Page 61 - 1964-01

Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin

Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej

B U C U R E Ş T I
\
Conferinţa organizaţiei de partid Hunedoara, în nu­ vităţil muncii se reflectă In ridicarea nivelului de frai
mele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncit din material şi cultural. Salariul mediu a sporit conlluuit.
regiune, transmite Comitetului Central al Partidului Iar volumul mărfurilor desfăcute prin comerţul socia­
Muncitoresc Romin şi dumneavoastră personal, scumpe list s-a ridicat In anul 1963 la 2,5 miliarde lei. In
tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, un fierbinte salut 1962-1963, oamenilor muncii din regiune le-au lost date
tovărăşesc. fn folosinţă aproape 7.000 apartamente.
înfăptuirea consecventă de către partidul şi statul Bilanţul realizărilor obţinuto fn primii patru ani at
nostru a politicii leniniste de industrializare socialistă planului şesenal ne umplu inimile de bucurie, ne dau
a ţării se reflectă puternic in dezvoltarea intr-un ritm încredere şl mal mare fn forfcle noastre. Noi sînlem
viu, ascendent a întregii economii a regiunii noastre. conştienţi că toate succesele repurtate se datorese po­
Fondurile de investiţii care numai Sn patru ani al şe- liticii ştiinţifice a partidului, a conducerii sale înţe­
senalului s-au ridicat la aproape 9 miliarde lei, au dat lepte, îndrumării şi grijii părinteşti a partidului, că­
rod bogat. Pe harta regiunii au apărut obiective in­ reia, fi vom răspunde prin noi realizări. Angajamen­
dustriale noi, moderne, de înaltă tehnicitate care au tele însufleţite, mobilizatoare luate de către siderur-
CONFERINŢA REGIONALA DE PARTID o marc însemnătate pentru economia naţională. Cup­ glştl, mineri, constructori în cinstea celei de a XX a
toarele 5 şi 6 de citc 400 tone, noua fabrică dc aglo­
aniversări a eliberării patriei sint cuvint dc onoare ;
merare a minereului, liniile moderne de laminoare, ele exprimă hotărîrea lor dc a repurta noi succese.
furnalul de 1000 m.c., uzina de preparare a cărbune­ Delegaţii prezenţi la conferinţă asigură conduce­
ŞI-A ÎNCHEIAT LUCRĂRILE voltarea celor existente — toate acestea au dus la Gheorghe Gheorghiu-Dej, că organizaţia regională de
lui de Ia Coroieşti, deschiderea dc mine noi şi dez­
rea partidului, personal pe dumneavoastră
tovarăşe
creşterea continuă a producţiei industriale, la dezvol-, partid Hunedoara va lupta şi fn viitor cu forţe spo­
tarea şi înflorirea regiunii noastre. rite pentru a dezvolta realizările obţinute, pentru a
Transformfnd fn fapt chemarea partidului de a da perfecţiona metodele şi stilul de muncă, pentru a îm­
In ziua de 79 ianuarie a c., în sala Clubului /fSiderurgistulm din nile de viitor ale noului comitet regional, organelor şi organizaţiilor patriei mai mult metal, sidcrurgişlii hunedoreni au bunătăţi activitatea de conducere a industriei, agri­
Hunedoara şi-a continuat lucrările Conferinţa regională de partid. de partid în vederea înfăptuirii cu succes a măreţului program de de- produs fn anul trecut cu 940.000 tone de oţel, cu culturii, ştiinţei şl culturii, creşterea capacităţii de
Pe marginea documentelor prezentate — darea de seamă asupra săvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră, elaborat de cel de-al aproape 500.000 tone fontă, cu peste 2,2 milioane tone organizaro şi mobilizare a maselor la înfăptuirea ho­
activităţii Comitetului regional Hunedoara al P.M.R. şi raportul co­ lll-lea Congres al P.M.R laminate mal mult ca in anul 1050. Harnicii mineri ai tărârilor partidului şi guvernului.
misiei regionale de revizie — au luat cuvînlul tovarăşii Cornel In numele Comitetului Central al PM.R. şi personal al tovară­ Văii Jiului au sporit fn aceeaşi perioadă producţia dc Strîns uniţi fn jurul Comitetului Central al Parti­
Stoica, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular re­ şului Cheorghe Gheorghiu-Dei, vorbitorul a transmis calde felicitări cărbune cocsificabil şi energetic cu aproape 1.500.000 dului nostru Iubit, însufleţiţi de realizările obţinute şi
gional, Druker Adolf, director al Uzinelor „ Victoria“ Călan, Vichente comuniştilor. tuturor oamenilor muncii din regiunea Hunedoara, pen­ tone cărbune. In «nul 1963, din sporul producţiei de căr­ de măreţele perspective care se deschid fn fata po­
Bălan, preşedinte al Consiliului regional al sindicatelor, tmanoil Ma- tru realizările dobîndite în înfăptuirea politicii partidului şi statului bune 94,5 la sulă a fost realizat pe seama creşterii porului nostru, comuniştii şi ceilalţi oameni ai muncii
nunghevici, directorul Staţiunii Experimentale Ceoagiu, Elena Borza, nostru productivităţii muncii. din regiunea Hunedoara, lşl vor spori eforturile in
preşedinta Comitetului regional al femeilor, Bujor Almaşan, membru In continuare s-a trecut la punctul al treilea din ordinea de z i: De la conferinţa anterioara şi pfnă In prezent a lupta pentru înfăptuirea măreţului program stabilit de
al C.C. al P.M.R., ministrul Minelor şi Energiei Electrice, Aron Popa, Alegerea Comitetului regional Hunedoara al P.M.R. şi a Comisiei de obţinu! succese însemnate şl ţărănimea noastră co­ Congresul al lll-lea al P.M.R. pentru desâvîrşirea
rectorul Institutului de mine din Petroşani, Georgel Răican, direc-. revizie. lectivistă. Gospodăriile agricole colective s-au dezvol­ construcţiei socialiste fn scumpa noaslră patrie, Re­
torul Trustului G.A.5. Hunedoara, Mircea Lucaci, prim-secretar al Comi­ Comitetul regional Hunedoara al P.M.R. a ţinut apoi prima sa tat multilateral devenind mal puternice. An de an a publica Populară Romîna.
tetului regional Hunedoara al U.TM., Aurel Bolonduţ, directorul şedinţă plenară. In cadrul plenarei a fost. ales biroul şi secretariattil crescut producţia vegetală şi animală, cantitatea de Trăiască Partidul Muncitoresc Romfn, conducătorul
SM.T. Alba, Lazăr Gheorghe, adjunct al ministrului Economiei fo ­ Comitetului regional de partid. In aceeaşi şedinţă s-a desemnat cole­ produse agricole livrate stalului. înţelept al poporului, organizatorul victoriilor noastre I
giul de partid de pe lîngă Comitetul regional de partid. CONFERINŢA REGIONALA DE PARTID
restiere, Aurel Nistor, secretar al Comitetului regional Hunedoara al Succesele obţinute fn dczvoltaroa industriei şl agri­
Comisia de revizie şi-a ales preşedintele. HUNEDOARA
P.M.R.
In unanimitate a fost adoptată Hotărîrea Conferinţei regionale de culturii regiunii, in creşterea producţiei şl productl- Hunedoara, Î9 ianuarie 1964.
Primit cu aplauze călduroase, a luat apoi cuvîntul tovarăşul
Alexandru Draghici, membru al Biroului Politic al CC al P.M.R., vi­ partid în care sînt cuprinse sarcinile principale ce revin pe viitor or­
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R. ganelor şi organizaţiilor de partid din regiunea Hunedoara. in cinstea celei I însufleţite angajamente
Vorbitorul a reliefat marile succese obţinute în ultimii ani de Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, Conferinţa regională de
partid Hunedoara a trimis o telegramă CC. al P.M.R., tovarăşului
oamenii muncii din regiune în dezvoltarea industriei, agriculturii, in- ie-a XX-a aniversări
văţămîntului şi culturii şi a dat indicaţii preţioase în legătură cu sarci­ Cheorghe Gheorghiu-Dej.
a eliberării patriei | în întrecerea socialist:

Membrii Comitetuîiai regional Membrii supleanţi ai Comitetului E. IU. T E L IIIC FA CU 400.000 LEI DIN CARE PÎNA LA 23 AUGUST
regional de partid 250.000 LEI; PRODUCTIVITATEA MUNCII
— SA SPOREASCĂ
Colectivul EXPLOATĂRII MINIERE TELIUC a ana­
de partid Hunedoara 1. Albu Elena 9. Lucaci Silvia lizat, cu ocazia dezbaterii sarcinilor de plan, posi­ CU 0,7 LA SUTA FAŢA DE SARCINA PLANIFICATA;
2. Arsin Cornel 10. Lugojan Silviu bilităţile de sporire a producţiei de minereu şi de — REALIZAREA A 80.000 LEI ECONOMII LA PRE­
1. Agachi Nicolae 43. 3. BîMea Ghiţa 11. MihăiLă Zorica îmbunătăţire a calităţii acestuia, luîndu-şi în cinstea ŢUL DE COST, DIN CARE PÎNA LA 23 AUGUST
2. Albu Nicolae 44. 4. Bolonduţ Aurel 12. Paştlu losif celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, urmă­ 50.000 LEI;
3. Atmăşan Nicolae 15. 5. Bucur Aurelian 13. Suciu Coman toarele angajamente în întrecerea socialistă pe — OBŢINEREA DE BENEFICII PESTE PLAN ÎN
4. Apostol Gheorghe 16. 6. Dura Nicolae 14. Uscat Simion acest ian : VALOARE DE 100.000 LEI DIN CARE PÎNA, LA 23
5. Ardelean Arpad 17. 7. Faur Maria 15. Vidall Nicolae — SA EXTRAGĂ ŞI SA LIVREZE FURNALIŞTILOR AUGUST 60.000 LEI.
6. Bălan Vichente t8. 8. Lăzăruţ Măr io ara 16. Zudor Cheorghe 5 500 TONE MINEREU DE FIER PESTE PLAN ;
7. Beîa Paraschiva 49. — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA FIZICA In vederea înfăptuirii acestor angajamente s-a în­
8. Berlan Cornel 50. Membrii Comisiei regionale de revizie CU 0.7 LA SUTA PESTE CEA PLANIFICATA ; tocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice
9. BLăjan Leontin 51. — SA ÎMBUNĂTĂŢEASCĂ CU 0,5 LA SUTA, FAŢA care prevede : montarea unui motor sincron de 570
10. Borza Elena 52. 6. Geambaşu Gheorghe DE PLAN, CONŢINUTUL MEDIU DE FIER ÎN MINE­ Kw, care să asigure buna funcţionare a agregatelor,
11. Boureanu Ştefan 53. 1. Barbu Tralan 7. Stoica Stan REUL LIVRAT; în caz de avarii la cazanele de aburi cît şi pentru re­
12. Căpăţînă Vasile 54. 2. BoticI Sabin ★ — SA OBŢINĂ 3.000 TONE FIER ÎN MINEREU ducerea consumului de energie electrică din reţea ;
13. Cervencovici Andre? 55. 3. Caşotă Iile Ca preşedinte al Comisiei re­ PESTE SARCINILE DE PLAN ; amenajarea unor săli de condiţionare a hîrtiei înainte
de finisare, mărirea spaţiului la secţia confecţionat
14. Colceru Aron 56. 4. Codrea Ioan gionale de revizie a fost ales to­ — SA REALIZEZE ECONOMII SUPLIMENTARE LA caiete, folosirea în proporţie de 30 la suta a celu­
15. Constantin Nicolae 57. 5. Fleşeru Olimpia varăşul Codrea Ioan. PREŢUL DE COST ÎN VALOARE E 300.000 LEI. lozei de stuf şi paie.
•JO»
16. Copetin Vasile 59. PÎNA LA 23 AUGUST SA REALIZEZE PESTE PLAN: G. A.S. Apoldul de Sus
17. Costea Lucreţia 60. Membrii biroului Comitetului — 3.800 TONE MINEREU DE FIER :
— 2.000 TONE DE FIER ÎN MINEREU ;
18. Cosma Ioan 61. regional de — 200.000 LEI ECONOMII LA PREŢUL DE COST. Gospodăria agricolă de stat din Apoldul de Sus a
19. Crăciun Gheorghe 62. Planul de măsuri tehnico*organizatorice întocmit dobîndit de la un an la altul, realizări tot mai de
seamă în sporirea producţiei agricole. Experienţa co­
20. Cristea Aurel 63. 1. Popa Dumitr 7. Moga Ioachim în sprijinul realizării indicatorilor de plan şi a an­ lectivului de lucrători de la această unitate a dove­
21. David Vladimlr 64. 2. Cervencovici Andrei 8. Pipoş Ioan gajamentelor luate prevede, printre altele, grăbirea dit că prin valorificarea tuturor rezervelor, în acest
3. Vuşdea Gheorghe lucrărilor de deschidere a noi orizonturi de lucru în
22. Dejeu Dumitru 65. 4. Constantin Nicolae 9. Lazăr David subteran, mecanizarea completă a transporturilor în an se pot obţine rezultate tot mai bune în pro­
23. Drob Gheorghe 66. 5. Nistor Aurel 10. Bălan Vichente două orizonturi, introducerea fişelor de economii pe ducţie.
Pe aceaslă bază muncitorii, tehnicienii şi inginerii
24. Druker Adolf 67. 6. Dejeu Dumitru 11. Pogea Brîncoveanu brigăzi. de la gospodăria de stat din Apoldul de Sus îşi iau
25. Erdei Paul 68. Fabrica următoarele angajamente :
26. Farcaş Enia 69. Membrii supleanţi ai biroului — SA DEPĂŞEASCĂ PRODUCŢIA GLOBALA CU
27. Fărău Ioan 70. Comitetului regional de partid Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul I LA SUTA;
— SA REALIZEZE O DEPĂŞIRE CU 3 LA SUTA LA
28. Fedoranici LadislE» 71. 1964, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fa­ PRODUCŢIA MARFA;
29. Feier Gheorghe 72. ]. Borza Elena 3. Lucaci Mircea brica de hîrtie „1 Mai“ din Petreşti şi-au luat urmă­ — SA OBŢINĂ BENEFICII PESTE PREVEDERILE
30. Feneşer Nicolae 73. 2. Fleşa Emil 4. Agachi Nicolae toarele angajamente în întrecerea socialistă ce se PLANULUI IN VALOARE DE 50.000 LEI;
desfăşoară în acest an :
31. Foîticslca Francisc 74. Secretariatul Comitetului — SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL PRODUCŢIEI GLO­ — VALOAREA ECONOMIILOR REALIZATE LA
32. Gaşpar Francisc 75. BALE CU 500.000 LEI, DIN CARE PÎNA LA 23 AUGUST PREŢUL DE COST SA ÎNSUMEZE 300000 LEI. DIN
CARE 200.000 LEI SE VOR OBŢINE PÎNA LA 23 AU­
33. Ghioancă Sabin 76. regional de partid 300.000 LEI: GUST 1964.
34. Goţ Octavian 77. — SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL PRODUCŢIEI MAR-
1. Popa Dumitru — prim-secretar
35. Grigore Gheorghe 78.
2. Cervencovici Andrei — secretar
36. Herlea Ana 79. 3. Vuşdea Gheorghe — secretar Al VlI-leaconcurs al_ fontiaţiiartistice d e
37. Homoştean George 80. 4. Constantin Nicolae — secretar
38. Homotă Ioan 81. 5. Nistor Aurel — secretar
39. Karpinecz Gheorghe 82. A început prima fază
40. Lazăr David 83. Ca preşedinte al Colegiului regional de partid a fost desem­ Cu v ii aplauze au fost răsplătite pen­ fice locurilor, soliştii vooall şl instrui
Duminică In raioanele Alba şi Iha
41. Lucian Drăguţ 84. nat tovarăşul Pîeşa Emil. a început prima fază a celui de al tru pregătirea temeinică brigada ar­ mentişli, au cules aplauze vil. la sca­
42. Lticaci Mircea 85. VlI-lea concurs al form aţiilor artis­ tistică de agitaţie şi formaţia de ta- ră deschisă.
tice de amatori, etapa a ll-a. SZILACV MILENT1NA
' " raqotişti din Meteş, precum şi corul directoarea căminului cultural
Un nou curs Spectacolele lor, la oare au parti­ din Peneş. Zam
jkJ I I I de pregătire cipat numeroşi oameni ai muncii, s-au S IN ZIAN A MARIUS
buouret de o calda apreciere.
dirootorul căminului oultural Gurasada
W m m Cu cîteva zile în urmă, la uzina Mefeş Meteş La faza ce s-a desfăşurat aîd, au
„Victoria* din Călan s-a deschis un Sala căminului cultural din comu­ Za m luat parte 4 form aţii corale. 3 echipe
de dansuri populare, 4 brigăzi artis­
curs de pregătire pentru autorizarea na s-a dovedit a fi neîncâpătoare pen­ tice de agitaţie, 2 tarafuri şi 9 so­
în domeniul exploatării instalaţiilor tru cei dornici de a urmări întrece­ La căminul cuilural din localitate au lişti vooalî. din looalitălile Gurasada,
rea artiştilor amatori. Pe scenă, au
de gaze naturale. Cursul, care are participat, la prima fază a concursului Cimpuri de Sus. Glodqhileşti, Clm-
urcat rîjid pe rind. brigăzile artistice al V lI-lea — etapa a Il-a, — peste
o durata de 2 săptămîni, este frec­ de agitaţie din Meteş, cu textul in ­ J80 de spectatori. Ei au făout o pri­ puri Surduc, Cărmăzineşti, Burjuc, Tă­
ventat de C4 tovarăşi din secţiile titulat „Viaţa nouă a salului", şi din mire călduroasă artiştilor amatori din tăreşti, Boiu. Tn total, au uroat scena
turnătorie, furnale şi C.E.T. suflante. Tâuţi ou programul „Măreaţă eşti tu Zam. Almaş-Selişte şi Pojoga, care concursului 212 artişti amatori. Spec­
După predarea lecţiilor stabilite, palrie iubită", corurile din Pencş şi s-au străduit şl au reuşit In maro tatorii, peste 420 la număr, au ur­
cursanţii se vor prezenta la examen Tăuţî. ambele cu lin repertoriu bo­ măsură să prezinte spectacole bogate mărit cu viu Interes evoluţia forma­
ţiilo r artistice oare au prezentat pro­
pentru obţinerea autorizaţiilor de gat de cinlece patriotice si populare, tn continui, de oalitnte. Taralul din grame bogate. Bine pregătite s-au
m m m ® -? ! gradul A. echipele do dansuri populare din Me­ Zam, cu repertoriul alcătuit din cin- dovedit a fi mai ales, brigăzile de
vrV 7 tecele „Luceafărul de lingă lună".
B i a Prin aceasta se asigură muncitori teş. Tanti şi Poiana Ampoiului, for­ „Foaie verde doi bujori" „Bade. pă­ aqitatie si corurile din Gurasada şl
pregătiţi în vederea extinderii insta­ maţia de taroqotişli din Meteş si cea lărie nouă" etc. şi cel din Almaş-Se- Cimpuri Surduo preoum şl echip^’e
laţiilor de gaze naturale în între­ dc fluieraşi din Galaţi. Programele tişte. briqada artistică de agitaţie din de dansuri din Cimpuri dc Sus' şt
prinderi. prezentate de formaţiile amintite, care Zam, cu textul intitulat „Scrisori din Glodqhileşti.
ALEXANDRU TUZA au reunii 134 de artişti amatori, s-au coleclivă", echipele de dansuri popu­ MARIA RAID A
lare din Almaş-Seiişle şi Pojoqa. care
v:<-: corespondent ridicat la un bun nivel Interpretativ. au interpretat suite de jocuri speci­ directoarea căminului cultural
Gurasada

cJ f t . e e p u t
ASPECT DIN SALA CONFERINŢEI
Din anul 1963 mai rdmdsese o straiul 15, aşa că cer conducerea Lucrurile nu s-au schimbai din- nul Îndeplinii, ba chiar şl cu o mică
lună de 2ile. In adunarea generala brigăzii lui tsat... tr-o dată. M al In tll au tost reorga­ depăşite. Aceasta a întării încrede­
a organizaţiei dc baza. comuniştii ...Noul şei de brigadă nu s-a des­ nizate schimburile şl s-a atribuit rea m inerilor tn tortele lor, hotârl-
din sectorul IV B al E. M. Lupe ni
S e m i n a l * e a a e i i v i ş i i i c u S t f u F a f ii cumpănit In la(a greutăţilor. Con­ liecărui membru al brigăzii sarcini rea ca In anul 1964 brigada să Ue
purtau discuţii aprinse asupra bri­ ducea de-acum nu 12, c ili avea la de care să răspundă permanenl. De­ nelipsită din rlndul celor mai bune
Tn zilele de 18 şl 19 ianuarie a c., Întărirea economico-orqanizelorică a un jurnal vorbit pe aceeaşi tema. In găzii lui Gheorghe Isai, care rămă­ pregătiri, c/ 60 de oameni. Specifi­ meter n-a uitat să controleze telul pe exploatare.
la Baia de Gris s-a desfăşurat un se­ gospodăriei colective", a Împărtăşit încheiere, corul, taraful şi soliştii că­ sese mereu sub plan. Motivele in­ cul muncii era attut. S-a Interesat fn cate ele se înfăptuiesc şl să f>ună
minar cu activiştii culturali din ra­ experienţa dobindită in raion In minului cultura) din Baia dc Criş au vocate erau aceleaşi: sărituri, falii, îndeaproape de condiţiile de mun­ umărul acolo unde era nevoie. Era ...Se scurseseră 13 zile din prima
ionul Brad. La aoesta au participat această direcţie şi a arătat sarcinile prezentat un boqat proqram artistic. cate — spunea şelul brigăzii — că. a studiat posibilităţile fiecărui prezent aproape tn toate schimbu­ lună a anului. In dimineaţa zilei
direotorii de cămine oul-turale, biblio­ ce stau In actuala perioadă in fata In cadrul discuţiilor ce s-au purtat ,,împotmolesc" pe oricine. membru al brigăzii. A cerul sprl- rile. După terminarea şutului dis­ următoare, la Intrarea tn şut, co­
tecarii precum şi activele oasei raio­ activiştilor culturali de la sate. Ace­ in seminar au fost dezbătute cele mai tntr-adevăr, condiţiile de lucru linul şeîilor de schimb Carot Lo- munistul Ion Demeter şi cf(iva or­
nale de cultură şi a bibliotecii raio­ laşi scop l-a avut şi lecţia profesio­ actuale aspecte ale muncii cnllural- din frontalul de la panoul I, slratul rlncz. Alexandru Gyorgy şi Gheor­ cuta cu tot schimbul, scoţind în e vi­ taci au lost întim ptnati de tov. Ion
nale. In oadrul seminarului au fost nală ou bibliotecarii, cu titlu l „A c ti­ educalive. sarcinile ce stau tn fata dentă locurile unde s-o muncii bine; Nelcqa, secretarul organizaţiei de
expuse o leoţie politică in titu la tă : vitatea bibliotecii in sprijinul educă­ activiştilor ou 1 turali de la sale. spre 15. nu erau deloc uşoare. Dar, se ghe Moşpontuc, precum şt al comu­ nu lăsa Insă sub tăcere (aşa cum
.,.Partidul Muncitoresc Romln — con­ rii socialiste a colectiviştilor. In spri- ce probleme trebuie în primul rlnd cunoştea mai pufln că In brigadă niştilor Andrei Cisnâdie, Constan­ se obişnuia plnă atunci) nici cea bază şi de Inginerul Mircea Coro-
ducătorul poporului in opera de de­ linul întăririi economico-orqanizato- Îndreptate eforturile celor ce mun­ existau uneori manifestări de indis­ tin Buzilă, Alexandru Roiaru Şl mal mică abatere. ban, şelul sectorului, cu care prilel
săvârşire a constmcţiei socialiste tn rice a G.A.C.". cesc pe acest tărlm. ciplină, slabă organizare a muncii. Constantin Ptodea. Către lumăto/ea luntt, qralicut de au lost lelicitatl pentru laptul cd fn
patria noastră", lecţii cu oaraoter pro­ In după-amiaza zilei de 18 ianuarie Chibzuind bine lucrurile, comunis­ — Toţi avem aceeaşi răspundere producţie arăta că brigada Iul De­
fesional şi referate ale activiştilor a c., Întregul activ cultural a partici­ Seminarul cu aoliviştii culturali din tul Ioan Demeter, setul unei b ri­ — te-a spus Demeter. Oameni meter se află In continuă ascen­ noul an au înregistrat cea mai mare
culturali. raionul Brad a constituit un valoros depăşire pe exploatare. Un început
pat la seara tematică „Gospodăria găzi de la pregătiri, a cerut să lie avem destul, dar nu-s îndrumaţi dentă. Minusul de plan era act/m
Lecţia profesională ce s-a desfăşu­ noastră coleotivă şi perspectivele el schimb de experienţa in domeniul înscris şl el la c u v ln t: suficient. De aprovizionarea cu ma­ mic N oii lui ortaci priveau cu op­ bun, pe care minerii stnt ho tăilll
rat a i directorii de cămine culturale, de dezvoltare* orqanizată la căminul muncii oultural-eduoatlve. — Eu am mal lucrat tn abatal teriale şf vagonete goale mă <ă-l dezvolte. ,
intitulată „Contribuţia căminului cul­ cultural din Baia de Criş. In cadrul MARIN STAN timism rezultatele...
tural la formarea şl dezv'ollaren conş­ acesteia nu fost orezentate două fil­ directorul Casei raionale de frontal. Nu mă sperje greutăţile din ocup eu. SUrşiiut anului l-o găsii cu pla­ t. CIORANU
tiinţei socialiste a colectiviştilor, li me documentare aqrozootehnlce şl cultură — Brad