noj mine 150 milioane lei nile de plan cu 652 lone fontă, iar d locului de muncă, la eliminarea stă mereu in atenţia colectivului de
a) P.M.R. A crescut numărul tractoarelor si — dezvoltarea producţiei de metale Tinind 6eama dc importanta deose­ tu n ă to rii d : lm golierc cu 40,7 tone •impilor neproductivi. muncă dc la HM. Certcj. M obilizaţi
Jn continuare se arată că re­ maşinilor agricole care deservesc uni­ neleroase prin intensificarea lucrări­ bită pe care o au ramurile industriei linqotierc turnate. RezuLlclc asemă­ La obţinerea acestor realizări o de comunişti, minerii au reuşit să-si
zultatele aplicării consecvente a tăţile socialiste? gospodăriile colecti­ lor de cercetare, deschideri şi pregă­ grele în ansamblul economiei regiu­ nătoare au înregistrai si muncitorii contfibulic de seamă au adus-o mun­
politicii m arxist-lcninisle a parIi- ve s-au întărit din punol de vedere tiri de noi rezerve; nii si al economiei naţionale, consi­ dc la turnătoria vcidie Piuă în pre­ citorii d ii brigăzile conduse de M ii îndeplinească planul la extracţia dc
dnlui dc industrializare socialistă a economîo si organizatoric. Producţia — sporirea producţiei de fontă şi derăm necesar să analizăm mai pe zent ei au turnat peste sarcinile pla­ Cosciug, Nicolac Ispas, Victor Simîo- minereu şi să depăşească planul mi­
tării, Cc dezvoltare multilaterală a (flobală de cereale obtînută în u lti­ oţel prin construirea unor noi capa­ larg munca desfăşurată de organiza­ nificate 70 tone radiatoare. 21 tone nereului prelucrat cu 2 procente.
a g ricu ltu rii socialiste şi dc ridicare mii doi ani este ou peste 85.000 tone cităţi de producţie si creşterea pro­ ţiile de partid din aoesle r-amuri în e iln d ri pentru laminoare, 50 bucăţi neiicu, Ludovic Colan. Aurel Manie­ Dînd o deosebită atenţie reduce­
continuă o nivelului dc trai al oa­ mai mare der.it In cei doi ani pre­ ductivităţii agregatelor existente; conducerea activităţii economice ra sl alţii, care sî-au îndeplinit cu
menilor muncii se reflectă puternic cedenţi, rcalizhulu-se în gospodăriile — extinderea producţiei (Ic oteluri //i industria extractiva, Comitetul vane băi si alte produse. regularitate sarcinile dc plan. rlinrl rii diluţici sub admis, m inerii au ex­
şi in regiunea noastră. agricole colective un spor de 43.000 speciale; rcqioiw-:l dc partid a Îndreptat atenţia Succesele dc piuă acum sc dalo- mnnai produse dc calitate bună. tins puşcarca selectivă, au triat nud
tone qrîu. 23.000 tone porumb si — creşterea producţiei de lamina­
Numai in anii 19G0-19G3 in regiune te si îmbunătăţirea slruoturii sorti­ organelor şi organizaţiilor de parLid bine sterilul vizibil din minereu, iar
s-au investit peste 9 miliarde lei pen­ 15.000 lone cartofi. In sectorul zoo­ mentelor ; spre mobilizarea colectivelor exploa­ Cu planul la zi depăşit preparatorii au îmbunătăţit indicii dc
tru eonslruclia de noi obiective in- tehnic a! gospodăriilor colective, nu­ tărilor miniere la sporirea producţiei extracţie. Ca urmare a strădaniilor
riiislriale si social culturale si pen­ mărul bovinelor a crescut de la — sporirea productivităţii muncii, de cărbune cocsificabil, minereuri de
23.000 la 56.000.
tru lărgirea capacităţilor dc produc­ îmbunătăţirea calităţii produselor şi fier, auro arginliferc si complexe, prin în toate exploatările Combinatului binal a fost îndeplinii si depăşit, mi­ depuse, colectivul dc muncă de la
ţie existente. In această perioadă s-au In perioada 1960-19G3 s-au pus la reducerea preţului de cost in toate folosirea cit ma-t deplină a utilajelor Ct-rboniler Valea Jiului se desfăşoară nerii trunilind patriei cărbune peşin F M. Certei a ruportat roaliiarca pla­
construit si pus jn funcţiune bateriile dispoziţia oamenilor muncii din re­ ramurile industriei din regiune; si mecanismelor, extinderea mcouni- tn aceste zile o muncă î isuflclilă nului dc mctol pc primele 17 ?ile ale
3 si 4 dc cocs, fabrica de aglomera­ giune peste 12.000 apartamente cu o — dezvoltarea multilaterală si în­ zării şi procedeelor tehnologice dc pentru îndeplinirea si depăşirea sar­ sarcinile stubitîic. lunii în proporţie de 111 la sută. fn-
re, furnalul de 1000 mc., trei cup­ suprafaţă locuibilă de 360000 in p. tărirea economico organizatorică a extracţie de mare productivitate. cinilor (Ic plan. In fruntea luptei pen­ VFRUŢA MtFIALCEA
toare Mărim de 400 lone/şariă, noile In aceeaşi perioadă, din fondurile gospodăriilor agricole colective, spo­ Astfel, la Combinatul carbonifer tru sporirea producţiei de cărbuni se corespondentă dep/inindu-şi ostiei sarcinile la toţi
lin ii dc laminoare dc la Hunedoara, proprii ale popularei au fost cons­ rirea producţiei agricole vegetale şî Valea Jiului, prin extinderea abata­ află minerii din Urîeani. I i primele indicatorii dc bază.
s a deschis si pus 'n exploatare ză- truite circa 10.700 case. cu o supra­ animale ; jelor frontale, susţinerii metalice, me­
cămintul dc minereu dc la Muncel, faţă locuibilă de peste 400 000 m p — realizarea unui volum sporit de canizării tăierii şi organizarea mai 17 zi’c ale lunii ianuarie ci au ex­
s a construit uzine de preparare a Ţoale aceste realizări sini rodul construcţii social culturale. bună a procesului de producţie, s-au tras peste prevederile planului 1.34.1 Eficacitatea măsurilor aplicate
Comitelui regional a îndrumai or­
cărbunelui dc In Coroesli şi s-au activităţii creatoare a oamenilor mun­ ganele si organizaţiile de partid sin­ extras peste plan 258.000 tone căr­ tone de cărbune. î i cursul celor 17 ziie ale lunii ia­
modernizat $i dev.vollul un mare nu­ cii care. însufleţiţi de un Inall pa­ dicat si U.T.M. să desfăşoare o activi bune brut. din oare 90.001) tone huilă Cea de o 17-a zi a lunii a fost în ­ nuarie la Falnica chimică din Orăs- cioasă a muncii. Ca urmare, pînă U
cocsificabiiă.
măr de întreprinderi,’ ceea ce a con­ triotism şi dragoste fierbinte fată de talc susţinută In vederea mobilizării cheiată cu planul depăşit si dc către data dc 17 ianuarie a.c,, colectivul fa­
Comitetul regional a îndrumat or-
dus la creşterea /'potenţialului indus­ oarliil luptă cu entuziasm pentru muierilor, siderurgicilor, constructo­ qanizaliile de partid din Valea Jiului Hc an fost aplicate in producţie mă­ bricii si-a depăşit sarcinile producţiei
trial al regiunii şi la lărgirea posibi ■r,-Dispunerea în viată a politicii rilor. a ţăranilor colectivişti la În ­ minerii din Pctrila şi Ani.iodsa. Orq.i- suri eficiente ca: executarea la ma­ globale şi marfă cu 2,4 ta sută si
lilă tilo r de valorificare a bogatelor par Udului. făptuirea acestor obiective. să asigure o repartizare- cil mai ju ­ nizindu-si mai bine lucrul ci au spo­ şinile de injecţie a unor matrite cu respectiv 3,6 la sula. La sortimentele
sale resurse naturale. Producţia glo­ Sul) conducerea orqan;2aliilor de dicioasă a membrilor de partid, ca in rit productivitatea muncii si au ex­ un număr sporit de cuiburi, valorifica­ tnnin, oxid qalbm dc fier, piroluzită
fi lintea echipelor, brigăzilor si in con­
bală induslrială a regiunii a fost în Industria partid, colectivele de muncitori, in- rea rczidiiritur rezultate de la des- oxid roşu de fier sarcinile mi fost
anul 1963 cu 77,9 la sută mai mare ffntori si tehnicieni din întreprinderi, ducerile seoloarclor. In toate locurile tras peste prevederile planului 754 si prâfnirea cojii de molid, revizia ma­ depăşite cu 3 4 lone.
decil în anul 1959. realizîmlu-se un Pe baza sarcinilor stabilite de Con­ de pc şantierele de construcţii si din cheie ale producţiei, să fie reparti­ respectiv 319 tone dc cărbune ener­ şinilor din secţia mase plastice şi fo­
ritm mediu anual dc creştere de 15,5 ferinţa regională anterioară in lu ­ transporturi, antrenaţi in întrecerea zaţi comunişti cu pregătire corespun­ getic. O preocupare permanentă pentru
la tildă. Peste G5 la sută din sporul mina Directivelor celui de al lll-lea socialistă, au muncit cu abnegaţie zătoare, capabili să mobilizeze pe cei losirea lor mal raţională etc. Aces­ obli acrea acestor succese au avut-o
de producţie s-a obţinui De seama Congres al Partidului Muncitoresc Ro- pentru realizarea si depăşirea planu­ din jur Ia realizarea sarcinilor de bilanţul încheiat Ia s(îr$itul zilei de tea ou dus la creşterea productivi­ muncitorii Maria Opri$, Toma Adam,
creşterii productivităţii muncii. In mîn — se arată în darea de seamă lui de stat. plan. 17 ianuarie arată că pla.iul la ex'rae- tăţii muncii, îmbunătăţirea calităţii
amil 19G3, industria regiunii a dat in — Comitelui regional de partid şi-a In cei doi ani, planul produoţiei (Continuare In pag. a H o ) tia de cărbune brut pe întregul corn- produselor şi orgonîzarea mai ju d i­ Sabin Cîrje, Francisc Holo, Gheorghe
Catul ici, Constantin Poenaru §i olţii.