Page 60 - 1964-01
P. 60
’ Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2818
/\ ffr IE N SOI v i
no c dragă; 18,00 Muzică popu-
( lin e m a laiă interpretată de Arlcmiza Bc-
ja î si Dumitru Bălăşoiu ? 18.20
20 IANUARIE 1904 „Partid iubit41 — progre dc cin-
D EV A : Uciqasul şi IoIq — cinc- tcce; 18.40 Muzică uşoară; 19,00
moloqroiul „Rntr/n" ; Tofi nco.vd — Revista economică radio; 20,10
Cîntece şi jocuri populare; 20,30
Vizita lui Fidel Castro D eclaraţiile secretarului izita lui Palmiro Togliaifi în Iugoslavia clncm xloqraiitl „A ria "; PETRO Noaplc bună cap ii; „Găleata dc
Ş A N I: Cind vine pisica — cine-
general al Ligii A rabe mulnqiQlul „ Republica“ ; Tudor — a u r"; 21.15 Tribuna radio,- 22,20
BELGRAD 18 (Agerpres). —
în U.R.S.S. CAIRO 18 (Agerpres). După cum anunţă agenţia Taniug, mers mai departe. Pentru reuşită, este scria I şi II — cinemQlnqralul Muzică de dans
a
„7 Noiembrie" ; ALBA lU L IA : Tu-
necesară o colaborare
reciprocă
V ineri seară a avut loo la Cairo o tn cadrul v irile i sale in Iugoslavia. tuturor forlelor iubitoare dc pace in dor — scria ! şi II — cincmulo- PROGRAMUL II : 8,40 Melodii
Mitingul din oraşul Kalinin conferinţă de presă In oadrul căreia Palmiro T oglialli. secretar general al realizarea — după posibilităli — a qraful ,,V idoria" ; Conccrlnl mult populare; 9.00 Muzică din opere
seorelarul general al Ligii Arabe, 1 las- P.C.I., a făcut o declaraţie revistei unor programe comune, in vîlabora- visai — cincmaloqralul „23 Au- te ,■ 9,45 Cinlece despre otclari ;
’ MOSCOVA 18 (Agcrprcs). TASS Cred că partea cealaltă va da do svma, a făcui unele precizări asupra Iugoslavi „Konunu-nist.". ica unor noi stopuri şi in mu oca qusl" ; SEBEŞ: E permis să calci 10,05 Muzică uşoară; 11,00 Mu* /
transmite : vadă de sulicicnt bun simt pentru holăriri,!or luate de şefii color 13 pentru indeplhiirea lor. In acest sens p?. io.'bă — cincmaloqralul „Pio- zică uşoară; 11.15 Pagini literare
Fidel Castro. priin-sccrclar al Con a-şi da seama la ce ar duce Încălca state arabe. El a anunţai că confe Referindn-se la cod: două vizite an considerăm ca necesară contribuţia qresur ; Arnvn — cincmaloqralul închinate lui V. f. Lenin; 12.05
ducerii naţionale a Partidului Unit al rea înţelegerii". terioare ole sale tn această Iară el „Sebeşul* ; ORÂŞTIE: Eieclra —
Revoluţiei Socialiste, preşedintele gu N. S. Hruşclov a spus că tocmai rinţa arabă la nivel Înalt a hotărit a arătat că „ati-t prima cit şi cea dc-a pe care o poale do u îilalea tuturor cincmaloqralul „ Patria* ; C crlilica- Melodii m arinăreşti; 13,30 însem
vernului revoluţionar al Cubei şi astăzi o citit informarea unor oameni numirea In funcţia de şef al Coman doua vizită au avut ca scop să rea foitelor comuniste. indiferent dc tul de naştere — cincmatoqrahil nări de reporter; 13,37 C inlece;
pe;sonalilă|ilc cubane care îl înso dc şliintă sovietici cu privire la ex damentului m ilitar unificat arab o lizeze între partidul nostru şi comu c o n d iliili in care activează, indiferent „Plăcură"-, HAŢEG: Căpitanul Pra- 14,10 Cînlccc dc draqoslc din ope
ţesc In vizita in Uojunca Sovietică, perimentarea unei noi rachete. pe generalului AII Amer. şeful statului niştii iugoslavi nu numai relalii de cassc — cinemaloqralul ,,Populor" ; re i? ; 15,00 Pc marginea Dunării —
si N. S. Mruşciov. priin-secrctar al care a apreciat-o drept remarcabilă. major al forlelor armate ale H AU. de sarcinile lor naţionale dircclc şi BRAD: Ultima şansă — cincmato- cinlece şl jocuri populare; 16,12
CC. al PCD.S., preşedintele Consi „Cu toate că, tovarăşi, jacheta nu o Kassuna a făcut, de asemenea, cunos cunoaştere şi înţelegere reciprocă, ci de forţele lor. qralul „Steaua roşie" ; IU A : Noap
liului dc M iniştri al U.R.S.S., au v i poli băga în ciorbă, nu le poli să cut că va fi constituit un comitet spe şi dc prietenie. Actuala noastră călătorie în Iugo te nccrufâtoarc — cincmaloqralul Form alii dc muzică uşoară; 19,00
zitat vi-neri întreprinderi industriale tura cu ea. a i rachete ne apărăm. cial al Ligii Arabe, condus ele secre T oii simţim că întreaga lume se „ Luminan -, SIMERIA : Plaja — cî- Muzică roininească dc eslradă ;
din oraşul Kalinin (RS.F.S.R.). Dar pentru a dezvolta, a consolida află la începu Iul unei noi perioade slavia linele spr? acest scop. Consi 19,30 Din activitatea sfaturilor
La Combinatul de lină pieptănată viato societăţii, trebuie muncit, tre tarul general, ca-rc va supraveghea de dezvoltare a relaţiilor iulr;? po derăm că aceasta este ou numai în nemainqfahti .,M uncitorul" ; ZLAT- populare; 20,10 Agendă teatrală i
a avut Ioc un miting la care au ro buie create valori materiale". aplicarea hotfirîrilor conferinţei. El a poare si state — a spus in continua tnleresul celor două partide, ci si in NA : Lo vlrsla draqoslei — cinc-
d it cuvintări Fidel Castro şi N. S. El a ridiculizat născocirile unor precizat că s-a aprobat planul p ri re Palmiro T oglialli. Lupta pentru maloqtuU.il „M m ic)/oru/“ ; LONEA : 21,20 Muzică de estradă ; 21.30
Mruşciov. cercuri reacţionare, potrivit cărora vitor la devi-erea apelor afluenţilor interesul celor două popoare, al ce Povestea unei veri — cincm aloqia- Oameni de scamă din istoria cul
Luînd cuvînluî, Fidel Castro n spus. evenimentele din Panama ar fi o Iordanului, plan ce va putea fi în destinderea încordării şi crearea unei lor două slalc. Iul „M in e ru l"; TEIUŞ: Doctor in turii ; Ion Luca C aragiale; 23,05
printre altele, că revoluţia socialistă operă a lui Fidel Castro. „Aceste eve- făptuit In decurs de aproximativ 13 perspective pentru o pac? trâmbă liloz^lie — cinemaloqralul ,,Vic- Muzică u.-oară. i
care are loc in Cuba a devenit ivi m m cile slut un rezultat al politicii luni. cu cheltuieli In valoare de si stabilă pentru toii a obţinui u iele Agenţia Taniug, anunlă că losip loria u ; APOLDUI. DE SUS : CotHn Buletine dc ştiri şi radiojum ate:
putinlâ datorita laplnlui că „mai iu de jaf, dusă dc im perialişti in Pana 6250.000 lire egiptene. rezultaţi însemnate. Trebuie insă Uroz-Tilo şi Palmiro Toglialli, îm — cincmaloqralul „23 Auqusl"
tii a avut loc Revoluţia Socialistă din ma", a spus el. apreciind drept legiti preună cu membri celor două dele CĂI.AN : A dispărui o novu —■ ci- 5,00; 6.00; 7.00; 11,00; 13.00;
Octombrie". mă dorinla panamezilor de a se e li ncmatoqralul „I.CS.H ". 17.00; 20,00; 22,00; 23.52 (progra
„Ştiu. a arătat vorbitorul in co Ui- bera do sub jugul imperialist. gaţii, au sosit vineri scară la Kara- mul I) 10.00; 12.00; 14.00; 1GJ>0;
nuare, că sentimentele de prietenie „Salulăin lupta poporului cuban In preajma alegerilor generale din Rhodesia ycorgevo. Ei au petrecut ziua de (Q.adio 13.00; 21.00; 23,00; 0.52 (progra
si dragostea voastră se află alături pentru lichidarea bazei m ilitare ame simbălă discutind şi odihnindu-sc. mul II)
de revoluţia noaslr<t“ . ricane de la Giianlanamo. a subliniat de nord
După ce a relevat prtel.'nid de ne vorbitorul. Paminlul din Gua itanamo 20 IANUARIE 1964
clintit între Uniunea Sovietică şi ?slc un păinînl cuban şi el trebuie LUSAKA 18 (Agerpres) — Luînd cuvînluî la un miting elec PROGRAMUL I : 5,05 Oînlcce de
Cuba. Fidel Castro a scos in evidentă să aparţină Cubei". In Rhodesia dc nord vor avea loc toral care a avut loc la Lusaka, Kon- Tratativele de la Londra muncă ; 5,35 Muzică populară i r] j n l e l i n
impresia prolundă produsă asupra lui N. S. H ruşnov a declarat că oa neth Kau îda a spus că „este timpul 6.07 Muzică uşoară; 6,30 Emisiu
de vizita făcută la Combinatul tex menii sovietici se bucură de succe alegeri generale l i zilele de 20 şi în problem a O pruîui nea pentru sale 6,40 Jocuri popu
til din Kalinin. Ascullind la acest sele pricleni.or cubam. „Sînlcin con 21 ianuarie, pentru crearea unui gu să păşi» înainte pe calea spre inde lare 6,45 Salut voios de pionier; nudeoroLogie
m itinq cuvintărilc sincere ale unor vinşi, a araldt el in încheiere, că vern african, după carî va fi pro pendentă şi sintem holărîli să n* LONDRA 18 (Agcipies). — 7,10 Muzică interpretată dc fan
muncitoare şi ale conducătorilor com poporul cubai va repurta in domeniul clamată autonomia internă. M ajorita orientăm pe această calc ca o na Agenţiile de presă relatează că fară 7,30 Sfatul m edicului; 8.00 PENTRU 24 DE ORE
binatului, a spus Castro. „M-am qin- dezvoltării economice aceleaşi victo tea observatorilor politici prevăd că ţiune unilă". activitatea diplomatică dc la Vreme în general frumoasă cu
dit la Uniu tea Sovietică, la măreaţa rii pc care fc-au repurtat poporul so victoria fn alegeri va reveni Parti Kamida a subliniat că partidul său Londra în problema Ciprului a Sumarul ziarului „Scinlcia" ? 9.00 cerul mai mult senin ziua. Vînful
Istorie a U niunii Sovietice, a poporu vietic şi popoarele celorlalte tari dului unit al independeiţei naţionale in culioncază să schimbe chiar în fost transferată sîmbătă la reşe Jurnalul satelor; 10,47 M elodii va sufla moderat dîn sud s! est cu
lui ci, a partidului ci comunist. M-am socialiste". hccsI an actualul sistem electoral care populdre din Gannda ; 12.00 M uzi intensificări locale. Temperatura
gIndii la lupta poporului sovietic, la ☆ al cărui lider este Kcnncth Kaunda dinţa pomului ministru britanic. că <Ic balet; 12.30 Melodii popu
munca lui nlină de abnegaţie, la vic Prestigiul acestui partid a crescut da acordă privilegii albilor. După cum Douglas Home, de la Cliequers. lare din Transilvania ,* 13.10 M u ziua va fi cuprinsă între —6 şi — 12
toriile excepţionale dobindilc dc oi. După înlilnirea cu oaineiii muncii torită luptei duse pentru dizolvarea se şlie. potrivit acestui sistem, zece La acesic discuţii, din partea An zică uşoară romineaseâ ; 14,00 Din grade iar noaptea între —9 şi —16
Tot ceea ce vezi astăzi în Uniunea din oraşul Kalinin. N ikita Mruşciov, Federaţiei Rhodcsiei şi Nyassalandu- din colo 75 locuri ole Adunării le gliei participă Duncan Sandvs. grade. Dimi neula ccală.
Sovietică confirmă încrederea Ini fidel Gnslro şi p'rsoanelc care îi fn- )ui (31 decembrie 19G3) gislative slut rezervate reprezentan minis'rul dc stat pentru proble muzica popoarelor 14,30 Vreau «fi PENTRU URMĂTOARELE 3 ZIIE
Lenin In partidul, in poporul său". solcsc s-au înapoiat la reşedinţa din mele CommonweaUhului. lordul ştiu; 16,00 Cinice? pioniereşti;
In cuvîivtul său, N. S. Mruşciov. îm prejurim ile Moscovei, unde sini ţilor colonialişliior albi rar? formea 16,15 Vorbeşte Moscova I ; 16.45 Vremea devine neslabilă cu tem
refcrindu-sc la ritm ul de creştere a găzduit"; oaspeţii cubam. Succese ale greviştilor ză o parte foarte mică din popu Carrnigton şi înaltul comisar bri Muzică populară; 17,40 Tinereţea peratura în uşoară scădere.
economiei Uniunii Sovietice, a men La 18 ianuarie au co rlinuat dis laţia tării. i tanic in Cipru, Arthur Clark.
ţionat faptul că planul leninist de cuţiile intre Fidel Castro şi N. S. brazilieni
construire a unor centrale electric^ Ilruşclov pe probleme care intere
c*j o putere totală instalată de ).5 sează ambele pârli. La convorbiri au BRASILIA 18 (Ageipres). —
milioane kilow aţi era prevăzut pc 15 luai parte Lionid Brejncv, Alexei Ko. Ca urmare a e îo rlu rfo r întreprnsp In subcomisia O.N.U. pentru problemele Co(iiii)$natu9 siderurgic Hunedoara j
ani. Acest plan a fost depăşit îu 11 sigiliu, Anaslas Mikoian, N ikoloi Pod- de m inistrul brazilian al muncii.
nnt, Iar in prezent, numai î.i cursul gornii. ministrul apărării al U.R.S.S., Amaury Silva, s a ajuns ld o regle discriminării rasiale i
anului 1963, In U.R.S.S. s-au construit mareşalul Uniunii Sovietice, R. Ma- mentare a conflictului dintre munci a n g a j e a z ă im e d s a î
centrale electrice cu o putere totală linovski. prim -locfillorul său mareşa NEW YORK 18 (Agerpres). — sancliunî împotriva promotorilor lui
Instalată de mai bine de 10 milioane lul Uniunii Sovietice. A. Grecilro, şi, torii din diferite sectoare dc a ctivi Subcomisia O .NU pentru proble In co.ilinuar'' Connaly a amintit că Maiştri, tehnicieni, economişti principali şi şefi contabili, in
kW , „Iată cu ce paşi înaintăm" a de asemenea, ambasadorul U R.S.S. tate şi patroni. mele discrim inării şi apărării mino asemenea manifestări ale rasismului, condiţiile legale dc pregătire, vechime şi salarizare, după cum
6pus el. in Cuba. Alexandr Alex«>v. Convor După cum transmite agenţia Fra îce rităţilor a examinat î.n şedinţa sa dc cum este apartheidul şi segregaţia » urmează :
Referindu-se Ia relaţiile dintre birile s-au desfăşurat intr-o atmosfe Presse, prinlrc cel care au oblim it sa — ingineri vnctalurgişti
U.R.S.S. şi Cuba, vorbitorul a arătat: ră cordială. tisfacerea revendicărilor se află sa vineri preambulul la proiectul linei sînt folosite in mod obişnuit împo — ingineri siderurgişil
„l-n timp ce Cuba lupta pentru liber Apoi cu tot ii au participat la o convenţii internaţionale privind lichi triva m uncilorilor in vederea reduce — ingineri mecanici
tate şi independentă, inim ile noastre vînătoarc. In pădure a avut loc o lariaţii societăţilor do electricitate, darea tuturor formelor de discrim i rii salariilor lor. Nu trebuie uitat că — ingineri electromecanici
erau alături dc poporul cuban". Apoi masă tovărăşească. telefoane, gaze şi tramvaie din Rio nare rasială rasismul este o armă a colonialîsmn
a arătat că „înţelegerea cu guvernul In seara aceleiaşi zile,' N ikita de Janciro. funcţionarii civ ili din Luînd cuvînluî la această şedinţă. lui şi de aceea convcnlia trebuie să — ingineri oţclari
S.U.A. este In vigoare şi astăzi, şi Mruşciov, Fidal Gaslro şi ceilalţi con M inisterul Marinei, salariaţii din asi menţioneze legătura dintre colonia — ingineri furnaliştl
ntîta timp cît înţelegerea este res ducători s o v iîlic i şi cubam s-au ina- gurările sociale şi şoferii de autobuze. M. Conaly. observator din partea lism şi discriminarea rasială. Dc ase — Ingineri dinginţi dc şantiere
pectată, noi ne (Inem promisiunea. poiat la Moscova. F.S.M., a subliniat că convcnlia tre — ingineri proiectanţi
De asemenea s-a Încheiat greva sa buie să prevadă cu precizie interzi menea, a arătat vorbitorul, este nece — ingineri în exploat. căi ferate
lariaţilor socictălilor de dislribuir? a cerea tuturor organizaţiilor rasiste. sar ca convenţia să interzică acele — maiştri mecanici
Evoluţia evenimentelor din zona combustibilului şl carburanţilor care A r fî lipsit de sens. a precizat el. ca practici rasiste prin care cetăţenii — maiştri lăcătuşi
u icia sau altei rase, sau grupări et
a paralizat, timp de o săptămînă, — maiştri electricieni
aciasiă convenţie să interzică rasis nice sint lipsiţi de posibilitatea de o
Canalului Panama transporturile In şase state din nor- mul fără să prevadă in acelaşi timp participa la activitatea sindicală. — maiştri strungari
dul Braziliei. In toate cazurile gre — maiştri apaducteri
W ASHINGTON 18 (Agerpres). — ei a constat exclusiv in a veghea să viştii au obti<nut mărirea salariilor şi — maiştri oţelari
I i seara zilei de 17 ianuarie, De nu se producă noi incidente în zona Ouverntul R.S.A. nu renunţă 1» politica — maiştri furnaliştl
partamentul de Stal al S.U.A. a anun- canalului intre americani şi panamezi. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. — maiştri repararea vag.
ta< că guvernul panamez a adus la de apartheid — tehnicieni I
cunost!n|a guvernului american că îşi CAPETOWN 18 (Agerpres). — va intensifica politica de discriminare — tehnicieni II
va retrage tot personalul său diplo Vietnamul de sud 1 Pierderi grele suferite In Republica sud-africanâ arc loo rasială. El a prezentat în lin ii mari — tehnicieni proiectanţi I
matic de la Washington, urinînd ca — tehnicieni proiectanţi II
in prezent cca dc-a treia sesiune par politica internă şi externă a guver
guvernul coslnricai să reprezinte in lamentară. Din cuvînluî dc deschide nului. In relaţiile Internaţionale, a — şefi de staţie
teresele sale î.iî Statele Unite. de trupele guvernamentale în delta re rostit dc preşedintele Republicii subliniat Swart. R.S.A. este gata să — sub şefi de staţie !(
Guvernul panamîz a cerut, de ase inlrunle atacurile statelor afro-asia- — şefi serv. exploatare căi ferate >
menea, guvernului S.U.A. să-şi retra fluviului Mekong Sud-Africane, Charles Swart, reiese tice la adresa politicii guvernului sud- — picheri
gă personalul său diplomalio din Pa că, in ciuda presiunilor opiniei publi african. Pc plan Intern, el a i ca- — contabili şefi cu studii superioare sau medii,
nama in cel mai scurt tim p posibil. ce şi a re zo lu ţilo r adoptate de (irmat holiirirea rk. a duce şi pc mai — economişti principali
Ca urmare, personalul ambasadei SAIGON 18 (Agerpres). — artilerie. M ulte elicoptere au iost ne O.N.U. guvernul sud-african nu in departe politica dc discriminare ra — merceologi principali
S.U.A. a prim it instrucţiuni să plece După cum transmite agenţia UPI, voite să se înapoieze la baza dc ple tonează să renunţe, ci, dimpotrivă, sială. — electricieni
In zona Canalului Panama, de unde trupele guvernamentale sud-vietna- care. — lăcătuşi
va fi evacuat in Statele Unite. Consu meze au dezlănţuit Ja 17 Ianuarie un Trupele guvernamentale au suferit — strungari
latul S.U.A. din Pa iama va continua atac de marc amploare îm potriva for pierderi importante. Au iost doborite — sudori
6ă funcţioneze. Un număr dc 500 de ţelor patriotice din delta fluviului două elicoptere, mai m ulţi soldaţi au A doua întîlnire Sukarno— R. Kennedy — frezori
cetăţeni americani care locuiau tn Mekong. La acest atac au participat (ost ucişi sau răniţi, Iar o unitate — inacaragişti
Panama şi in zona canalului au şi a) roxim aliv 1.500 de soldaţi s p riji m ilitară formată din 100 de persoane, TOKIO 18 (Agerpres). — n?dy a declarat, in cadrul unei con — şoferi
fost evacuaţi şi au sosit la baza ae- niţi de 50 de elicoptere m ilitare şt care a reuşi! să debarce, este dată La 18 ianuarie, la Tokio a avut ferinţe de presă; că este foarte po — muncitori necalificaţi
nîană din Charleston, Carolina de sud. de aviaţia de bombardament. Forţele dispărută întrucît despre soarta ci loc cea de-a doua i îliln ire dintre pre sibilă convocarea unei conferinţe la — 40 paznici
U nităţile m ilitare de aviatic au stabilit patriotice au deschis un toc intens dc pinâ fu prezent nu se ştie nimic. şedintele Sukarno şi Robert Kcnnedy, nivel înalt la care să participe Indo Informaţii suplimentare se primesc de la C.S.H. — serviciul
un pod aerian pentru a transporta po m inistrul justifici al S.U.A., în ca nezia, Filipîne şi Malaya şt tn ca personal, telefon interior 42. Tot aici sc vor adresa cererile ş»
cetăţenii americani din Panama fn drul căreia s a examinat, in conti drul căreia să fie examinată proble autobiografiile solicitanţilor.
Statele Unite. Ciocniri între grevişti şi soldaţi la Saigon nuare. poziţia Indoneziei fotă de Fe ma malaycză.
La Washington a avut loc la 17 deraţia Malaycză. In încheiere, Robert Kcnnedy a
Ianuarie o şedinţă a C oisiliulu i declarat că rezultatele convorbirii
SAICON 18 (Agerpres). — patru zile în urmă, cerlnd majorarea După cum transmite agenţia Fra nce
O.S.A, pentru a asculta raporlul Co- avute cu preşedintele Sukarno sint
După cum transmite agenţia Asso salariilor. Peste 1.800 dc grevişti au Presse. „Robert Kcnnedy şl preşedin
m is iîi intcramerlcane a păcii asupra ciated Press, la Fabrica textilă „V i- ocupat întreprinderea, blocind toate tele Sukarno au ajuns la un acord încurajatoare.
aotivitătii desfăşurate In Panama. îna ★ ______ o , * - - ,in a M n r e x m
nalexco- din Saigon au avut loo v i Intrările. La corcrco patronilor, îm
inte de şedinţă, Enrlquc Tejera Pa neri ciocniri intre m uncitorii grevişti osupra form alităţilor preliminare ale SEUL 18 (Agerpres). —
ris (Venezuela), preşedintele comisiei şi detaşamentele militare. )n urma potriva greviştilor au fost aduse de unei eventuale conferinţe Ia nivel Corespondenţii agenţiilor america ;c - iJAAĂSU t' A 1M A V
irvteramericane, a dedorat ziariştilor taşamente militare. G reviştii au fost înalt între Indonezia, Filipinc şi Ma- ne de prîsă la Seul anunţă că Ro
acestor ciocniri, peste 20 de persoa
că misiunea comisiei a fost îndepli scoşi cu for|a din incinta fabricii, Iaya1'. bert Kennedy, m inistrul justiţiei a)
ne au fost rănite.
nită „In mod satisfăcător". Sarcina M uncitorii textillştl de Ia fabrica care a fost închisă şi pusă sub paza Referindu-se la discuţiile avute cu S.U.A., a sosit la 18 ianuarie in Co PEKIN. — însărcinatul cu afaceoi Interzice exportul dc arme în Repu
„Vinatexco" au dedorat grevă cu trupelor. preşedintele Sukarno, Robert Kcn- reea de sud. ad-inlerim al R. P. Romîne la Pekin, blica Sud-Airicană aii la timp cît ia
Agop Bczcrian, a organizat in saloa această ţară continuă să se practice
nele ambasadei un spectacol de gală politica rasistă dc apartheid.
In Zanzibar viaţa
No incidente ia frontiera cu film ul „Cerul n-are gratii". Au LONDRA. — Filiala din Londra a
reintră în normal dintre Etiopia şi Somalia participat funcţionari superiori din Sindicatului naţional al m uncitorilor
Comitetul pentru relaţii culturale cu din Industria constructoare de auto
ZANZIBAR 18 (Agerpres). — ADD1S ABEBA 18 (Agerpres). — străinătatea dîn M inisterul C ulturii şi mobile a dat publicităţii o declaraţie
Potrivit unui comunicat oficial, gu Citind un comunicat al ministerului M inisterul afacerilor externe, cunos în care salută recentul acnrd în vir«
vernul Tanganîcăi a hotărit să Iri- Inform aţiilor al Etiopiei, agenţiile de cuţi oameni de artă şi cultură, repre tulea căruia compania J.eyland M o
mită în Za izibar !or|c poliţieneşti presă anunlă că vineri, la IrnnlMra zentanţi a] presei şi radioului. Film ul tors a livrat cubei 400 de autobuze.
pentru a sprijini noul guvern la men dintre Etiopia şi Somalia, fn provin s-a bucurat dc succes. In declaraţie se exprimă speranţa
ţinerea ordincl. Primul grup de 100 cia Ogaden, au avui loe noi ciocniri RJO DE JANEJRO — Intre 24 şi că .volumul schimburilor comerciale
do poliţişti a plecat spre Zanzibar Intre soldaţii etiopieni şi grupuri înar 28 ianuarie Ia Bc!!o Horizonle, capi anglo oubane va spori tn ciuda obsta
la 17 ianuarie. Această holârirc a mate somaleze. In comunicai se pre tala statului brazilian Minas Gcrais, colelor ridicate tn calea comerţului
Iost luală in urma tratativelor ce au cizează că acesta este ccl de al trei
va avea loc Congresul dc constituire cu Cuba de anumite cercuri.
avut loc la Dar Es-Salam între repre lea incident in decurs dc o sâplămi- a Centralei sindicale a oamenilor
zenta iţii guvernului Tanganicăi şi nă. Au fost ucişi 26 dc somalezi, iar CARACI. — Sakvanclli Radhakrish-
muncii dîn America Latină.
Zanzibaruhil. alţi 26 au fost (ăculi prizonieri. nan, preşedlnlclc Indiei, a remis M i
Pe de uită parte, agenţia Rcutcr Guvernele Kcnyei şi Etiopiei au TOKIO. — Cererile insistente ale nisterului Afacerilor Exlerne al Pa
anunţă că împreună cu NO de per remis secretarului Organizaţiei uni autorităţilor şi populaţiei din prefec kistanului răspunsul ta mesajul pre
soane de naţionalitate britanică a tăţii africane un memorandum cn- tura lbarnlci dc a sc lichida baza mi şedintelui Ayub Khan, în care acesta
părăsit Zanziburul sl Frcdcrick Pi- mun in care sînt respinse acuzaţiile litară americană de lingă localitatea din urmă îi cerea să ia măsuri pen*
card. consulul Slalelor Unite, care a aduse de guvernul Somaliei acordu MLlo an constituit 'obiectul unor dis tru încetarea incidentelor dintre hin
Iost declarat „pcrsoia non grata", lui de colaborare şi asistentă mu cul!) tn Cabinetul de miniştri al Ja
tiind acuzat de guvernul Zanzibarului tuală dintre Kenya şi Eliopia, ratifi- poniei. După cum reiese din relată- duşi şi musulmani din Bengalul do
de „amestec in treburile interne". oat in luna decembrie, memorandumul fi'.e presei, membrii cabinetului au vest. «
Richard Phillips, purtător de cuvînt precizează că acest acord nu este în propus o soluţie de compromis: inu- Tn răspunsul său. R'dhakrrshn-in a
al Dcpartamen'ului de Stat, a decla lurca acestui poligon din prclecluro propus prescdinlelui Pakistanului ca
dreptat îm potriva vreunui stal afri
rat rA recunoaşterea noului guvern can sau noalrican El îslc un tratat Ibaraki înlr un alt Ioc. împreună cu acosta să adreseze po
a) Zanzibarului dc călre S.U.A. eon poarelor din ambele ţâri un apel in
pur defensiv, conform prevederilor COPENHAGA. — După cum anunţă
ii niă să fie 1 n studiu. care să Ic ceară încetarea cio<nirfor
şi principiilor Cartei O.N.U. şi a!c corespondentul din Copenhaga al
Referindu-se Ia situalin din Zanzt- Cariei Organizalici u n ilă tli africane. între diversele comunităţi religioase.
bar, agenţia Reuter relatează că ea agenţiei Associated Press, Parlamen
El cs!c deschis tuturor larilor care tul danez a adoptat în unanimitate ROMA — Un număr dc 26000 do
reintră in normal. Pieţele şi magazi vor să adere la el. l i memorandum un amendament ta legea tu privire muncitori egricoli din provincia Pn-
nele şl-au reluat aclivitalea, aprovi
6o subliniază dorinla guvernelor Etio la exportul de arme. Tn contormitalc lermo (Sicilia) au organizat o grevă
zionarea populaţiei cu alimente fiind piei şi K eiye i de a înlrzline relaţii de cu holărîrea Consiliului de Securita de 24 de orc, rcvendicînrl îmbunătă
satisfăcătoare. Guvernul & hotăfît sâ Macheta noului hotel ..Ceaika" din oraşul Soci (U.R.S.S.), a cărui construcţie va începe în prietenie cu Somalia. te din 7 august 1963, amendamentul
redeschidă şcolile. acest an în faţa Gării Soci. Noul liotei va avea o capacitate de 650 locuri. ţirea silualici lor materiale.
Rcdaclia si administraţia ziarului cir. 0 Martie ar. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită In aumerar conloim aprobării Direcţiei Geaera le P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — T ip a rul: întreprinderea Poligrafică HunedoaraDeva H '.flb