Page 58 - 1964-01
P. 58
Nr. 2313
Pag. 2. Drumul socialismului Rrr.-.jw .aga'U^
DE SE4MA
i & & .
i sm
a s u p r a
păşuni si fineţe de oare dispunem.
(Urmare din pag. f-aj nătăţirea activităţii din Combinatul acelaşi timp viteza comercială pe tren plan. Să se acorde Întreaga atentie a promovat cu mal mult curai meto tal se datoreşte Îndeosebi neexecută- verde de pe suprafeţele Întinse da
rii la timp a luorârilor de Întreţinere
dele Industriale de construcţii, cum
siderurgio Hunedoara. Comitetul re marfă cu 3,1 la sută. extinderii tehnicii noi. folosirii depli $1 recolt'are In C.A.S. Petreşti, Bîr- Prin intensificarea lucrărilor de cu
O contribuţie de seamă la obţine gional a prim it un sprijin deosebit Cu ţoale aoestea, nu se poate trece ne a utilaielor moderne si a meto s in i: folosirea prefabricatelor, eofra- coa şi Calda dc Jos, iar In sectorul răţare. tngrăsare, supraînsăminlare si
rea acestor rezultase a adus-o munco de preţios din partea conducerii parti cu vederea peste faptul că întreprin delor avansate dc lucru, ridicării n i |clor glisante si preasamblaroa pe sol zootehnic deficienţelor in îngrijirea şi prin folosirea raţională a păşunilor
politică desfăşurată de organizatul® dului. A jutorul acordat de Comitetul derile din regiune lntîmpină de multe velului de oalificare. respectării cu a unor subansamblo. Toate acestea, furajarea animalelor, mai ales la si finelelor, se înoate asigura creşte
dc partid si de sindicat pentru ex- Central al partidului prin colectivele ori greutăţi prin neasigurarea la timp stricteţe a numărului mediu scriptic îmbinate cu preocuparea pentru ex C.A.S, M intia si Călan. rea si inlreţincrcn în cornii li utm^. bune
tinderea unor iniţiative valoroase, si brigăzile care au controlat munca cu mijloace de transport. In unele au de salariaţi planificaţi şi întăririi dis tinderea mecanizării pe şantiere, au Comitelui regional dc parlid apre a efectivelor de animale planificate.
cum sînt : extragerea a „douS fişii si prin trimiterea unor cadre ou ex tobaze ca Brad si Hnnecloa'ra. parcul ciplinei in muncă. permis constructorilor hunedorenj să ciază că există posibilităţi reale pen Aplicarea măsurilor luate de partid
de cărbune ne zi in abatajele fron perienţă în conducerea combinatului, de maşini este întreţinut si folosit ne* Deşi unele Întreprinderi. printre obţină unele rezultate bune In do tru a ridica uclivitalzo gospodăriilor si sprijinul m ultilateral acordat de
tale”, ..două cîmpun pe schimb si a întărit răspunderea comuniştilor si corespunzător, in rîndul conducători care Combinatul carbonifer Valea meniul construcţiilor social-cuUuralo. agricole de stat la nivelul sarcinilor stat, au condus la întărirea econo-
aripă tn abatajele cameră", prc-cum a tuturor m uncitorilor siderurgisti lor auto sin*, frecvente cazurile de Jiului, Uzinele „30 Decembrie" Cu îndeosebi al construcţiilor de locuin sporite ce le revin pc anul 1964 In m iro-organizaloricii a gospodăriilor
Sl preluarea conducerii brigăzilor ră pentru folosirea cit mai deplină a oa- inr':sciplin2. gir, întreprinderea de construcţii si ţe prin măsurile luate dc Comitetul acest scop, consiliile G.A.S. au datoria agiicole coleclive. Creşterea puterii
mase In urmă dc către cei mai buni pacitâlilor de producţie, i-a mobilizat derurgice Hunedoara, Atelierele rle regional de partid si Comitetul exe să organizezi- cit mai temeinic acti economice a gospodăriilor colecta
mineri. Ia învingerea qreulâtitor şt înlătura Se cere ca organizaţiile de paîlid, reparat material rulant Simeria, au cutiv al Sfatului popular regional, vitatea de producţie, să folosească se reflectă îndeosebi în sporirea < -
Realizări Însemnate s-au oblinul si rea lipsurilor din activitatea lor. Ca lucrătorii din transporturi să lupte desfăşurat o activitate satisfăcătoare, In anul 1963 planul a fost realizat şi cu c ficie ilă economică ridicată toate verii obşteşti. Pată do anul 1962. fon
la Trustul minier D*va. Trebuie să urmare a sprijinului prim it si a mă pentru creşterea indicilor tle utiliza obtiniiul importante economii peste depăşit, dlndii-se în folosinţă oame rezervele de care dispun, să analizeze dul de bază al G.A.C. a crescut în
arătăm Insă că iu industria extractivă surilor luate dc Comitelui regional. re a materialului rulaul şi parcului plan, acestea au fost diminuate prin nilor muncit 3.007 apartamente — cu periodic activitatea fiecărei unitâti si 1963 rn pesle 30 milioane lei. Dez
au existat si unele deficiente. Astfel, !n ultimul trimestru din anul 106.3 auto, să acorde o mai mare atenţie depăşirea preţului dc cost do către 196 mal mult dccit prevederile p li să stabilească măsuri care sa conducă voltarea averii obşlcsU şi 6poriren
la Exploatarea . minieră Barza s-au indicii dc utilizare planificaţi au fost Întreţinerii utilajelor şi întăririi disci alte Întreprinderi La Combinatul si nului. la continua sporire a producţiei, la producţiei vegetale $i animale au
înregistrat importante rămlneri In depăşiţi In toate secţiile combinatu plinei, să asigure ca transpoi t uri Ic derurgic Hunedoara si Uzina „V ic Cu toate acestea, activitatea de In* reducerea preţului dc cost şi renta contribuit la ridicarea valorii zilei-
urmă fată de sarcinile planificate. lui şi s-a obtinut pe această cale o şi deservirea populaţiei să se efec toria" Călan, datorită Întreţinerii de vestiţii nu s-a ridioat la nivelul sar bilizarea tuturor uniunilor, mitncă. Trebuie să subliniem Insă c*î
Conducerea Trustului aurului si 9 producţie peste plan de aproape 21.600 tueze la timp si In condiţiile respec fectuoase a cauperelor, s-a insuflat cinilor $1 al posibilităţilor. In anul tn multe unităţi valoarea zilei-mun-
Exploatării miniere Barza nu s-au tone fontă, 28000 tone oţel $î 13.000 tării cu slriotete a siguranţei circu In furnale aer la temperaturi scăzu 1962, planul de Investiţii s-a realizat * că este tncâ scăzută si In mod deo
ocupat cu toată răspunderea de efec tone blumuri. laţiei. te, ceea ce a influenţat depăşirea In proporţie de 93,2 la sulă, iar In Cea mai mare pondere In agricul sebit este redusă retribuţia în bani.
tuarea la timp a lucrărilor de ex Realizarea sarcinilor de creştere a Conştient de faptul că ridicarea con consumului specific dc cocs. La Trus 1963 de numai 86,3 la sulă. Unii be tura regiunii revine sectorului colec Pe baza indicaţiilor Comitetului Cen
ploatare si deschidere a zâcămlntu- producţiei de metal impune luarea de tinuă a productivităţii muncii consti tul aurului Brad, din cauza -acreali- neficiari ca Uzina „V ictoria" Călan- tivist, care cuprinde 201 G.A.C-. cu tral. comitetele raionale de partid au
Iui In adlncime. de organizarea pro măsuri pentru darea In funcţiune la tuie factorul principal In sporirea 7, ar ii planului de producţie si a sar întreprinderea regională de electrici peste 66,500 fam ilii si 194.000 ha. te întocmit planuri dc măsuri pentru in-
cesului de producţie, asigurarea li termenele planificate a noilor obiec producţiei, reducerea preţului de cost cinii de creştere a productivităţii tate. Trustul minier Deva. Combina ren aqricol. Organele $1 organizaţiile tănrea cconomico-organizalor'Cd >\
niei de front si ridicarea calificării tive. De asemenea este necesar să si ridicarea nivelului de trai al oa muncii, s-a Înregistrat de asemenea o tul siderurgic Hunedoara, Sfatul dc partid, consiliile de conducere alo G.A.C. slab dez.vollale si ridicarea lor
m uncitorilor O cauză principală a se creeze toate condiţiile pentru fo menilor munoii. Comitetul regional a depăşire însemnată la preţul de cost popular regional $.a. s-au preocupai G A.C. au fost orientate să folosească la nivelul celor lrunta.se. însă nu »u
nerealizării planului de metal o cons losirea deplină a capaoitălilor de Îndrumat organele şi organizaţiile de planificat. aesatisfăcător de asigurarea la timp posibilităţile exislenle In fiecare qos- toate cazurile s-a urmărit îndoapă >
tituie dilutifl ridicată a minereului, producţie prin oresteroa indicilor de partid, sindioatele şi conducerile în Comitetul regional de partid apre a documentaţiilor si amplasamente podărie si sprijinul m ultilateral acor pe traducerea lor in viată. N ic i'u *
datorită încălcării normelor tehnic* utilizare a agregatelor, efectuarea la treprinderilor să stabilească cele mal ciază câ o cauză principală a depăşi lor si nu au urmărit ou presevcreniă dat de stat pentru întărirea econotni- siliile agricole regional şi raionale nu
de exploatare, neapticării extracţiei timp si de calitate a reparaţiilor la eficiente măsuri şi să mobilizeze loate rii preţului de cost planificat constă modul In care se desfăşoară lucrările eo-orqamzatorică a acestor uniluli. si-au făcut o preocupare deosebită
selective, pierderilor In vatră si folo furnalele 6 şi 7. precum si la cele forţele In direcţia realizării şi depă \w slaba prcooupare a conducerilor pe şantiere. penlru sporirea producţiei agricole >1 din sprijinirea conducerilor gospodă
sirii unor caniilăli prea mari de ex lalte agregate si Imbunătălirea func administrative ale Întreprinderilor St tn domeniul construcţiilor so- ridicarea nivelului de trai al colecti riilo r cotoctivz In îndeplinirea acestor
ploziv. care au dus la scăderea con ţionării transportului intern. O aten şirii acestui important Indicator al amintite pentru organizarea mal bună viştilor. sarcini.
ţinutului dc metal in minereul extras. ţie mai mare trebuie acordată intro planului de stat. Datorată Introduce a procesului de producţie, valoriii* ctal-culturele s-au manifestai defici Producţia dc cereale a crescut tn Este necesar oa organizaţiile de
Cadrele inginereşti nu slnt antrenate ducerii tehnicii noi — modernizării rii tehnicii noi, ent» In realizarea O.A.C. în anul 1963 cu pesle 16.009 partid, sfaturile populare, consiliile n-
să desfăşoare o muncă de concep eqregatelor. Îm bunătăţirii proceselor extinderii tehnolo planului dc Investi tone faţă dc anut 196? nricolc să acorde atenţie deosebLă
ţie. să folosească utilajele cu care tehnologice, introducerii aerului gici 1 m intale do ţii. La Trustul re Experienţa gospodăriilor agricole acestor unităţi, să le ajute In îmbu
este dotată mina, să aplice metodele comprimat $i oxigenului la cuploarele extracţie, organiză fl io ani do construc colective fruntaşe a dovedii cil do nătăţirea organizării muncii, In gos
moderne de extracţie. Insuficientă Martin, folosirii de materii si mate rii mai bune a pro ţii gradul de in important oslo să se respecte pretu podărirea si dezvoltarea averii obş
este si asistenta tehnică, controlul si riale noi din producIia internă. cesului de produc dustrializare si. mai tindeni regulile agrotehnice. Lucrul teşti, în folosirea chibzuită a fondu
îndrumarea brigăzilor şi echipelor de Orqamzaliile de partid trebuie să ţie si dezvoltării ales :cl de mecani acesta nu este Insă înţeles îndea lui de zile mnncă şi extinderea coin
mineri din partea inqinerilor si teh mobilizeze conducerile tehnico-admi- i îtrecerii socialis zare a unor opera juns Intr-o seric de gospodării colec teresări materiale a colectiviştilor.
nicienilor. preoouparea pentru Lrea- nislralivc. inginerii si tehnicienii l-a te, minerii din ţii. este încă scă tive Do exemplu, gospodăria colecti Consiliile agricole Irobuie să orga
rca de condiţii ca liecare brigadă rezolvarea unor probleme tehnice im Valea Jiului au zut. Astfel, folosi vă din Balomir, core are condiţii ase nizeze pe scară mai largă schimburi
rea prefabricatelor
să-şi realizeze planul de producţie portante cum sînt: creşterea rezisten oblinut in anul din bMon se lim i mănătoare cu cea din Pricnz, a rei- de experienţă si vizite la G.A.C. frun
In darea de scamă se subliniază tei si constantei calităţii cocsului 1963 o productivi tează în prezent tÎ7.at producţii medii la hectar dc taşe, să repartizeze in aceste u nilăli
necesitatea ca organele $i organiza metalurgic si aglomeratului au'l-ofon- tate de 1,235 tone/ numai la elemente numai t 100 kg. qriu si 1600 kg. po pe cei mai huni specialişti şi să Ic
ţiile dc partid să-si îmbunătăţească dant, Îmbunătăţirea constructivă a post, fală d : 1,265 le de planşeu. iar rumb. Situaţii asemănăloare au fost ciule cu un volum mat marc de crc-
preocuparea pentru întărirea disci cauDcrelor. care să permită ridicarea tonc/post planifi volumul lucrărilor şi în gospodăriile colective din Titn- di'c si materialo.
plinei si a răspunderii In muncă, să In continuare a temperaturii acrului cat. In comparaţie pa, Straja. Tărtăria. Bretea Strei s‘ O contribuţie Însemnată la obţine
ia măsuri pentru a preveni manifestă Insuflat si extinderea folosirii gazu cu a ud 1959, pro dc săpături meca altele, unde, dalorilă faptului că nu
rile de indisciplină, absentele si alte lui moţau In furnale — rezerve im ductivitatea muncii nizate este redus. a existat suficientă preocupare pori- rea roznHalelor din gospodăriile co
lective au adus-o si staţiunile de mu
neajunsuri din procesul de producţie. portante de creştere a producţiei, do a crescut la ex Realizările trustu tru mobilizarea colectiviştilor la mun şini si Iraotoarc Creslerea număru
Deficiente asemănătoare s-an ma reducere a consumului specific de ploatările miniere lui iu se ridică la că. unele lucrări agricole nu au fost lui de Iractoarc si al maşinilor agri
nifestat si In alte exploatări miniere cocs si a preţului de cost al fontei. din Valea Jiului nivelul cerinţelor executate in epoca optimă. cole, precum si sporirea productivi
din regiune ca : Ghelor, Vulcan si Rezultate bune an oblinut In înde cu 35.6 la Sută. nici în ce priveşte Realizarea unor producţii sporite, tăţii pe tractor, au făcut ca gradul rle
Zlalna, unde planul nu se realizează plinirea sarcinilor de plan si între Merită să fie subli productivitatea si pe măsura posibilitălilor largi creaie mecanizare a lucrărilor su ajungă hu
ritmic- Conducerile acestor exploatări prinderile din Industriile cnnslructna niat că aproape 95 preţul de rost. Pro- prin colectivizarea agriculturii, core CLillu.ro griului la circa 05 la sută. :-1 f
n-au reuşit Întotdeauna să creeze re dc maşini, dumică, t/soard 5/ n//- la sulă clin sporul duclivilfllea mun la cultura porumbului la 76 la sulă.
condiţiile tehnice necesare ca toate b ri mcntnră. Asii el, uzinele din Cuqir au de producte reali cii. deşi a crescut 0 muncă susţinută din Dorica’ organi In amil 1963 s-au executat cu 153.tino
zaţiilor de partid pentru a mobiliza
găzile de mineri să-si îndeplinească asimilat noi tipuri dc maşini-unelte, zat in ultim ii 4 cu 11 la sută fală sfaturile populare, conducerile qoson- ha, de arătură normală mai mult de
sarcinile de producţie. care so ridică la nivelul cernitelor ani. s-a obtinut pc du anul precedent, dăriilor colpctive. specialiştii, Întreaga ci: in anul 1961.
lotuşi. în 1963 a
Dezbaterea cifrelor de plan pe anul tehnicii moderne, rum vsint: freza uni coama creşterii pro- masă de colectivişti la executarea in Cu toate acestea, Iu activitatea
1954 a demonstrat că in industria ex versală modernizată, maşina de recti duclivitălii muncii. fost sub plan. timpul optim a lucrărilor (le insă- S.M.T. mai există şi neajunsuri, oare
tractivă sint condiţii să sc producă ficat echipamen1.nl pentru industria In acoslc între Nercalizaroa sar mînlare, întreţinere si recoltare, res- constau in reparaţiile de 6Îahă cali
peste plan cel puţin 70.000 tone căr textilă,.maşinile de cusut. Tn urina do cinii d i Creştere « peclareo densităţii la hectar stabilită tate. întreţinerea necorospunzătoare a
bune tirul din care 30.000 loue huilă tării cu utilaje de mare produclivit-i- prinderi, sub în product)vitalii pla pentru fiecare cultură, folosirea ju unor utilaje in teren precum şi unele
cocsificabilă, 8.000 tone metal în mi le, organizării procesului tehnologic drumarea organi nificate, consumu dicioasă a fondului funciar $i altor manifestări do indisciplină Organi
nereul de fier. iar în Valea Jiului să pe flux si specializării muncitorilor, zaţiilor de partid, măsuri cerute de ştiinţa agrotehnică. zaţiile de parlid, sindical şi UT.M,,
se realizeze un randament de 1.270 inginerilor si tehnicienilor. Uzina me sindicalele au or rile specifice r id i Comitetul regional dc parlid a ori- conducerile S.M.T trebuie să pună
tone/|)Ost, fală dc 1,1260 tone/post cit talurgică din Cugir a devenii o uni ganizat un număr cate, risipa de pe entat gospodăriile colective să mă un accent mai mare ne mobilizarea
prevede planul. tate producătoare du maşini-unelte mai marc dc acti u .iele şantiere, lip rească suprafeţele destinate legumi mecanizatorilor la realizarea sarcini
Sarcini importante au revenit Co apreciate pe piala internaţională. vităţi cu cartea teh sa spirilnlu^i gospo cultorii, să extindă culturile tim purii lor de producţie. întărirea răspunderii
nică, sesiuni teh
mitetului regional rle partid în do Prin măsurile luate pentru re-uli- dăresc, lucrările dc şi să Vdlorifice prin unităţile comer faţă de calitatea lucrărilor efectuate,
meniul industriei siderurgice. Organi larea si modernizarea întreprinderi nico-? t i i n t i f i c e, calitate uer.orcs- ţului socialist un volum mai marc educarea şi ridicarea nivelului pro
zaţiile rle partid au pus in centrul lor din industria bunurilor de con schimburi de expe dm producţia realizată. In anul 1963, fesional al tractoriştilor.
activităţii lor mobilizarea colective sum. valoarea producţiei globale a rienţă, zile ale evi punzătoaru, caro suprafaţa cultivată ou legume si zar Prin aplicarea măsurilor luate de
lor de muncitori, ingineri si tehni crescut fală de anul 1961 cu 33 'a denţiaţilor în pro- au necesitat reme zavatul i a crescut la 2.10(1 ha. faţă dc conducerea partidului şi stalului rn
cieni din întreprinderile siderurgice sută In industria uşoară si 21.2 la (Inclie. în scopul dieri, au determi 1460 ha. in 1961. iar produsele vin- privire la redistribuirea cadrelor, u-
la sporirea producţiei de metal. sulă în industria alimentară. In aces ridicării nivelului nai depăşirea pre dule statului — dc la 2.70D tone. la nilcililo agricole socialiste din regiu
Colectivele unor secţii dm Combi te ramuri, pianul producţiei globale dc cunoştinţe teh pzste 7.360 tone. Asigurarea aprovi ne au (ost 'încadrate cu 6pecialişl«,
natul siderurgic Hunedoara au obţi a fost îndeplinit In cei doi ani in ţului dc cosi, Ne- zionării oraşelor $i centrelor in care aduc un aport însemnat la or
nut In anul trecut realizări impor proporţie de 164 7 la sută. La fabri nice şi iniţie rii satisfăcătoare csle dustriale ale regiunii cu legume tn ganizarea muncii si aplicarea meto
tante in îndeplinirea sarcinilor de cile „Căprioara", ,,Sebeşul" „V idra" m uncitorilor in si preocuparea pen oanlităţi suficienţe şi în stare proas delor Înaintate in producţia agricolă.
producţie. Astfel, uzina cocso-chimi- „Chimica" s-an introdus In fabricaţie folosirea utilaje tru asigurarea $U- pătă, impune ca si in v iilo r sfatu Cslc necesar ca organizaţiile de partid,
că a dat peste plan 3.300 tone cocs. noi sortimente şi modele de tricotaje, lor şi al inform ării cadrelor teluii- carea rezervelor interne si reducerea biiitălu cdcliulor, ridicarea nivelului rile populare şi consiliile agricole să sfaturile populare, consiliile de con
6ectia l-a furnale 21.000 tone fontă, articole rle blănărie, mase plastice si co-inginereşli despre noile cuceriri consumurilor specilicc de materii lor d i calificare si întărirea discipli îndrume gospodăriile colective in ex ducere ale G.A.C să asigure acestor
otelărîa electrică 2.200 tone otel, la- alic produse. ale ştiinţei si tehnicii. La sesiunile prime, materiale si energie. nei. Scurtarea duratei dc execuţie a tinderea suprafeţelor cultivate ou le oadre condiţii corespunzătoare de
minoarolc dc 800 mm., 650 mm, de Este necesar ca In Întreprinderile lehnico-sliinţifice ţinute in Valea Jiu obiective’or industriale şi social-cultu- gume si zarzavaturi si creslerea pro muncă şi de viaţă, să Ic antreneze in
profile uşoare si do sirmă — 26.000 constructoare de maşini să se acorde lui s-a dezbătut pe larg experienţa Asa după cum s-a subliniat în do rale, muierea In funcţiune la terme ducţiei la hectar. mai mare măsură la rezolvarea pro
tone laminate. Sîderurgiştii hunedo- In continuare atenţie creşterii capaci exploatărilor miniere Lupen.i, Anino.v cumentele celui <lo-al 111-lea Congres nele stabilite şi realizarea parametri Condiţiile dc relief ale regiunii blemelor do producţie d.n G.A.C.
reni au obţinut, de asemenea, succe tăţii compartimentului dc concepţia, sa. Pelrila. privind metodele folosite al Partidului Muncitoresc Romin, îm lor proiectaţi, trebuie să constituie oferă mari posibilităţi pentru dezvol Comitetele dc pariul regional, ra
se Însemnate in asimilarea de noî dezvoltării atelierelor dc prototipuri pentru obţinerea unor viteze sporite bunătăţirea permanentă a calităţii preoouparea principală a organelor si ionale $1 orăşeneşti au îndrumat î i
mărci de oteluri şi profile, In spori si sculăriilnr şi prin acea-sva. realiză in abataje si galerii. produselor constituie o problemă cen organizaţiilor de partid si a conduce tarea pom icullurii şi viticulturii. Pen permanenţă consiliile agricole, a u-
tru punerea în valoare a terenurilor
rea producţiei de oteluri aliate si rii integrale a sarcinilor de proiec Trebuie scos insă in evidentă că trală a introqii economii. Organizaţi rilor întreprinderi lor. Esle necesar ca tn pantă, im proprii culturi,lor cerea- lindn-le să atragă cele mai bune ca
Înalt aliate. In perioada analizată au tare si asimilare a unor noi ni»sini rezultatele obţinute pe ansamblul in ile de partid au îndrumat sindicalele beneficiarii de investiţii să asigure la dre de S|3eciali$ti, jjreşcdmli, briga
fost însuşite 5 mărci noi de oteluri S' utilaje. Organizaţiile de partid si să piuuă această problemă ca obiectiv timp documentaţiile, amplasamentele .1 Icre, in anul 1963 s-au plantat in dieri şi mecanizatori hi rezolvarea
si 20 tipuri de prolile, iar cantitatea conducerile întreprinderilor din in dustriei regiunii în îndeplinirea sar principal in fata muncitorilor, in g i si finanţarea, iar conducerile între G A C. LI 56 ha. rn pomi si 90 ha. cu problemelor din agriculturii. Este ne
Trebuie
să
ară
cinii de creştere
de
viţă
productivităţii
v ic.
a
de oteluri speciale a crescut de dustria bunurilor fio consum trebuie muncii, iu i sînt la nivelul posibilită nerilor şi tehnicienilor. prinderilor de construcţii su-şi în cesar ca $i î i viitor consiliile agri
aproape trd orî. Industria construc să se ocupe cu răspundere rle valo ţilor. In anul 1962, planul productivi In Valea Jiului s-a redus procentul drepte mai mult atenţia spre aprovi tăm însă. ca şi fn sectorul pom i-vili- cole să-şi îmbunătăţească metodele
rol. iezii!latele obţinute piuă in pre
toare de maşini a prim it astfel canti rificarea mai bună a m ateriilor pri- tăţii muncii mi s-a realizat dccit In de cenuşă in cărbunele special pen zionarea ritmică cu materiale, asigu de muncă, să pătrundă mai temeinic
tăţi toi mai mari dc oteluri pentru me, prm realizarea unor sortimente proporţie de 96,8 la sută, iar in 1963 tru cocs cu 1 la sută. iar la C, M. rarea forţei de muncă, ridicarea n i zent sînt mult sub posibilităţile exis în problemele concret : ale untlălilnr
tente. In ’ raioanele Orăşlie, Alba, Ha
rulmenţi, sape cu rolo, motoare elec noi. calitativ superioare, rn .valoare în proporţie de 100 Iu sula. In lr-0 Teliuc, ca urmare a extinderii in iţia velului dc calificare a constructori ţeg. Mia, Sebeş există suprafeţe mari socialiste din agricultură, irentru <s-şi
trice si alte produse. de întrebuinţare mai ridicată, să stu serie de întreprinderi importante cuin tivei „N ici un vagonet de minereu lor $i extinderea ‘mecanizării luciău- de terenuri nevalorificatc 'care. prin- aduc» întregul aport la rezolvarea
rcbulat pentru şist vizib il" s-au dai
Rezultate bune au oblinut si Inrnn- dieze mai ateul cerinţele si nevoile slut: Combinatul siderurgic Hune In plus pesle 15000 tone melal. tor. Organizaţiile de partid, sindica n-o preocupare mai atentă din partea sarcinilor ce le Hdica acest domeniu.
listii de la Uzina „V ictoria" Călan. consumatorilor şi să producă în ran- doara. Trustul aurului Brad. Direcţia Preocuparea penlru îmbunătăţirea lele si conducerile şantierelor de organelor de parlid şi a consiliilor Un rol important In dezvoltarea
rare. sub conducerea corni latului de lită li suficiente m ărfurile solicitate in regională a economiei lorestierc, Uzi calităţii îîroduselor nu s-a ridicat insă conslruclii trebuie să depună eforturi agricole, s-ar putea transforma în li m ultilaterală a agriculturii. în spori
partid, au desfăşurat ou avi-nt între comerţ- nele metalurgice Cugir. întreprinde In loalc întreprinderile la nivelul susţinute pentru întărirea disciplinei vezi şi podgorii. rea producţiei agricole vegetale si u-
cerea socialistă. Din iniţiativa orga In sectorul forestier, alentia princi rea de materiale de construcţii Bir- sarcinii Irasale de partid. Dalorilă si răspunderii faţă de sarcinile du nimale, [1 are ridicarea nivelului do
Dalorilă condiţiilor favorabile rres-
nizaţiei de parlid, un colectiv format pală h fost îndreptată spre îndeplini coa. întreprinderea regională dc in calităţii necorospunzătoare a unor producţie, pentru răspîndirea pe scara terii animalelor si o sprijinului n- cunoştinţe agrozootehnice al ţărani,
din cei mai buni ingineri, tehnicieni rea sarcinilor trasate de Congresul dustrializare a cărnii ş.a., productivi produse, Combinatului siderurgic Hu m<ii largă a iniţiativelor şi metode c.ordat de stat. sectorul zootehnic din mii muncitoare. Pe baza indlcniiilur
si munoilori a studiat căile rle îmbu al lll-iea al partidului privind rrC - tatea prevăzută n-a (ost realizată. nedoara l s-au refuzat de către be lor avansate. In vederea creşterii pro- C.A.C.'. a înregistrat o dezvoltare con conducerii partidului, s-a organizat
nătăţire a procesului tehnologic şi a ce-'ea p.i'li:monin!ui forestier şi valo In general. în unităţile economice neficiari importante 'cantităţi de olel ductivilăţii muncii, reducerii preţului tinuă încărcătura de animale la 106 invălăimnHul agi ozon tehnic de ma„î
propus măsuri pentru creşterea debi rificarea superioară a masei lem din regiunea noastră se constată o de osii pentru locomotive Diesel, ţevi de cost, îm bunătăţirii calităţii lucră ha. teren a crescut In aceste unilăti cu durată de Ircj ani, in care sint
tului de aer insuflat si menţinerea la noase. In cei doi ani s-au plantit blnbă preocupare pentru mecanizarea si tablă pentru industria electroteh rilor şi ridicării gradului de confort fală de anul 1961. la bovine de la cuprinşi peste 20.666 tărâm colecti
nivel constant a parametrilor dc 16.000 ba. cu puicii din diferite spe lucrărilor care necesită un volum nică. Lipsuri asemănătoare ou existat al apartamentelor. 19.6 Io 3 1 capote, la porcine de hi vişti. precum şi cicluri de conferinţe
funcţionare a furnalelor Aceste pro cii. reni'iz.îndii-se prevederile p lin u mare do muncă. La Combinatul side şi la Uzina „V ioloria" Culan, căreia 11,8 la 13,5 iar la ovine do la 43 pi pentru masa largă de ţărani munci
puneri, oare au fost larg dezbătute in lui. Valoarea produselor obţinute rln- rurgic Hunedoara. productivitatea t s-au refuzat in 1963 lingolicrc şi Agricultura 63 capele. Gospodăriile agricole co tori. De asemenea, s au organizat ex
adunările de partid si consfătuirile tr-im mo'rn cub rle masă lemnoasă n muncii a fost influenţată negativ din alte produse Î11 valoare de 12 m ili lective din Deva. Berqhm, Doina, poziţii agricole, schimburi do expe
de producţie, complexul <1? măsuri crescu| de la IliO lei \\\ anul IDC 1. In cauza lipsei de grijă pentru mecani oane Ici, precum şi la unele exploa Iu perioada care a trecut dc la u l 01 ăstăr. Pol roşii şi altele, şi-3n spo rienţa şi vizite in unităţile sociahs'e
politice si tehnico-organiz.aiorice sta 1/3 în anul 1963. Trebuie n.rălat însă zarea lucrai dor dc încarcări-descăr tări miniere ca Lenea si Vulcan, care tima conferinţa regională, s-a înche rit rum-'Tui d? bovine, l ealiztnd o. în fruntaşe, s-a edilat un însemnat nu
bilite (Ic organizaţia de bază si con că Di reci ia regională a economiei Io, cări şi a ailor lucrări auxiliare. O se an depăşit normele admise de cenu iat procesul de colectivizare <r agri cărcătură In 160 ha, în 'rc 40—66 măr de broşuri si pliante, s-au orga
ducerea uzinei, e ut uzi a sin uf furnalir,- rostiere nu şî-a îndeplinit planul pro* rie do întreprinderi cum sini: Com şă în cărbunele brut extras. culturii. eveniment de însemnătate nizat vizionări de filme docuracntare
îilor. au făcut ca sarcina stabilită de dnr|ioi marfă der.it in pronorlio do binatul carbonifer Valea Jiului. Trus istorică in viaţa poporului nosliu. Cn- capele, ceea ce lc-a permis să si alte acţiuni pentru ridicarea nive
Congresul al lll-ie a al P.M.R, p ri 66.1 la sulă in anul 1962 şi 92,9 tul minier Deva. şi altele, nu fo lo De asemenea, in Întreprinderile de nnletul regional de parlid s-a preocu vîndă statului intre 3 5 —4.5 to lului dc cunoştinţe agrozootehnice, al
vind creşterea indicilor dc utilizare la sulă in 1963. sesc fondurile ce le au Li dispoziţie industrie uşoară, alimentară si de in ne carne şi cantităţi însemnate de ţărănim ii muncitoare. Va trebui ,;;l
pat permanent de aplicarea in viată
a agregatelor să fie Îndeplinită cu In fala organizaţiilor de partid si pentru extinderea micii meoanvzări. dustrie locală din regiune, se mai pro a sarcinilor trasate de Plenara C.C. hiplC. ne preocupăm si in v iilo r moi ru;iV
doi ani mai de.vrem*. Aceasta a per a lucrătorilor dm economia forestie Rezultatele nesnlislăcăloare obţinu duc încă unele mărfuri ca : mobilă, al P.M R. şi Sesiunea extraordinară Gospodăriile agricole coleclive din rle imbunătălirea con Umilului si tV :
mis să se producă in anii 1962-1063 ra stă sarcina rle a lichida grabnic te de unele întreprinderi in creşterea Încălţăminte, produse lactate $i rn a M arii Adunări Naţionale clin apu- Apoldul de Sus, Deva sa. au obţinut cacitotii propagandei agricole si să
circa 16.000 tone fontă peste sarci panificaţie, care nu se bucură de
can/elc nerealizării planului de pro- productivităţii muncii se dalorcsc si aprecierea consumatorilor. lie 1962 privind întărirea economico- producţii medii de lapte pe cap dc urmărim ca această activitate să con
nile de plan. durlie în anii trecuţi. dc a fo losi dm slabei preocupări pentru calificarea organizalorică a unităţilor socialiste vacă furajată între 2.200—2 000 litri. tribuie direct la sporirea producţiei
Organele si organizaţiile dc part d
Trebuie să arătăm Conferinţei ca plin maşinile şi utilajele si de a or- şi ridicarea calificăm im m cilorilo-. trebuie să lupte cu toată holăriren din agricultura si sporirea producţiei Aceste realizări demonstrează că a- tqricole.
rezultatele obţinute in această pe fMniza mai bine procesul rle produc I.o exploatările miivore Ghelar. Barza. pentru îmbunătăţirea continua a ca agricole vegetale şi animale. colo unde consiliile de conducere,
rioadă in industria siderurgica din ţie in scopul valorificării integrale a Uzina „V ictoria" Călan ş.a. conduce lităţii jKoduselor să desfăşoare o ase Măsurile luate pentru reorganizarea organizaţiile de partid se ocupă de Creşterea nivelului
regiune nu s-au ridicat la nivelul po masei lemnoase rile administrative, sindicalele şi or- menea muncă politică incit fiecare şi îii'lărirea conducerii agriculturii. buna îngrijire şi furajare a animale
sibilităţilor si al cerinţelor economiei Unitâlitc de transporturi şi lclcr o- gonizatiilc U.T.M. nu dau atenţia cu muncitor să simtă răspunderea pen Încadrarea unităţilor agricole socia lor, de aplicarea selecţiei, dc repur- de trai al oamenilor
naţionale. nnmicnlii. In ultim ii doi ani şi-an îm venită organizării cursurilor de ca- tru CcililalCfl produselor întreprinde liste cu specialişli, înzestrarea cu un li/area in sectorul zootehnic <1 celor
Datorită faptului că din partea con bunătăţii s'm(i!or activitatea. Parcul liiicaro şi ridicare a calificării, con rii în care lucrează. număr mare de maşini şi trnctoaie. mai bum colectivişti şi aplicarea re- muncii
ducerii combinatului, a organizaţiilor de maşini a crescut in această po- ţinutului lecţiilor, mobilizării munci * sprijinul material acordat de stat tiibuţlei in funcţie de rezultate, se
da partid si de sindical, nu s-a nn- inaflă la întreprinderea regională de torilor la cursuri si aplicării în pro Ca urinare a politicii leniniste a acestor unităţi, precum şi munca po obţin producţii mari. care aduc gos
aifestat suficientă răspundere si exi transporturi auto cu 330 autocamioa ducţie a cunoştinţelor dobindile. partidului, de dezvoltare cu priori litica si organizatorică desfăşurată de podăriilor colective i’mportanto veni Conducerea partidului şi statului
gentă pentru intrelinerea agregatelor ne si 126 autobuze moderne. De ase O altă cauză a nerealizării produc- tate a industriei grele, regiunii noas organizaţiile dc partid, au condus Li turi băneşti. manifestă o grijă permanentă pentru
respectarea proceselor tehnologice si menea. s-an prelungit Irasee’.e auto ti vită iii muncii planificate o consti tre — care dispune de boqnle resurse obţinerea unor producţii vegetale şi Nu acelaşi lucru so poate spune satisfacerea InIr-o măsură lot mai
aprovizionarea lehnico-malerială. in cu peste 556 km., s-au mo(lcrniz.;it tuie utilizarea incompleta a fondului naturale — î s-nu acordat an de an animale sporite faţă de anii j)iecc- cId »n*cc unele gospodării colective din mare a nevoilor materiale şi cultu
dicii rlr> utilizare la C.S.l I. au rămas cea mai maro. parte a soselci Slmc- do l'iinp. fonduri tot mal mari penlru dezvol denţi. raioanele Brad, Haţeg şi altele. rale alo oamenilor muncii. Dezvol
mult sub nivelul planificai. lia-Petroşani şi alte drumuri <Un re Elanul de stat pe amil 1961 prevede tarea forţelor de producţie. bectorul agricol de stat din regiune PoInvit prevederilor planului de tarea impetuoasă a producţiei, creş
N'erespertarcn graficelor do repa giune. s-a introdus centralizarea clec- creşterea productivităţii muncii în Comitetul regional a Îndrumat or cuprinde 12 unităţi care deţin 1U.6U0 producţie, numărul de aminale pro terea isroductivilăUi muncii, sporirea
raţii capitale a îngreunat funcţionarea trodinamică a staţiilor Simeria-călâ- industria regiunii cu 7.1 1 <1 sută fală ganele dc partid $i conducerile ad ha. teren agricol. prietate obştească va trebui să creas acumulărilor socialiste au permis alo
furnalelor, ceea ce a contribuit la . lori, Petroşanii şi Livpz.eni, s-a pus in de realizările anului 1903, Există ion ministrative ale unităţilor beneficiare Comitelui regional a îndrumat or că în gospodăriile coleclive din re carea (Un bugetul slutului a nar-r
neîrdeplinirea planului producţiei dc fiu vliu iie centrala telefonică unlomu- ic codirii Iiilc pentru îndeplinirea si şi de construcţii să se ocupe in per ganele si organizaţiile de partid şi giune pină la sfuşitul anului 195-1, fonduri lot mai mari. în scopul r:ch-
fontă. lă din Deva. Nevoile de transport ale depăşirea acestei sarcini. Organele şi manentă şi cu răspundere de creşte conducerile gospodăriilor agricole de în aşa fel incit să ajungem la o iu- cOrii continue a bunăstării celor ce
Cornifete/e de partid orăşenesc si Întreprinderilor şi oamenilor muncii organizaţiile de partid trebuie să mo rea eficientei economice a investiţi stat su mobilizeze muncitorii, in g i cărccălură medie de 40 bovine, 81 o- muncesc.
din combinatul siderurgic n-au con sini sa liniă ou le in condiţii mai bune bilizeze conducerile întreprinderilor, ilor, Îndeosebi prin reducerea dura nerii si tehnicienii la obţinerea unor vine, 22 porcine şi îicstc 200 păsări Veniturile băneşti ale populaţiei
trolat şi îndrumai cu destulă dccit in anii trecuţi. In sectorul CP R. cadrele lehuico-inginereşli, org a n i/j- tei de execuţie, folosirea chibzuita a producţii superioare, la reducerea pre maică la 100 ha. leren. din regiune au fost in anul 1963 cu
competentă activitatea economică si merită să fie scoase in evidentă rci- liiie de sindicat şi U.T.M la folosi fondărilor si organizarea mai ju d i ţului de cost al produselor si renta- îndeplinirea sarcinilor privind dez IH.3 lrt sută iar ale salariaţilor cu
n-au desfăşurat o muncă politică sus Uzările obţinute rle unităţile din ca rea cit mai deplină a rezervelor de cioasă a imuncu pe şantier. bilizar-aa acestor unităţi. voltarea scplclului este condiţionată 21.4 la sulă mai mari dccit in anul
ţinută pentru mobilizarea întregului drul Regulatorului dc circulaţie şi creştere a productivităţii si aplicarea Activitatea de conslructii-'moutaj a Trebuie să arătăm Insă că aceste în maie măsură dc asigurarea bazei 1961. Sporirea veniturilor si reduce
ooleoliv la realizarea sarcinilor tic mişcare Sfineria care in 1963 şj-n tncă de la începutul anului a măsu cunoscut In ultima perioadă o îmbu rezultate sint sul) nivelul prevederi furajere Posibilităţile existente pe rea preţului de vinzaro la unele măr
plan. realizat planul de transport in pro rilor tehnice si organizatorico s-labi nătăţire simţitoare. întreprinderea de lor planului do stat. Ne: ea li zarea pro raqfn-'e permit ohîhr'rea unor can- furi, au condus la creşterea puterii
In lichidarea deficienţelor şi îmbu porţie dc 103,6 la sulă, sporind în li te cu ocazia dezbaterii cifrelor de construcţii siderurgice din Hunedoara ducţiilor planificale in sectorul vege titdţi in.semndle de linu ri şi masă fCo/W/'mmre in pag. 3-qJ