Page 6 - 1964-01

(ir. 2805
Dramul socialismului
Pag. 2.

Frecvenţa Sa cercunSs ayrcîzooteiiEiîce Inir-un sat pe Valea C itito rii ne sesizează :

Să fie îmbunătăţit
M ^ ^ bl b ^
Pc In/inorrtn vale n Sccaţulni. mur- murilor trecute, a fost ţi nici lichidat, transportul
In cadrul in vă ţa m in tu lu i agro­ In raion ul Ilia sînt însă şi ţiu it In jtoni de coline acoperite cu 'Paul mc astăzi o fcoală dc S ani, cu
păţtmi bogate iar la sud dc un ţes săli dc clasă spaţioase iluminate clcc-
zootehnic de masă, în gospodări­ cercuri uncie lecţiile sînt rămase roditor, sc aflu asezut salul Tău. Nu- trie ţi dotate cu tot ccca CC este nc- în comun
ile colective din ra io n u l Ilia r.u în urm ă. Aşa se prezintă lu c ru ­ mcle acestuia sc leagă dc vechiul dig. cesar desfăţurării procesului instructiv-
fost organizate 63 cercuri, din rile, la gospodăriile colective din mu tău, cum :l numesc localnicii, ti- educativ. Condiţiile create prin grija
care 28 cercuri anul I, frecventate Lăpugiu, la cercul condus de tov. In repetate rlnduri, numeroşi mun­
de 974 cursanţi şi 35 cercuri anul dicat pentru oprirea surselor de apă au făcut ca ţi din salul citori <je la centrala termoelectrică
I I la c a ic sînt înscrişi 1220 Ioachim B u ţiu, din Zam, la cer­ curgătoare, pentru punerea in miţcurc y -(| $â se Y;(licc jn mui regimului din Gurabarza au reclamat organe­
cul condus de Tam ara A vornicul, a morilor dc apă ţi pentru adăpat cu nns(ri( primit mediei, ingineri ţi pro-
. cursanţi. lor In drept felul cu lotul nocores-
In m ajorita tea ce rcu rilo r s-ait din Hă rău, la cercul condus de cirezilor dc vile. Icsori. iar un însemnat, număr dc ti-
punzăior In care 1 U.T.A. ^rad a i-
ţin u t cîte 9— 10 lecţii, iar la u n d e Ilic Popovici etc. La aceste Trccutul acestui sal, ca ţi viata dusă ucri sţj audieze pc băncile ţcolilnr
s-au predat cîte 12— 14 lecţii. cercuri s au predat doar cîte 4— dc locuitorii lui piuă la instaurarea medii fi profesionale ţi in institute do gură transportul In comut, pe ruta
Cu lecţiile la ni sînt cercurile regimului dnnocrat-popular, nu fost jnvr,tămint superior, Brad-Valea Brad şi Folie ni.
conduse de le cto rii Solom on ico - S lecţii, ceea ce înseamnă că s-au Astfel, in ziua de 21 decembrie
ţin u t mai p u ţin de jum ătate clin aspic ţi întunecate. Slupinit dc grofi. ;n v;(/(rr c„/tura/ă a satului s-au
dor. inginer agronom la gospo­ cu toate pumiu(urile ţi locuitorii accs- i„-0(i„ s schimbări înnoitoare. Căminul r 1963, muncitorii ieşiţi din schimb au
num ărul le c ţiilo r planificate.
dăria colectivă din Bretea Mu- lora, izolat ţi lipsit dc cele mai ele- r,d(uial, biblioteca, cinematograful o. fost nevoiţi să aşicpte orc Întregi In
reşană, Iuga Anişoara, ing agro­ P riv ito r la frecvenţa cursanţi­ mentarc mijloace de comunicaţie. Tănl f c,z nS(ăzi colccliviţtilor din 7 ău po­ ■ staţie. Maşina lotuşi nu a sosit. Ase­
nom la gospodăria colectivă din lo r la şedinţele de cerc, se cons­ li cunoscut din plin exploatarea, urni- sibilitatca ridicării continue a nive- menea „intîm plări". liind loaite frec- 1
Dobra, Băţălan V iorica, ing. zoo­ tată că ea este nesalisfăcăloarc lirca, lipsurile dc lot felul, înapoierea cunoştinţelor profesionale ţi d* 31. vente, oamenii sc întreabă pe drept /
tehnist la gospodăria colectivă la numeroase cercuri din raion. economică ţi spirituala. Este edifica- cultura generală, a unei depline rccic- VW cuvlnt; oare tovarăşii din conduce- \
din Ilia , Stincel Ioan, ing. agro­ Astfel, la cercul agricol anul I de Umrc in acest sens mărturia unui bă- lfn -n t\mpnl liber, Punici fiind la un rea 1.U.T.A. Brad nu au datoria *«5
nom la gospodăria colectivă din la Zam, d in 36 cursanţi înscrişi li in al satului: ,,.\u slin dc cind e program artistic pregătit in cadru! că­ urmărească felul In oare salariaţii
Lăpuşnic şi altele. Aceşti lectori p articip ă cu regularitate la lec­ soiul, dur prin anul JSS5 cl numai a th,i cultural, vei râmnic cu sigu- lor lsi fac datoria ? Aceasla cu alît
urm ăresc cu răspundere însuşirea ţii în medie cîte 12— 17 cursanţi. cam lO j fam ilii, care trăiau în uiţi? ra,/fj imp,Csiouat dc variatul reper- | mai mult cu cit muncitorii respec­
de către cursanţi a cunoştinţelor De asemenea, la cercul agricol bordeic acopciitc cu pr.ic...** fori//. corai de ciniccclc folclorice cu tivi au plătit abonamente.
predate, precum şi aplicarea în anul I I de la gospodăria colec­ Licărirea obscură a opaiţelor e in- conţinut. nou. dc minunatele dansuri Sc vede insă Ireaba că acest Iu-
practică a celor învăţate. Rezul­ tivă din Lăsău şedinţele şînt frec­ locuită in Tău cu cca a lămpilor dc populare interpretate de tinerii satu- | c.ru nu-i preocupă prea mult. atila
petrol abia in penultimul deceniu al
j„ jdlorcţti costume specifice locu-
tatele obţinute de le cto rii şi ventate de către jum ătate din nu­ secolului trecut. Răbojul cea nelipsit , | vreme cit deseori maşinile nu se pre­
cu rsanţii dc la cercurile a m in tite m ărul c u rsa n ţilo r înscrişi. D efi­ in această perioadă. Crestăturile lui S.,/,,/ j (-,u are astăzi altă infăţiţa/rr zintă la timp In stalie sau nu vin
m ai sus, caic au fu n cţio n a t în cienţe asemănătoare se întîlncsc adinei, asemenea celor din palmele Iă- munca lor depusă zi cu zi. locui- deloc, iar de o vreme, de cind iarna
anul trecut, s au o g lin d it în p ro ­ şi la cercurile: agricol anul I I de ronilor obidiţi, constituiau „eartcau do f ^ din Tău vor contribui ţi pe mai a sosit, se trim it In cursă autocami­
d u cţiile sporite realizate de că­ la Bacea, agricol anul II de la evidentă a grelelor impozite aruncate <up(,nc la infrumusclurca satului ţi a M oane descoperite (?!).
tre u n ită ţile respective. Astfel, la Tisa, la Sălcîva, Bejan şi altele, dc exploatatori pc seama celor săraci. vicţii ţ,n . Neajunsurile amintite c re m ă oa­
gospodăriile colective din Dobra, unde frecvenţa este în medic clc Neştiinţa de carte bluiuia, ca ţi mi­ . m v menilor multe greutăţi,
ic.y sînnu
Lăpuşnic, Bretea M urcşană, Ilia 50 Ia stila. zeria, pretutindeni. In scopul înlăturării lipsurilor sem­
şi altele sau o b ţin u t cîte 2000— Pentru aceste deficiente se fac In anii puterii populare. înfătiţarca satul Tău nalate este necesar ca tovarăşii d:n
2800 kg porum b boabe la hec­ vinovate în p rim u l rînd consiliile satului Tău, via{a oamenilor dc aici conducerea I.U.T.A. să manifeste mai
multă răspundere, mai multă aten­
tar. La aceste gospodării colecti­ de conducere ale u n ită ţilo r res s-au schimbat radical. Obidiţii fi umi­
ţie fală de realizarea sarcinilor ce
ve s-au înregistra t şi cele mai pcctivc care n-nu luat m ăsurile liţii de altădată sini rtifuzi ungurii Dorlr.a Scor|a.(ltn secţia len­ le revin. Ei trebuie să depună toate
rid icate p ro du cţii de grîu pe ra­ necesare pentru a m obiliza stuphii pe pănninlurilc ţi munca lot PETREŞTI jerie a fabricii „Sebeşul" din eforturile pentru a asigura transpor­
ion. Rezultate bune au o bţin ut cursanţii la lecţii. Conducerile ţi se bucură dc un trai demn, felicit ) Sebeş, este o muncitoare con­ tul In comun al oamenilor muncii.
aospodăriile colective a m in tite şi gospodăriilor colective am intite, hi sal există o gospodărie agricolă co-j noastră voluntară ştientă, harnică. In anul care a In condiţii corespunzătoare.
sub îndrum area org an izaţiilor de Icctivă cure, în cei ci tivii ani dc la 1 De la trecut şi-a depăşit jn medie sar­
la celelalte c u ltu ri. înfiinţare, u contribuit mult Iu ridica-j ŞTEFAN CRĂCIUN
p a rtid trebuie să determ ine cinile de plan cu 30 la sulă.
C olectiviştii din Dobra, spre h u h h U ........... u m 4 l M i
pe to ţi cursanţii să p a rti­ rea economică a localităţii. Locul bor. i maistru la
exemplu, au realizat ve n itu ri bă­ cipe cu regularitate la pre­ (Ielelor de carc-ţi amintesc bâthnii a j A lît calitatea spectacolului, cît uzina termoelectrică Gurabaiz.-i
neşti în valoare de peste 460.000 darea le c ţiilo r, ţin în d scama de fost luat. dc casc arătoase, temeinic j Sesiunea sfatului şi buna interpretare au plăcut
lei. iar cei din Lăpuşnic dc peste fa ptul că ridicarea c a lific ă rii clădite, ce vădesc belşugul ţi bunăslu-\ popular comunal spectatorilor, program ul fiin d
300.000 Ici din legum icultura. profesionale a co le ctiviştilo r este rea. Şoseaua, recent construită, ca prezentat de trei 'o ri pc scena
clubului sindicatului fabricii.
Toate aceste realizări au fost o condiţie esenţială pentru o b ţi­ autobuzul pus la dispoziţia sătcnilorĂ La ordinea de zi a celei de a IE W BA
10-a sesiuni a S fatu lui popular -----------------
posibile dato rită fa p tu lu i că s-a nerea dc p ro du cţii agricole spo­ le oferă acestora posibilitatea dc a st) al comunei Pctreşti, raionul
acordat o m are atenţie a p lică rii rite. deplasa rapid spre localităţile mai im . Sebeş, a figurat rap ortu l cu p ri­ Concursul pionierilor (li H e matogralul „M inerul"; ThIUS: T i­
m ă su rilor agrotehnice înaintate portante ale raionului. vire la dezvoltarea sectorului zo­ şi şcolarilor nerii — cincmalogralut „V ictoria"]
Ing. CAZACTNCU MIMAI Ca peste lot in (ara noastră, anal­ 7AATNA: Sn/uf viaţă — c.inemalft-
de către cursanţii ce rcu rilo r agro­ otehnic din G.A.C. ,,Ogor n o u '. Prezentîndu-se la faza intereo 5 IANUARIE I9G4 graful „M uncitorul", IU A : Godin
din colectivul subrcdacţici vo­ fabetismul, odioasa moştenire a regi- Din ra p o rtu l prezentat cît şi din
tehnice, cît şi de către ceilalţi munală a tra d iţio n a lu lu i concurs DEVA: tcaric X C — cinemato­ — cincmalogralut „lum ina"; A-
cole ctivişti. luntare, lila •— ................ — r r r j .r f r r r r d iscu ţiile purtate, a reieşit faptul al p io n ie rilo r şi şcolarilor desfă­ graful „Patria"; Cartnuche — ci­ POLDUL DE SUS: Lacrimi tir/ii
că a tit consiliul dc conducere al şurat pe scena Casei raionale de nematograful „ A r t a S ! MERI A : — cinematograful „23 August” ;
gospodăriei colective cit şi colec­ cu ltu ră din Sebeş, reprezentanţii Ultim ul tren din Cun H ill — ci- CÂLAN: Povestea panfalioru/ui dc
tiv iş tii m anifestă m ultă preocu­ Şcolii de 8 ani din P ctrcşli au ob­ ocm'tlcqtalul „M uncitorul"; PE­ aur — cinematograful „Tabăra
pare în această direcţie. G rija se TROŞANI 1 Primul rcpotluţ — ci-
ţin u t un frum os succes. Astfel, l.C.S II ".
reflectă a iît în depăşirea efecti­ ncmaingraltil „Republica” ; V'arri şi
vului de animale p la nifica t pe form aţia de cor s-a clasat pe lo­ fum — cincmatagralul „7 Noiem-
i i l i W î - anul trecut, cît şi din p ro d u cţiile cul I, Ioc pe care l-au ocupat si brieu; ALBA IU LI A : Regina sta­ (Buletin
de lapte şi carne realizate. solistele vocale A. Zaplanic şi M. ţiei de benzină — cincmatagralul
M untiu. De asemenea, au rn.ii
Au mai fost scoase dc aseme­ ocupat locul 1 şi V. Zdrenghca ,Victoriei"; Povestea puntolinrului u t p te o r o l o q i c
nea în evidentă g rija faţă de fu ra ­ de aur — cincmalogralut „23 Au­
f /- * ^ 4 - ' f'-. pentru recitare şi orchestra fo r­ PENTRU ORE
jarea raţională a anim alelor, fo­ gust"; SEBEŞ: Oameni de atacai
losirea cit m ai judicioasă a fu ­ mată din 22 de pionieri şi şcolari — cincmatagralul „ P ro g re s u lO Vreme frumoasă cu nopţile reci
Un frum os succes a înregistrat şi cerul mai mult senin. Tempe­
rajelor, clc. zi de toamnă — cinematograful
şi eleva M. G hcorghiu, solista co­ „Sebeşul"; ORAŞTIE: Dintele de ratura variabilă. va fi cuprinsă
Spectacol muvcal ru lu i. Pentru bunele rezultate nur — cincmatagralul „ Patria" ; O ziua Intre 0 şi — 5 grade Iar
obţinute m erita a fi scoasă in evi­ noaptea Intre — B şi — 12 grade.
Un colectiv de m uncitori, teh­ denţă munca tovarăşei H eidcr moştenire cu bucluc — cinetnaio- V inlul va sufla potrivit din nord-
gralul „Flacăra"; HAŢEG: Noua
nicieni, ingineri şi fu ncţio n a ri din B rigile, sub a cărei îndrum are prietenă a tatii — cf/tc/nofor/ra/iW est si est.
cadrul fa b ric ii de Iu n ie din Pe- s-au desfăşurat bucăţile muzicale „Popular"; BRAD: A1o/>y Dlch — PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
treşti, a pregătit şi prezentat în clncmalnţtr-aful „St. roşie"; LO- Vreme frumoasă cu nopţile reci
I l i l S faţa cetăţenilor spectacolul cu Carnavalul tinereţii NEAr Eleno din Troia — cinc- şi corul senin.
revista m uzicală
,,Excursie
pc
note". Zilele trecute, p io n ie rii şi şco
t*.* ' •cX.î t Acţiunea spectacolului constă la rii din comună au luat parte
m w m i într-o excursie muzicală, în la un frum os carnaval al pionie­ A N U N T
care in te rp re ţii pornind din fa rilo r caic s-a desfăşurat in sala
brică călătoresc p rin d ife rite mare a căm inului cu ltural. Agenţiile şl filialele O.N.T. „Carpaţi" din toată ţara au pus
lo ca lită ţi din ţară, popularizînd Cu această ocazie, au p rim it în vînznrc tocmi pentru odihnă şi tratament balnear în trimes­
astfel, o scrie de obiective in­ d is tin c ţii pioniereşti pentru bună trul I 1964, cu plecări în staţiuni începind de la 5 ianuarie 1964.
dustriale şi localităţi, ca acelea purtare şi rezultate la învăţătură In acest sezon se acordă reduceri de tarif intre 10—15% la
din Bicaz, Oneşti, Săvincşli, A r­ o serie de p ionieri frun ta şi. După tratament balnear în următoarele localităţi:
geş ele. înm înarea d is tin c ţiilo r 's-a orga­ Govora, Hcrculane, Ocna-Sib iu, Bazna, Victoria 1 Mai, Victo­
Paralel cu popularizarea reali nizat concursul MCcl mai bun re ria 9 Mai, Sovata, Pucioasa, Olăneşti, Slănlc-Moldova, Căciulata,
zărilor, spectacolul a satirizat bi Sîngcorz-băi, Buziaş, Borsec, Va tra-Dornei şl reduceri de 20—
c ita to r". C iş lig ă lo rilo r li s-au 25% la odihnă in următoarele localităţi:
rocratism uî, atitudinea înapoiată acordat p re m ii în cărţi.
Tată de muncă, cc se mai m ani­ Sinaia, Buşteni, Predeal, Păi tîniş, Sibiu, Borsec, Sovata,
festă încă Ja a num iţi tovarăşi din In continuare, p io n ie rii au luat Tuşnad.
fabrică. parte la d ife rite jo c u ri pionie­ Se pun în vînzare locuri în serii de 3 pînă la 12 zile şl serii
1 i-v P - ^ j - ^ .£>i' ; -JliL reşti. La reuşita carnavalului au de 18 şi 21 zile.
La reuşita spectacolului au c o n trib u it cadrele didactice, in ­
c o n trib u it tovarăşii Som mer Si- Posesorii de bilete O.N.T. „ Carpaţi'1 beneficiază de 50% redu­
Căminul cultural din comuna Cimpu dispune de un Irumos local cu 0 săli de repetiliî, m i() dc spectacole m ion şi Danii O pincar d irijo ri, s tru c to rii de p ionieri şi m em brii cere pe calea ferată şi autobuze.
şi o bibf/o/ecd cu peste 3.500 volume. C onstantin Ioncscu, a utorul şi co m ite tulu i de p ă rin ţi. Pentru copiii între 7—14 a ni, reduceri pînă la 50% din tarif.
La cdmin îşi desfăşoară activitatea o echipă de teatru, o brigadă artistică de agitaţie şi o echipă de regizorul spectacolului, precum Reţineţi din timp locuri pen tru tratament şi odihnă în trimes­
dansuri, toate liind dc mai multe nrl premiale Iu diferite concursuri artistice pe (ară şi In regiune. şi in te rp re ţii E m ilia Oniţa, M aria VASILE ZDRENGI1EA trul 1 i96*5 la agenţiile şi filiale le O.N.T. „Carpaţi" din întreaga
In fiecare seară ta cămin sc In/ilncsc sătenii clm Cimpo, unde /oucă şah, tulite împrumută că iţi, Bogdan, Augustin Crişan, Stela profesor ţară.
rds/o;esc o revistă sau un 7.iar.
Bărbulescu Sabin Muntean, Ioan (responsabilul subrcdacţici v j-
JN FOTO: O repetiţie cu echipa dc teatru ţinută de piolcsoara Marin Pătra.şcu (a doua din stingă). Albu şi a lţii. lunlarc din Pctrcşli). E. :B9..iO:i.lBi SUlS D. B
I.R. „COMBUSTIBILUL” DEVA ti
K
Cum instruim şi ed icăm tineretul şcolar acasă. Aceasta c bînc. Da-r acest aju­ încredere de către aceştia. Cind co­ A N G A J E A Z A I M E D I A T : ?
tor trebuie să (ic oricnlal spre în­ pilul are insuccese, părinţii trebuie M
drumarea gîndirii copilului pentru a să procedeze cu tact, să-l îmbărbăte­ — Şef serviciu plan
IF©5#z!!îaE#<£& d e p 5 ai&BdeB*ai©a# afla „firul'* rezolvării temei sau pr )- ze şi nu să-l descurajeze prin repro­ — Revizor contabil â ţ j
şa issfetlîM* d e ea&arocă SnrîegtesGdegfltfă bieniei şi nu in rezolvarea efectivă a şuri. Ei trebuie să-i arate însu cau­ Relaţii suplimentare se pot prim i la serviciui plan El
acestora de către părinţi. Unii părinli
zele insuccesului precum şi cum tre­
consideră că rezolvînd tema în locul buie su muncească pentru asigurarea ca
copilului, îl ajută. E greşit acest mori el întreprinderii H
Subliniind importanta deprinderi­ Dar deprinderea şi obişnuinţa de succesului, subliniind cu tărie şî con­
lor si obişnuinţelor dc munr.l inde­ a munci independent nu sini înnăs­ pilului Ci sînt ceî d in iij chemaţi s?î dc a înţelege noţiunea dc ajutor pă­ vingere că acc9t lucru este posibil. ii 1 i i u a b 1 1 1 1 !!! D'. s ■ fl 1 ■ 1 ■ a « a m a n a .1
educe spiritul de independentă al co­
pendentă N, K. Krupskaia scria in cute ci se formează. Dc aceea, in pilului. Din păcate însă, unii părinţi, rintesc. Procedînd in mod sistematic, Independent nu poale fi decit ccl
1932 1 „Progresul tehnicii si al şliin- cele ce urmează vom enumera ci- supravcghimJu-şi Sn mod exagerat dezvoltăm in mintea copilului idccacă care ştie ce vrea şi vrea ce ştie. Aşa l
lei. schimbarea permanenta a ocu­ teva din căile şi procedeele care, uti- copii, frîncoză manifestarea şi dezvol­ în viată se poate trăi fără muncă, fiind, este necesar su privim proble­ PRODUCĂTORI! i
paţiilor, a funcţiilor, necesitatea ilo n fi/ate In munca de educaţie a copii­ tarea la aceştia a independentei şi r.â este mai uşor ca alţii muncească ma formării spiritului dc independen­ i ţ
ccrccla si rezolva o mulţime de pro­ lor, asigură formarea la aceştia a in locul tău. Şi acest mod dc a gin- tă Î 11 lumina unei pregătiri temeinice
bleme mereu noi presupun pricepe­ independenţei. a curajului. De obicei, această su­ di este dezastruos pentru viitorul co­ a copiilor noştri. Ccl care arc cunoş- Contractînd laptele de vacă şi bivoliţă
rea de a munci independent penlru praveghere exagerată, această „dă- pilului. linie temeinice, deprinderi trainice —
In formarea deprinderilor şi obiş­ dăcire" se manifestă In fam iliile cu
însuşirea cunoştinţelor... Omul rnre nuinţelor dc muncă independentă va Aşadar părinţii trebuie să acorde devenite, prin muncă sistematică, 0- cu I.C.I.L. Simeria, beneficiaţi de urmă­
nu s!;e să înveţe singur si îr-i însu* un singur copil. Acesta devine un fel ajutor copilului numai cind acesta bişmiinţe — poate fi independent
(rebni să ţinem seama de faplul că tic centru al atenţiei întregii familii, toarele avantaje :
sesta numai ceea ce ii spune tnv.Hfi- orice funcţie, orice calitate, sc for­ nu poate învinge singur anumite în acţiunile sale, poale să aibă in iţia ­
torul, profesorul, omul care nu şlm inlcrzicindu-i-se orice acţiune care greutăţi. Orice ajuloi dat in plus de­ tivă. Pentru 150 litri lapte contractat de
mează si sc dezvelii In activitate i-ar cere cit de cil efort şi indepen­
să meargă numai dus de căpăstru, nu vine o (rină in dezvo’tarea armo­
Deci şi independenta — această ca­ dentă. Crescut Intr-un asemenea c li­ De asemenea, cunoaşterea dc către la o vacă pe timp de un an, veţi primi :
e bun de cine §:ic ce marc In;r 11 nioasă a personali Iuţii copilului.
blate esenţială a omului nou, acea­ mat. copilului i sc atrofiază orice spi­ copil ă scopului şl a rezultatului ac­
Noi trebuie să deprindem ,tinărn ge­ stă trăsătură a caracterului său — sc Există apoi tendinţa dc a controla ţiunilor sale, constituie condiţii esen­ — 4 0 0 ţjr. târiţe pentru un litru lapte
neraţie să-si însuşească in med in­ rit dc iniţiativă şi independentă, de­ in mod exagerat copilul. Controlul pe perioada 1 noiembrie - 3 0 aprilie
formează in acele activităţi carc-i vine mai tirziu un om timid care se ţiale pentru dezvoltarea independen­
dependent cunoştinţele14 (N. IC. ICrup- este necesar, dar cind depăşeşte anu­
solicită spiritul de Independenţă. descurcă greu în viaţă, ţei şi iniţiativei. — 2 0 0 gr. tărîte pentru un litru
skaia, Opere pedagogice alese. mite liniile devine dăunător: „anchi-
E.S.D.P.. |%0, p. 271). Prin natura lucrurilor, copilul este Unii părinţi, citind aceste rlnduri. lozcază'* iniţiativa şi independenţa Formarea deprinderilor dc muncă aapfe, pe perioada 1 mal-31 octombrie
supraveghiat şi îndrumat dc către independentă, a obişnuinţei dc o
Deşi rindurile dc mai sus au vă­ se vor intreba nedumeriţi: adică să copilului. Dc aceea, un control este — avansuri de bani in contul con-'
zul pentru prima oară lumina (gra­ adulţi, dc către părinţi în primul rînd. nu-mi ajut copilul? să-l las să creas­ munci independent constituie o pro­ ftracfiuOui.
însăşi procesul educaţiei implică sn- bun şi educativ atunci cind treptat, blemă centrală a educaţiei noi. Re­
fului cu mal mult dc trei decenii
In urmă, ele Işi păslre.r/.ă şj astăzi pravctjhere şi îndrumare atentă pen­ că la întîmplare? Nimeni nu sc gin- ireptal se tran.-formâ in autocontrol. zolvarea ei depinde şi dc înţelegerea Producătorii din zonele de deal şi mun­
ară'talilalea. Pa am putea spune c5 tru ca dezvoltarea lui să se realizeze desle la aşa ceva! Noi părinţii avem Munca edrcalivă efectuată cu prile­ rolului, a importantei acestei trăsă­
abia astăzi au devenii arlualc, in cu bune rezultate. S-ar părea că chiar obligaţia morală de a ne ajuta jul controlului trebuie astfel dusă in ­ turi pentru personalitatea omului te vor fi scutiţi de taxa de păşunat şi
aceste două noţiuni. — educaţia şi
epoca în care desăvirşim socialismul copiii şi dc a-i îndruma. Numai că cit necesiîdti'c externe (ale controlu­ nou. Iar părinţii sînt cei dinţii care vor putea primi credite pentru cumpărări
5i piegălim trecerea la comunism. independenţa — slut în raporturi an­ trebuie să înţelegem bine ce în­ trebuie să înţeleagă acest ro] şi să-şi
Căci omul nou. omul chemat să rea- tagonice. Aceasta însă numai pentru lui) să devină ncccsiiăti interne (ale de vaci astfel:
• izezo acest deziderat al omenirii cei care nu cunosc sensul deplin al seamnă a-i ajula şi pină unde ajuto­ autocontrolului). educe copi1 în aşa Ici. Incit in vi/i|ă
— societatea comunistă — trebuie noţiunilor. Educaţia adevărală, edu­ rul e ajutor si de unde începe să se Independenta apare şi se dezvoltă să ştie. In primul rînd. să umble pe — 3.000 le! penlru vaeî şî junînci;
să fie înainte dc ţoale, omul in:!;a- caţia comunista, implică formarea şi transforme in „dădăeeald“. atunci cind copilul vede şi simte că propriile lor picioare. A r.<& ici penfru vitele.
lîvetor si aJ independentei in ac- d'>z.voltarea independenţei. Dc obicei părinţii acordă ajutor acţiunile lui povilivc sini apreciate
ţiune. fecior unlv. ION DRAGAN
Părinţii sînt prim ii educatori ai co­ copiilor la efectuarea temelor pentru de către adulii şi cind i se acordă Institutul Pedagogic Timişoara