Page 59 - 1964-01
P. 59
Nr. 281S Dramul socialismului Pag, 3
A PE S AMA ....... (JJaiW lL de ouoaee. - n 1
s a e i l v l f â p l C © sn i4 e t& s!& si s8© g g l© n ^ l d e p a i® lic ! if& sM edkB a.ff’a
pfioe s e i f i i : a t ă d e t e v a r l a ş t a l P aiB aaM a^ i IP ^ p sa,
(U im ire din pag. 2-a) tete de partid pe secţii in Combina principiile orgartizalorice şi sarcinile caracteristice omului de tip nou. dezvoltarea mişcării de Inovaţii ?!
tul siderurgic Hunedoara şi organiza partidului, s-au organizat mai multe Este necesar să intcnstlicăm prin raţionalizări.
de cumpărare o oamenilor muncii. ţii de bază pe schimburi in întreprin cercuri de studiere a Statutului toate mijloacele activitatea ideologi Orga iele şi organizaţiile de partid
Valoarea mărfurilor desfăcute deri. precum şi comitete de partid şl P.M.R. De asemenea s-a dat alenţe că. să depunem elorluri sporite pen sînt datoare să ajute mai mult sin
prin comerţul socialist s-a ridicat în organizaţi de bază pc brigăzi in gos încadrării unui număr însemnat «le tru dezvoltarea conştiinţei socialiste dicatele în îmbunătăţirea stilului şi
anii J962—1963 la peste 4,7 miliarde podăriile agrioolc colective. tovarăşi in formele superioare ale în- a maselor Să dăm toată atenţia Îm metodelor d i muncă, astfel ca ele
Jei — cu aproape un miliard m ii Grupele de par li cl create ne blocu văţăm intului de partid. A sporit in bunătăţirii pătrunderii presei, că rţi, să şi aducă o contribuite mai marc
mult decil in prim ii doi ani ai şe- ri şi slrăzl şi-au îmbunătăţit mult teresul ş« preocuparea membrilor şi film ului, să asigurăm informarea po iu realizarea sarcinilor de plan.
senalulul. nolivilalea, contribuind Intr-o măsură candidaţilor dc partid pcnlru studie litică operativă a maselor largi, să Comitetele regional, raionale şi o-
Creşterea nivelului tic trai al oa tor mai mare la educarea şi m obili rea problemelor economico. desfăşurăm o aclivitatc bogată şi răsencsli de parlid au condus şi s-au
menilor muncii este exprimată nu zarea maselor rle cetăţeni, la păstrarea Comitelui regional de parlid s-a permanentă la cluburi si cămine ocupat mai bine rte îndrumarea ac
tiv ită ţii organelor U.T.M. şi au sta
numai tic sporirea veniturilor şi creş In bune condiţii a fondului locativ, la preocupat mai mull de îmbogăţirea culturale. Comitetele pentru cultură
terea putorii de cumpărare, ci şi de îndeplinirea de către cetăţeni a îndu- cunoştinţelor economice ale cadrelor şi artă trebuie să fie sprijinite mai bilit măsuri care au dus la îmbu
cheltuielile tot mai mari pe care lc to iirilo r fată rle stat, precum şi la rle partid, de stat. din conducerile mult pentru atragerea şi activizarea nătăţirea stilului si metodelor de
muncă ale organizaţiilor de tineret.
face stalul In scopuri social-culturale. gospodărirea şi înfrumuseţarea car organizaţiilor rle masă si întreprin unui număr mai mare de intelectuali NICOLAB S rU IU A AVRAM OPRIŞA
In această perioadă s-nu construit u- tierelor Comitelele orăşeneşti si ra derilor. In acest scop, In afară de la activitatea culturală. Comitetele Ca urmare, marea majoritate a ti miner — sectorul Musariu — 11.M. otelai — secf/n o/eRinn Murfin
proape 7.000 apartamente. 46 şcoli cu ionale de partid vor trebui ca in v ii cercurile cu caracter economic, au executive ale sfalurilor populare şi neretului muncilor din regiune par nr. 2 Hunedoara.
171 săli de clasă 36 cămine cultu tor să 60 ocupe de instruirea cu mai t fosl înfiinţate noi 6ecţi de economie sindicatele să acorde o alenţe sporită ticipă cu însufleţire, alături de vîrst- Harta.
nici. la realizarea sarcinilor de pian
ralo, «1 cinemalorirate şi s-au electri multă regularitate a organizatorilor ale universităţilor sorale dc marxism- asigurării condiţiilor pentru desfă
ficat 70 sate. Fonduri importante s-au acestor grupe, In vederea mobilizării lenînism, s au organizat cursuri de şurarea a c tiv ită ţi culturale de masa. Si ta diferite acţiuni dc interes obş
alocat pentru extinderea reţelei do mai active a cetăţenilor la acţiunile 3 anj cu cadrele conducătoare din Rezultate bune s-au obţinut în în tesc. Numeroşi tineri care muncesc
apă potabilă In Hunedoara, Valea gospodăreşti ce se organizează. Industrie şi seminarii de economie deplinirea sarcinilor trasate de Con In industrie participă cu elan !a
creşterea producţiei de metal şi căr
Jiului, Brad, Deva şi in alte locali In activitatea sa, Comitelui regional agrară pentru specialiştii din agri gresul al Itl-lea al PM R . privind bune. la construirea noilor obiective
generalizarea Invulăm inlulul de
7
tăţi din regiune. Pentru proiecţia mun de partid a orientat organele si or cultură. Industriale şi social-hilturale, işi în
cii s-au cheltuit aproape 160 m ili ganizaţiile de partid spre sarciaite Pentru cadrele didactice s-au orga ani şi trecerea la tnvălâmîntul ge
oane lei, caro nu permis crearea unor cele mai importante. Planarele co nizai corcurj de filozofie, bazele mar neral obligatoriu de 8 ani O preo suşesc cu pasiune tehnica nouă. Pes
te 25.000 tineri au ut mat in a nai t 1963
condiţii r.-ai bune de lucru in între mitetului regional şi şedinţele de bi xism leninismului, economie politică. cupare de seamă In activitatea or
prinderi. rou s-au ţinut cu regularitate, au fost Istoria PMR., iar pentru ceilalţi in ganizaţiilor de partid a constiluil-o cursurile organizate pcnlru ridicarea
mai temeinic pregătite şi s-au dez telectuali — medici, jurişti, artişti — îmbunătăţirea procesului instrucliv- calificării profesionale.
In eonii.marc. in darea de seamă bătut sarcinii» privind realizarea pla erluoativ. ridicarea nivelului ş tiin ţi
sn arată că au (ost obţinute realizări nului în rriucipalclc ramuri ale in s-au organizat ciolurî de conferinţe fic al predărilor, pregătirea ideolo- In viilor, organele si organizaţii
Însemnate si în domeniul asistentei dustriei, întărirea ecouoimco-organi- pe bază de tematică specială. gică şi profesională a cadrelor didac le de partid trebute să so preocupe
îmbunătăţirea
dc
nuilt
sanitare. La Hunedoara se conskn- zatorică a G A C. si problemele mun In scopul asigurării conţinutului de tice. educarea comunistă şl patrioti mai organizaţiilor U.T.M., să mun
lc
cii
ieşlc unul din cele mai mori com cii interne de partici. Idei şi p u rită ţi ideologice a propa- că a tineretului şcolar şi studen
plexe spitaliceşti din tară, s-a dez (landei, organizaţiile de partid au ţesc. ajute mai concret în o rie itirc a
voltat reţeaua circumscripţiilor. Peste Comitetul regional de partid a an atras in munca de propagandist un Comitetul regional a manifestat activităţii lor, să se ocupe cu grijă
50.000 du salariaţi au fost trimişi ir trenat Intr-o măsură mai mare acti număr mal marc dc cadre c;i munci grijă pentru Intăriroa muncii organi părintească dc educarea tineretului
vul său in studierea unor probleme
ultim ii rloi ani. la stoIiu ni balneo Importante cum silit Inlreţnercn a- de răspundere din aparatul de parlid, zaţiilor de partid, do U.T.M. şî pen Iii spiritul bogatelor tradiţii de luptă
climaterice pentru odihnă sau trata de slat, din economie şi din rînrlul revoluţionară ale partidului şi ale
greqalelor «siderurgice şi îmbunătăţi Intelectualilor. Măsurile luate pentru tru ridicarea nivelului activităţii di poporului nostru.
ment. rea transportului uzinal la Combinatul dactice la Institutul de mine din Pe
La satisfacerea tot mai deplină a siderurgic Hunedoara, îmbunătăţirea pregătirea mai temeinică a propa troşani. unde se pregătesc in pre Tn perioada la care ne referim, KIMSCHNER lUU U
cerinţelor oamenilor muncii slut che- c a lită ţi construcţiilor, dezvoltarea c- gandiştilor, informarea lor periodică zent viito ri specialişti pentru indus sub Îndrumarea organizaţiilor, de $e/ brigadă. UirnuK/rla dc linqn IOSIF KOTVA
mali să-si aducă o contribuţie din ce conomico-orgonizatorică a G.A.C., îm cu principalele sarcini, organizarea tria extractivă. partid, comitetele şi comisiile de fe licte uzina „ V ictoriaM Calau. lăcătuş, mina Pcltilu.
In ce mai mare im it Aii le industriei bunătăţirea con linii tutui invâţăminlu- unor expuneri pe teme teoretice şi O problemă principală asupra că mei au desfăşurat o activitate mai
locale, cooperaţiei meşteşugăreşti şi lui de partid, precum si la exercita dc oullură generală, vizite şi schim reia va tipbui să ne concentrăm o- bună pe linia educării şi mobilizării
ale comerţului do stal şi cooperatist. rea controlului îndeplinirii holărîri- buri de experienţă, au contribuit la femeilor la diferite acţiuni gospodă
Deşi in ultimul timp in activitatea a- creşterea nivelului propagandei dc lenţa în v iilo r in şcolile de toate reşti si de înfrumuseţare a oraşelor
lor elaborate. gradele, este lupta împotriva medio
restor nnilăli se constată o îmbună Biroul Comitetului regional a acor partid, la îmbinarea mai strînsâ a şi satelor regiunii. Este necesar ca
tăţire. trebuie arălal că in deservirea dai mai multă alentîe pregătirii şi problemelor teoretice cu saroinile crităţii şi sporirea exigenţei faţă de organizaţiile de parlid să sprijine şi
că
pregătirea elevilor. Considerăm
populaţiei mai există încă neajunsuri. instruirii organelor raionale şi oră concrete ce revin organizaţiilor de moi mult activitatea organizaţiilor rle
Conducerea Uniunii regionale a coo şeneşti dc partid, a aparatului partid in industrie şi agricultură există toate posibilităţile ca prin femei, să le mobilizeze înlr-o măsură
îmbunătăţirea c a lită ţi muncii la d a
peraţiei meşteşugăreşti a acordat o Comitetului regional cu prevede Propaganda de parlid exercilă o ca a cadrelor didaolice. prinlr-o mai mai mare la îndeplinirea saroinilor
atentic insnlicienlă dezvoltării reţe rile hotăririlor C. C al P M. R. influentă sporită care se reflectă lot de partid şi economice.
lei rle deservire a populaţiei clin şi cu propriile hotăriri. Înarmă mai mult in întărirea muncii de bună organizare a consultaţilor, a Sfaturile populare şi-au Îmbună
cartierele mărginaşe ale oraşelor Lu- rii acestora cu cunoştinţe din do partid, dc stat si economice, in acti m editaţilor şi mobilizarea părinţilor tăţit activitatea tn conducerea tre
să fie micşorat
In sprijinul şcolii,
peni, Pelroşani, Hunedoara. Cugir; meniul economici industriale şi agra vitatea concretă desfăşurată pentru burilor obşteşti. Sfatul popular re
calilalea produselor şi reparaţiilor e- re. lapl care a contribuit la ridicarea creşterea producţiei şi productivităţii procentul de elevi cu situaţia slabă gional a administrat tn anul 1963
xecutato de unele cooperative meş competentei organelor şi aparatului muncii. şi mediooră. să un buget de 57G milioane Ici. cu
O atenţie mai mare trebuie
teşugăreşti, îndeosebi cele din Brad. de partid In rezolvarea sarcinilor po Trebuie arătat Insă că In ce p ri peste 150 milioane mai mult decil
Deva, Sebeş. Orăşlic, nu satisface p i veşte conţinuhil propagandei. mal dăm muncii de educaţie comun,islâ In anul 1901. In industria locală, gos
litice şi economice puse in lala noas si palriolică a elevilor. Îndeosebi din
deplin cerinţele populaţiei. tră de către partid. avem incă mult de făout. Mai sint şcolile medii. Comitetul regional podăria comunală, aclivilalea de
In activitatea Uniunii regionale a In urma ajutorului dat. comitetele cercuri si cursuri In care expunerile L'.T.M. să ajute mai concret organi construcţii şi în alte sectoare eco
cooperaţiei de consum se manifesta raionale şi orăşeneşti şi-au îmbună şi discuţiile au un caracter scolastic, zaţiile dc tineret din aceste şcoli in nomice conduse de sfaturile popu
nea tunsuri In ceea ce priveşte apro tă ţi stilul şi metodele de muncă. Ele nu aprofundează problemele dezbă vederea întăririi disciplinei şi a răs lare, sarcinile de plan pe amil 1963
vizionarea satelor îndepărtate, a unor instruiesc cu regularitate aparatul de tute prin prizma sarcinilor econo punderii elevilor pentru însuşirea au fost îndeplinite şi depăşite.
centre muncitoreşti ca.* Brad. Certei, partid şi secretarii organizaţilor dc mice concrete care se ridică In faţa cunoştinţelor predate. Cu toate acestea, în activitatea VIORICA (HUMA
Muncel, precum şi a gurilor de ex bază, consullă şi antrenează mai mult colectivelor rle muncă respective. Pentru asiqurarea ram urilor de organizatorică de masă a sfaturilor btUjudicru — G A C, Velei raionul preşedintele gospodăriei colective
ploatări forestiere Nenalisfăcător s-a activul de partid iu rezolvarea sar Numai aşa se explică faptul că In bnză ale industriei din regiune cu populare mai persistă serioase lip lliu. din comun:j Oaiu, raionul Sebeş. |
ocupat conducerea U R C C. de v a cinilor ce le stau in fală. acordă mai unele cercuri de economie concretă cadre de munci lori, maiştri şi tehni suri. Multe comisii permanente des ________ ___________________
lorificarea produselor agricole. din mult timp îndrumării concrete a or se dezbat probleme legate do pro cieni bine pregătiţi, capabili să slă- făşoară o activitate formală in do
rare cauză planul rle aclnziliî la u- ganizaţiilor de bază. ductivitate, preţ de cost, folosirea pinenscă noile procese tehnologice, meniul respectiv, nu se ocupă dc an
nele produse, ca : lasole. cartofi, var In activitatea de control şi Îndru capacităţilor de producţie, dar aceşti în regiunea noastră funcţionează un trenarea tuturor deputaţilor şi a co
ză. cennă ş.a. nu s a realizat in a- mare a organizaţilor de bază, comi Indicatori principali nu se realizea mare număr de şcoli profesionale. mitetelor dc cetăţeni in mobilizarea O E X P O Z I Ţ I E
nul 1963. telele orăşeneşti şi raionale de parlid ză la aceste întreprinderi. Comite Îmbunătăţirea procesului de invăţă- maselor largi Li conducerea treburi
tele raionale Brad. Alba, unele co
seţarea oraşelor şl satelor regiunii. S E M N I F I C A T I V A
Comitetul executiv al Sfatului popu se folosesc intr-n măsură tot mai rniţele de partid şi organizaţi de niint si a practicii In producţie <iu lor locale, gospodărirea şi Înfrumu
lar regional trebuie să se îngrijeas mare de instructorii nesnlarioţi, care bază din întreprinderi şi G.A.C., nu contribuit ca absolventij acestor scoli,
că mai mult de satisfacerea cerinţe sini inslrm li cu regularitate in legă controlează sistematic conţinutul si îndeosebi cele din Cugir, Hune Sf a tu I popular regional va trebui
lor rle consum ale populaţiei, să ma tură cu sarcinile dc oare urmează să eficacitatea propagandei de partid, doara. Lupeni, Petroşani, Brad să să pună u.n accent mai mare pe îm
nifeste mai multa exigentă fală de se oou pc. nu urmăresc îndeaproape modul In obţină rezultate bune In întreprinde bunătăţirea activităţii sfalurilor popu Holul clubului „ SidcrtiKjistuC d* s-nu Inăllat obiective industriale de
activitatea organizaţiilor comerţului Cu toate rezultatele obţinute, in care se preocupă fiecare membru şl rile unde au tost repartizaţi, să se lare comunale, să lupte pentru întă la Hunedoara găzduieşte zilele aces marc însemnătate pentru economia
de stat şi cooperatist, să vegheze ca stilul şi metodele dc muncă al.* Co- candidat rle partid de oreşlerea ni bucure de aprecierea muncitorilor rirea legăturii cu masele de cetăţeni, tea o inlctcsunlă cx/xizî(ie. Panouri naţională. Lxpozilia cupiindc doar
aceste organizaţii să asigure aprovi miilelului regional de partid, ale bi velului său ideologic şi cum se re mai vlrstnici Organizaţiile de partid să rezolve cu răspundere şi operativ cu r/iahcc, cihc $1 imagini scmmli- 25 dintre acestea. Imugitule turna-
zionarea abundentă a unităţilor co roului său, s-au manifestat unele dc- flectă aceasla in activitatea de pro trebuie să urmărească ca absolvenţii cererile şi sesizările oamenilor mun C'ilive vorbesc despic dezvotluiea lelor. of etanilor şi laminoarelor dc
merciale cu m ărluri în sortimente cit lieicnţo, mai ales in domeniul orga ducţie. In raionul Orăşlie şi oraşul acestor şcoli să fie încadraţi cores cii, să desfăşoare o muncă susţinută industriei şi agriLUiUirii, despie în la Hunedoara, a termocentralei Pa-
mai variate şi de calitate superioară. nizării şi controlului î îdcplinirii ho Hunedoara, un număr însemnai de punzător cu pregătirea lor profesio pentru atragerea si mobilizarea popu-
Sindicalele, sub îndrumarea organi tăririlor. Aceste deficiente s-au răs- propagandişti lipsesc rle la înşiruire, nală şi să li se creeze condiţii bune laliei la conducerea treburilor locale. florirea ştiinţei şi culturii 5/ ridica roşenl, ingenios iluminate, lasă să
z a ţilo r de partid, să organizeze mai frînl negativ si în aclivilatca comi nu studiază materialele indicate şi de muncă. Rezultate bune au obţinui şi cele rea nivelului dc viată al oamenilor se întrevadă cu certitudine contu
temeinic controlul obştesc, cu parti tetelor de partid raionale şi orăşe se prezintă slab pregălili In fata Comitetul regional de parlid, co lalte organizaţii de masă si obşteşti muncii din icgiunca noastră. rul viitoarelor obiective dc pc har
ciparea largă a oamenilor muncii, asu neşti Din această cauză, mai sint or cursanţilor. mitetele raionale şl orăşeneşti s-au — LVC.F.S.. Crucea roşie — în creş V izitatorii expoziţiei — de/ci/ufi ta rc</ninii Dar, capitolul ,,construc
pra felului la care sc desfăşoară ganizaţii de bază care desfăşoară o ocupat mai bine de pregătirea poli terea numărului de membri şi în în şi in vita li Iu lucrările Conferinţei ţii" nu se încheie aici. Expozifia
munca în unităţile comerţului dc stat, activitate slabă, unilaterală. negli Este necesar ca organele şi orga tică şi ideologică a intelectuali lor şi deplinirea saiciiiiîor ce lc-au steiI rcffinnn/c dc partid — au urmărit oferă p rivirilor, prin intermediul lo-
cooperatist şi do alimentaţie publică, jează munca dc cducaic şi mobili nizaţiile de partid să se ocupe cu de antrenarea lor Iu acţiunile dc cul 1u faţă. cu justificată nUndric nuuilc irans- tor/raliilor. machetelor şi qrclicctor,
să mobilizeze şi să educe lucrătorii zare a membrilor dc parlid şi io ge toată răspunderea de îmbunătăţirea turalizare a maselor şl în rezolvarea ştr lormări înfăptuite in rctpunea noas noua Inlălişurc a oraşelor şi snlc-
din ao»slc nnilăli pcnlru deservirea neral a oamenilor muncii la rezol conţinutului propagandei de partid, unor sarcini obşteşti. Va trebui ca lor noastre. Hunedoara şl Vulcan,
cit mai civilizata a oamenilor. varea sarcinilor concrclc ale pro- asigurind ca cele mai bune cadre să In viitor să dăm mai mare atenţe Alegerile dc partid din această tră. In cei aproape 20 dc ani de la Deva, Petroşani, Uricani şi Brad,
dueţei. participe concret Li munca rle pro îm bunătăţirii activităţii comisiilor in perioadă s au desfăşura! la un ni eliberarea patriei. Rod bogat al po
pagandă, astfel ca aceasla să-şi adu
Viaţa internă Noul Comilet corc va fi ales va că contribuţia )a cunoaşterea p o liti ginerilor si tehnicienilor din între vel mai înalt. Comuniştii an dezbă litic ii dc industrializare socialistă <1 sint numai cileva din oroşelc In
trebui să tragă concluziile necesar» cii par li du lui, la dezvoltarea con prinderi, filialelor societăţilor de tut cu competenţă şi răspundere în tă rii promovată cu consecventă de care mina harnică şi pricepută n
treaga g rlV ila te de partid şi econo
de partid şi sa ia toate măsurile pcnlru îmbu ştiinţei socialiste şi mobilizarea oame ştiinţe medicale, matematică. fizico- mică, stabilind măsuri pentru m obili partidul nostru, tabloul tealilălilor constructorilor o ridicat cartiere şl
nătăţirea stilului şi metodelor saic de chimice, asociaţiei juriştilor şi orien hnnedorenc sc îmbogăţeşte pe 21 cc ansambluri arhitectonice moderne,
nilor muncii la înfăptuirea sarcinilor zarea membrilor de parlid ld rezol
muncă, să ajute inlr-o măsură mul tării tematicilor de cercetare ştiin trece. con/or/obife. Numai tn prim ii pa
Succesele obţinute In pciioada rare marc organele raionale şi orăşeneşti trasate rle partid. ţifică pentru rezolvarea practică a varea celor mai importanţe proble
a trecut de la ultima conferinţă re i î vederea ridicării întregii activităţi Un aport însemnat la formarea problemelor actuale ce se ridică In me. Ia întărirea com bativităţii, dez Iată primul panou. O explicaţie tru ani ai şcscnalului In regiune
gională, sini rodul a ctiv ită ţi desfă de partid la nivelul sarcinilor, mari concepţiei materialiste despre lume diferite sectoare de activitate. volt.von crilic ii şî autocriticii şi lapidară aială cri ,,dezvoltarea mine s-au construit pcslc 12000 aparta
şurate de oamenii muncii sub condu cc nc stau in (aţă. şi socielate, la popularizarea reali Presa regională şi raională şi-a îm creşterea spiritului lor de iniţiativă. lor existente, redeschiderea minelor mente şi 10 700 de casc noi, şcoli,
cerea organelor şi organizaţilor do zărilor ştiinţei şi tehnicii, l-au adus bunătăţit activitatea. Iratind mai sis In aclivilatca sa, Comitetul regio părăsite dc capitalişti şi deschiderea spitale, lăcaşuri dc cultură, spatil
partid, pentru traducerea în viată a propaganda prin conferinţe şi brigă tematic şi cu eficienţă sarcinile p ri nal de parlid a asigurai aplicarea de noi mine, ait condus la sporirea comerciale şi altele.
sarcinilor trasate de cel de al 11) leu Munca de educare zile ştiinţifice Numai In anul 1963 vind Îndeplinirea planului de stat in rr»nc*c.von!ă n hotărîr!l«>r Comitetu producţiei dc cărbune energetic ş> încheierea colectivizării agricul
Congres a) P M R . s-au trimis la sate peste 2.500 inte industrie şi construcţii, consolidarea lui C înlral, a respectat cu stric cocsiticabil ta peste 5.460.000 /oue turii, c\er\im cnt de însemnătate is
Comitetul regional de partid a ma marxist-leninistă lectuali care au făcut expuneri In sectorului socialist din agricultură, tele centralismul democratic, a in 100.1, lată dc nici 2 000 000 tone torică tn viata poporului nostru, a
nifestat o grijă permanentă pentru fala ţăranilor muncitori, iar brigăzile Întărirea vieţii de parlid $i îmbună dezvoltat continuu democraţia inter creat condiţiile neccsorc intiodu-
întărirea rolului conducător şi creş Comitetul regional de parlid n a- ştiinţifice au făcut aproape 200 de tăţirea activităţii de educare a oa nă de parlid. conducerea colectivă cil se extrăgea in Uriaşul cenl metodelor agrotehnice înain
terea forţei mobilizatoare a organiza cordal atenţie sporită educării inar- plasări in şalele regiunii. menilor muncii. Este necesar ca tn şi a antrenat masa membrilor (te lorcnl dc cărbune din Valea Jiului
ţiilo r de parlicl. pentru respectarea cu partid Ia dezbaterea şi rezolvarea care sc revarsă nestăvilit pc arterele tate in lucrarea păminluluf, şi largi
stricteţe a prevederilor Stabilului şi celor mai importante probleme. No economiei noastre nalionalc vn spori posibilităţi pcnlru sporirea produc
ale H otăririi plenarei CC. al PM R . ul organ de partid va trebui să dea mereu. Noile mine cc se vor des ţiei ariricnlc Cîteva panouri cu rea
din aprilie 1963, privind orcşlerea rîn- ţoală atenţia îmbunătăţirii continue chide in viito ru l apropiat, tehnica lizări ilustrează acest luau. Gos
durilor si îmbunătăţirea compoziţiei a stilului de muncă, acordării unui nouă din ulialajc, entuziasmul mi podăriile noastre co/cc/i\'c cu rid i
partidului. Munca de primire a fost ajutor mai substanţial concret şi e- ilor (Ic mineri sir\l rtarantia succese cai In 1062 valoarea /ondulai dc.
mai bine condusă, organizaţiile de tioient, organelor şi organizaţiilor de lor viitoare. Un sal! impresionant bază la pcslc 06.700 000 Ici, iar va
bază au pnm il in partid pe cei ni.ii partid In scopul ridicării nivelului loarea veniturilor băneşti la
înaintaţi muncitori, ţărani colectivişti, întregii munci de parlid. a cunoscut producţia (Ic energic 66.-/00000 Ici. A sporit producţia
Ingineri, tehnicieni, profesori, învă Comitetul regional, organele şi electrică Termocentrala Poroşeni şi
ţători şi al|i intelectuali. organizaţiile de parlid din regiune (ca de la Hunedoara au lăcul ca agricolă vegetală şi animală, r? cres
îmbunătăţirea muncii de primire a au sim ţii din plin In activitatea lor producţia de cncrriic clcchică să cut bunăstarea colectiviştilor. In
creat condiţii pentru o mai justă re îndrumarea permanentă a Comitetu crească in anii puterii populare de anul trecut numărul satelor electri-
parlizaro a foiţelor partidului si în lui Central, sprijinul deosebii p ri ia numai 00 000 la peste 1.7 m ili li(a!e a ajuns la 324.
tărirea muncii de partid in toate do mit clin partea conducerii partidului arde kilowaţi-orc. Dezvoltarea ba Grija părintească a partidului vi
meniile de activitate. Este deosebit In rezolvarea celor mai importante zei cncrrrcHcc a regiunii, crcUere.a stalului nostru pcnlru ridicarea con
de important lanţul că cea mai marc probleme privind dezvoltarea indus înzestrării tehnice, o asigurat spo tinuă a nivelului (Ic trai, muicnal
parte a membrilor si candidaţilor dc triei. agriculturii, ridicarea nivelului rirea extracţiei dc minereuri de fier. şi cultural al oamenilor muncii, l$i
partid (07.76 la sută) Îşi desfăşoară de Irai al oamenilor muncit şi în comotexc şi cupri/ere. Minele Teliuc găseşte expresia In cileva panouri
activitatea in senioarele productive tărirea organizaţiilor de partid Ţ i şi Gheţar, asigură astăzi o br/nd
ale economiei regiunii. Întărirea rm- nem să exprimăm dc la tribuna Con deosebit dc semnificative. In anul
duiilor partidului a dus la creşterea ferinţei regionale de parlid recuno nartc din ..hrana" furnalelor dc la 1063, volumul m ărfurilor desfăcute
rolului de conducător al organizaţii ştinţa noastră fierbinte pentru grija Hunedoara şi Călan. populaţiei s-a ridicat la pcslc 2.4
lor de bază la locurile de muncă, la ASPECT DIN SALA CONFERINŢEI. pe oare o poartă Comîtetut Central Denumirea de „mină dc metal a miliarde Ici. Intr-un singur an. tn
întărirea combativităţii şi a puterii al pariidului pentru dezvoltarea con pali iei" atribuită adesea Hunedoa casele m uncitorilor, colectiviştilor
lor de mobilizare a oamenilor mun xist-leninislc a membrilor şi candida Formaţiile arlisticc dc amatori au v iilo r colectivele de redacţie să îm tinuă a regiunii Hunedoara. In nu rei. nu-i o simplă metaloră. Mrrr/fe şi intelectualilor au intrat 2.367 Iri-
cii pentru îndeplinirea sarcinilor tra ţilor rle parlid şi Înarmării lor cu fost orientate să-şi Întocmească re bunătăţească continuu conţinutul şi mele comuniştilor, sl tuturor oame agregate siderurgice, cu pulsul lor gidere, 0 212 aparate dc radio, 3.051
sate de partid in ramurile principale sarcinile ce decurg din dorumenlele pertorii care să reflecte viaţa şi ac eficacitatea ziarelor, să ridice nivelul nilor muncii din regiune, exprimăm puternic, necontenit, sc recomandă maşini dc spălat rute. mobilă In va
ale economiei regiunii. C ongresului al UMeu şi ale plenarelor tivitatea fabricilor, uzinelor şi şale lor publicistic şî să le întărească rolul conducerii partidului, tovarăşului sinriurc Graficele expoziţiei con loare. de aproape 8R00Q00Q lei. Deş
Cu toate aceste trezullatc. în mun CC. al PM R. Întreaga activitate ide lor A crescut nuilt numărul forma dc organizator şi mobilizator colectiv, Gheorghe Gheorghiu-Dej, cele mai cretizează paşii dc uriaşi cu onre te 22 000 de oameni nl muncii şi-nu
oalrle mulţum iri pentru a|iilorul mul
ca dc primire in pariul s-au manifes ologică a fost orientală in direcţia ţiilor şi al spectacolelor prezentate să dezvolte legătura cu masele, să
tat şi unele deficiente. In întreprin dezvoltării conştiinţei socialiste a ou- dc acestea in fala oamenilor mun atragă un număr mat mare de co tilateral ce ne-a fost acordat. siderurgia, întreaga Industrie grea petrecut concediile In staţiuni bal-
sub
Avem convingerea ferma că
derile forestiere, în «special la gurile me.nilor muncii şi mobilizării lor la cii La culturalizarea maselor largi, respondenţi voluntari tn munca re conducerea Înţeleaptă a partidului, o tării s-a dezvoltat tn anii puterii nco-climalcricc In regiunea noas
de exploatare şi pe şantierele dn realizarea sarcinilor 1 rasate de partid o contribuţie de scamă au adus o şi dacţională. populare Să dăm cuvinlul cilrc- tră, la oraşe şi sale. pcslc H30 me
construcţii mai sini organizaţi dn in loa'c domeniile de activitate. cele trei leatre de stal din regiune, organele şi organizaţiile de partid, (or : Hunedoara anilor W38 şi 1063 dici .şi 5 000 cadre medii sanitare
baza care au primit un număr m:c de Măsurile luate pentru iradncerca care şi-au îmbogăţit repertoriile şl întărirea legăturii minerii, sîderurqiştii, constructorii, aproape nici nu pol II comparate. veghează fa anârarca sănătăţii popu
ţăranii colectivişti, Intelectualii, toţi
membri si candidaţi de partid, in ra In v ia ţi a hotăririi conducerii parti s-au deplasat mai des în m ijlocul Dc la 41.000 la peste 1.1 milioane laţiei. Spitalele, dispensarele şi po
port cu posibb'lciţile ne care le au. dului cu privire la desfăşurarea in- muncitorilor şi ţăranilor cu specta eu masele oamenii muncii din regiune. vor fnne dc fontă, dc la 500 la aproape liclinicile, casele dc naslcri şi ere-
De asemenea, in unele gospodării co v ă lă m în ţiţii «le pariul, au avut ca re cole mai bine realizate clin punct de lupta cu abnegaţie pentru traducerea 1.7 milioane tone dc otel, de kt şclc completează tabloul realizări
lective numărul membrilor şi candi zultat lărgirea sferei de cuprindere vedere artistic. In activitatea sa, Comitetul regio în viată a Directivelor Congresului 25.000 la peste 3 milioane tone de lor din domeniul sânilor.
daţilor de narile! care lucrează iu şi îmbunătăţire a ro nţnu luhii pro Datorită a c tiv ită ţi politice şl cul- nal dc partid a pus un accent tot al III lea al Partidului Muncilorexo
Romin.
seotorul zootehnic este incă redus. pagandei, legarea si mai slrinsă de turat-ednoative desfăşurate dc orga mai mare pe întărirea legăturii ou In cinstea celei dc-a XX-a aniver laminate — iată drumul marelui fn anii de după eliberarea potrici,
malurile Cerne'.
combinat de pe
Există deficiente şi in cc priveşte sarcinile concrete ale construcţiei so nizaţiile de pariul. în rîndul mase masele largi de oameni ai muncii de sări a eliberării patriei, colectivele cultura şi arta ou devenit ru ade
creşterea şi educarea noilor membri cialiste. lor largi de oameni ai muncii din la oraşe şi sate. a condus şi îndru întreprinderilor din regiunea noastră Aceasta este calea Hunedoarei so- vărat bunuri ale maselor. O vastă
st candidaţi de partid. Mai sint or In anul 1961!—196-1 în învăţăm!n- regiune sau dezvoltat puternic tră mat mai bine organizaţiile de masă, $i-au luat angajamente mobilizatoare. f ‘:olistc. drumul Rominiei de la refeo dc instituţii culturale, contri
ganizaţii de ba/u care nu repartizea luţ de parlid sînl cuprinşi 91.30 Ia săturile mo ratei noi. care se. manifes mobiiizindu-le la îndeplinirea sarci Entuziasmul cu care s? desfăşoară în tară „eminamente narară" la o ta-ă buie fa formarea omului nou. cons
ză sare-*ni concrete tuturor membrilor sută din numărul membrilor dc tă in ataşamentul şi dragostea fa-ă nilor izvorîte din hotăririic partidu trecerea socialislă este o dovadă că nonă, cu o puternică şi inlloriloarc tructor conştient al socialismului.
sf candidaţilor rle partid şi tui-i con partid şi 95,511 la sulă din mmărul dc partid, in munca entuziastă, In lui $i guvernului. angajamentele vor fi îndeplinite cu inr'ush i». Imaninile pline de prospeţime şi
trolează in îndeplinirea lor. candidaţilor dc parlid. Numărul to grija fală de avutul obştesc şi ati Ga urmare a sprijinului acordat, succes. Peisajul industrial al regiunii este vigoare, săgeţile ascendente de pe
Pe baza H otăririi secretariatului tal al cursanţilor a crescut cu peste tudinea In societate. sindioatele organizează mai bine în Sirius uniţi in jurul Comitetului lot mai bogat rle la un an Ut altul. grolice. glasul sobru al eitrclor, res
C.C. al PM R din septembrie l9o?., 8 SCO fală de anul Irecul. In continuarea dării dc seamă se trecerea socialistă şi consfătuirile de CenLral a! partidului. 6ă depunem Ca urmare n volumului uriaş de in piră optimism, încredere fermă fn
Comitetul regional de partid o studiat Organizaţiile de parlid au fost mai arată că organele si organizaţiile de producţie, se ocupă mai mult de în toate eforturile, puterea de munca vestim acordai de partidul şi sta
posibilităţile de Îmbunătăţire a struc bine orientale In selecţionarea cursan partid ou datoria să combată unele tărirea disciplinei In producţie, de ni- şl capaoitatea noastră pentru trium viitoarele succese ole oamenilor
manifestări străine moraJei comu dioarea calificării m uncitorilor şi de ful oauzel scumpe a partidului, pen- tul nostru pentru continua dezvol muncii, pentru Inllorlrea regiunii, a
turii orqanizatorice de partid In În ţilor şî Încadrarea lor In cercuri şl niste, sâ creeze o opinie de masă îm orgonlzairea activităţii cultural-eduea- tare o regiunii, prin munca plină de patriei noastre socialiste.
treprinderi şl unităţile socialiste d:n cursuri. Pentru Înarmarea candidaţi potriva lor, să se ocupe cu grijă de tive la cluburi. A crescut, rle aseme &ru înflorirea continuă a patriei, entuziasm a constructorilor noştri,
pentru bunăstarea şl fericirea Intre
agrloulUwă. Astfel, s au creai ooml- lor şi noilor membri de partid cu dezvoltarea trăsăturilor m val-polilic» nea, preocuparea sindicatelor pentru qulul popor. V. LAURENTIU