Page 63 - 1964-01
P. 63
Nr. 2819 Drumul socialismului Pag 3
: de ani de Ia moartea G.A.C. Soimuş Foshil de c®respondenfi
voluntari ne comunică în atenţia citit
lui V. I. LENIN Frecvenţa bună la învăţămintul agrozootehnic Secţia „CARTEA PRIN POŞTA"
In cadrul gospodăriei noastre co interesante, ni s-au prezentat şi dia- de pe lîngă I.C .I, Deva, oferă cititoriior
lective funcţionează trei cercuri a- filme despre tipurile de răsadniţe un bogat sortiment de cărţi din toate
r^—., r r —
Partidul şi Lemn — grozootehnice, în care sînt cuprin folosite în legumicultura. Cu aceas domeniile de activitate.
f;a |i gemeni, şi 86 de colectivişti. La cercul zoo tă ocazie, tov. ingineră Maria Bot.i
Iiiloria-mainu tehnic, de cultura plantelor de ne-a explicat care dintre tipurile de Căr)i(e comane'aie se expedi^z.-
ii socoatc asemeni, cîmp, cît şi la cel legumicol, lecto răsadniţe sînt mai avantajoase pen
Iar noi, VI rii se străduiesc să predea lecţiile la tru noi. Un alt diafilm prezentat a contra ram btirs la adresa cit io ru tir.
spjninrl Lcnin — termenele stabilite şi să lege cît mai fost în legătură cu culturile forţate Adresaţi-vă in scris seefiei
partidul numim, mult expunerile de activitatea prac de legume. Plinire cursanţii care au
partidul noi spunem — tică din gospodărie. Ca urmare a o frecvenţă bună la lecţii şi dau „CARTEA PRIN POŞTA”
la lc n in gindint. acestui fapt, cursanţii participă cu răspunsuri mulţumitoare se numără
V. M AIAKO VSKl mult interes la fiecare lecţie. In ge tov. Maria Certejan, Lina Brînduşa, din Deva strada G. Encscu nr. 40.
neral. la toate cercurile, frecvenţa Victoria Jula, Maria Dumitru, Ileana
este de peste 90 la sută. La cercul Cabor, Lucreţia Daniian şi alţii
e n i n legumicol din care fac şi eu parte, VERGIIEU CORNEA
brigadieră
pe lîngă alte materiale didactice
S-a inqrijit dc sănălatcu lumii.
Ave» o qindite dc savant Un nou magazin sătesc
ca o rozd dc plătind străvezie
tăind obscuritatea — Zilele trecute în satul Boliolt, co sare, care la sfîrşitul lunii decem
dor şi unu deprinsă eu problemele muna Soimuş, a fost dat în folo brie au fost şi ele terminate. La Magazinele Agrosem au pus în vîn/arc cantităţi
diurne, sinţă un nou magazin sătesc. Ri construirea magazinului o contribu mari de seminţe de LEGUME inli-un soriimen! mai
cu bolile prolcsionnlc şi sociale, dicarea acestuia s-a făcut numai ţie importantă şi-au adus-o tova bogat, care asigură producţii mari, cu calităţi ruli
cu experienţa răbdătoare, dc la om prin contribuţia voluntară a mem răşii Petru Gabor, Traian Lehaciu, nare şi tehnologice superioare Peniiu sere şi ră
la om, brilor cooperatori. Lucrările de con Aron Pascu şi alţii, care au mobi i k sadniţe procuraţi-va din timp: ARDEI IUIE DE A-
a medicului dc tară. struire a magazinului au început în lizat pe membrii cooperatori la e- RAD, GULIOARE DWORSKI, MORCOVI CAROT7E
S-a Inqrijit dc Irumuselen lumi:. luna mai a anului trecut. Printr-o fectuarea lucrărilor de contribuţie DE PARIS, RIDICHI DE LUNÂ XAXA, SALATA STUT-
Avea viziunea in spaţiu a munca bine organizată şi susţinuta voluntară şi s-au interesat în per CARTOER SOMMER ele. Cultivaţi în sere tomatele
sculptorului manentă de procurarea materiale SEELANDIA şi în răsadniţe CASTRAVEŢI DE ARAD.
s-a reuşit ca ridicarea magazinului
ş> cea în timp a prozatorului,- sa fie terminată în luna septembrie. lor necesare. NOUTĂŢI 1964 : ARDEI GRAS HIBRID ICHV-60 şi
conducea destinele mu Hi mii, ŞTEFAN NICOARA VINETE HIBRIDE ICHV-58 care s-au impus prin pre
intcqrindu-lc in istoric Au început apoi lucrările de fini preşedintele cooperativei cocitate, producţie, culoare şi gustul excelent al fruc
n i un sinr/ur q e sl: înainte I : telor.
£-<7 Inqrijit de Icricirca lumii, depozitele Agrosem desfac:
pentru că nimic omenesc nu-j era Primele inovaţii
străin ; P O R U M B
Activitatea de inovaţii şi raţiona la cuvclo do reacţie din alum iniu",
cunoştea rolul ptopulsor al suferinţei 1 Seminţe din hibrizi dubli de mare productivitate i i
lizări a luat anul acesta un şi mal care aduc anual întreprinderii eco
şi explozia ci în stcuquri roşii. J cu perioadă de vegetaţie de la 105—145 zile. pen-
S-a Inqrijit dc memoria lumii mare avînt. Aşa se face că în p ri nomii in valoare dc 16.000 lei In o v i . tru cullura uscată sau pentru irigaţii, pentru boabe
mele 15 zile ale lunii Ianuarie, la tîa tov. Ionn Şuteu „Metodă nouă de f, şi siloz
Si ia dat un reper de neclintit, cabinetul tehnic al F. C. Oroslie au realizarea slriu rilo r Inelare la matri
incit toate anotimpurile libertăţii, fost prezentate 5 propuneri de ino ţele folosite in atelierul dc mase
tcotc rezolvările adinei, vaţii. plastice", aduce economi) anuale dc
toate recoltele şi ţoale iubirile Printre propunerile de Inovaţii în 5.000 lei.
împărtăşite registrate, se numără si cele a tov. IO AN BF-ŞTCLFIE CULTURI TEHNICE seminţe din soiuri raionale,
se numără loan Gherman şi Ilie Heiuş, intitula şef de schimb rezistente la boli şi dăunători, cu însuşiri. tehnolo
de la Revoluţie încoace. te: „Macara pentru încărcarea şp<>- (responsabilul postului de gice superioare, create de Staţiunile Experimentale
Ni N A CASSIAN nulul" şi „Confecţionarea uşilor de corespondenţi voluntari) ale Institutului Central de Cercetări Agiicole.
din volumul „Sărbătorile
zilnice" V. J. LENIN Ţ lN lN D UN DISCURS
<§ IP> « IRÎ J PLANTE DE NUTREŢ
Seminţe de plante furajere din provenienţe va
loroase, raionale in diferite zone pedoclimatice care
Cuvinte despre Lenin O perele Spartachiada de iarnă a tineretului J asigură furaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe
£ de ierburi perene pentru înţeleniri de taluzuri, te-
lui V. I. Lenin ‘tj rase etc.
1 ntr-n zl, caro a venit cu o iu- gc Waslunglon in 1780, sint fericit nis de masă. Asooialillc sportive
•* leala fulgerătoare, Lcnin n-a mai cti l-am salutat atunci ie Leni î ca Prima elapâ a spartachiadei Silinţa. Ardeleana. C I- R. Alba Iulia
existat. A m urit Io 21 ianuarie 1024, p» col mai marc om de stat al Eu în ţara noastră de Iarnă a tineretului a atras* şi Ştiinţa Zlatna au obţinut cele
in virstă dc cincizeci şi patru de ani. ropei înlr-o dedicaţie pe care am mal bune rezultate.
Era acest fapt dc necrezut pentru P"s-o pe una dintre cărţile mele, Din lucrările lui V. I.* Lenin un mare număr de participantI
toii oamenii care piuă atunci il î.i- trimisă lui Lenin .. In Editura politică au apărut din oraşele şl salcie rcqiunil Ml
‘ronjurau dc aproape (moartea ne BERNARD S IIAW Piuă Li prezent 135 dc titlu ri intr-un noastre. Ei s-au întrecut la Toîuşi s-a făcut încă POM) FRUCTIFERI înlr-un bogat sortiment <i
sil.'şic s«1 credem ceea ce este dc tiraj loial de 5.737.000 exemplare. In- şah, tenis dc masă, patinaj, pujin VIŢE din soiuri de masă şi de vin, altoite pe port-
necrezuţi. Ci nu puteau să-şi închi (1024) cîpi.id din 1950 s-au editat 39 volu trintă şl la alte probe prevă- r altoi pentru diferite tipuri de sol.
puie că au fost părăsiţi de către acela ★ me de „Opere*1 după ediţia a IV -o 7.ule în requlamcntul sparta Ţinind cont de numărul asociaţii
care întruchipa toată Revoluţia rusă rusă. In urina holăririi Comitetului chiadei. Ţinind' cont câ prima lor şi mai ales al tinerilor care se S T
f enin a 'ost un o..i de acelaşi for- Central al P.M.R., s-a început în eta/xl se va încheia curind in
— acela care a conc.'put-o. a pregă- 1960 editarea „Operelor complet»" ale găsesc în regiunea noastră, se
mat ca şi Lincoln şi Croinwell — aceste zile multe asociam an
t;l-o, a făcul-o, a salvat-o. Lenin. lui V. 1. Lcnin, după ediţia a V-a poate spune că încă mai sini multe
foarte simplu si le a rt; holăril; el trenează numeroşi oameni al
unul dintre cei mai mari cuceritori a fost u ,i mare om, pătruns de can- rusă; pină acum au apărui 22 de vo muncii la diierite întreceri. deficiente tn organizarea întrecerilor FLORI
din istoric şi cel mai curai, privit ştiinla însemnălălu lui iu istoria lu lume. spartachiadei. Unele consilii ale a- Seminţe pentru culturi comerciale, parcuri şî gră
socialiilor sportive din Valea Jiu
din ori şi ce puncUzlc .vcJ.jreu omuU mii, dar care nici o dată nu s-a p ri Totodată, au fost tipărite 17 cule lui, oum sînt Voinţa Petroşani, V oin dini din diferite specii, varietăţi şi IERBURI pentru 7
vit în oglinda Isto rici/ nKi o dată o-a geri tematice cuprinzînd lucrări sau Cu pasiune şo interes spaţii verzi, terenuri dc sport etc. I / A
care pină astăzi a făcut cel mai mult
făcut gesturi fals», n-a pozat în erou fragmente di î lucrări ale lui V. I. ţa şi Viscoza Luneni. U tilajul Petro
pentru oameni... Şi n-a pronunţat discursuri isterice Lenin, printre care; „Lenin despr» Din numeroase localităţi ale regi şani, Energia Paroşeni şi altele
Numai pe pămint trăieşte omul după CI poseda vaste cunoştii te, forţă in Romînia“ , „Despre construcţia de unii noastre sosesc la redacţie scri n-au organizat întreceri la nici o
moarte. Lenţi trăieşte pretutindeni telectuală. putere dc a lua holărirl partid", „Partidul — for|a conducă sori tn care se vorbeşte de pasiu ramură de 6port. Unele asociaţii ADRESAŢI-VĂ TUTUROR UNITĂŢILOR AGROSEM
unde sini revoluţionari. rapide şi acţiona holărît şi cu o v i toare in stalul socialist şi in con n ii cu care unele consilii ale aso- sportive cum sînt Voinţa Petroşani - A
strucţia comunistă", „Despre unitatea DIN ŢARA CARE VA LIVREAZĂ DIN DEPOZITE Şl
HENRI BARBUSSE tejie fără precedent. Dar cea mai u i partidului", ,,Despre alianţa dintre c iiţiilo r sportive organizează între şi Lupeni, deşi dispun dc cluburi f i
(l 935) mitoare trăsătură a caracterului lui o cerile primei etape a spartachiadei înzestrate ou mese de şah şi dc te »> MAGAZINE SEMINŢE Şl MATERIAL SADITOR DIN
constituia probabil faptul ca el era clasa muncitoare şi ţărănime", „Des de iarnă a tinerelului. nis, de instructori sportivi salariaţi, ^ Agrosem \ SOIURI CU AUTENTICITATE ,Şl VALOARE CULTU
ii ,i om ca toii oamenii. Nimeni nu pre dezvoltarea industriei grele şl l'n mare număr de asociaţii din aici nu se desfăşoară nici o activi RALA GARANTATA.
electrificarea tării", „Despr» mişca
dispreţuia alita iricca 'le supraom pre tate deoarece stau incluse. Fală de
TVc-a lungul veacurilor n-a fost om cum o dispreţuia Lcnin,- u.i dezgust rea muncitorească şi comunistă In Valea Jiului; nc scrie tov. S. Băloi, t
■^^rare să fi ştiut ca Lenin să pună ternaţională". „Despre slat", „Despre au oV.inut succese frumoase pc a- posibilităţile existente, in organiza
in mişcare înlr-o măsură atit dc mar» şi mai adine nutrea el pentru pseu religie", „Despre problema naţională coaslă linie. Merită a fi evidenţia rea primei etape a sparlachidei pu
m inţile vi sentimentele oamenilor. In docultura şi filozofia ieftină, pe care şi national-colonială", „Despre cultu te asociaţiile sportive de la şcoala ţin s-a făcut şi la asociaţiile Jiul
ultimele două decenii. pretutindeni se bazează această idee... ră şi artă". profesională Lupeni, „Elevul" şi Pelriln şi Minerul Lupeni.
— in orice punct ul globului pâmîti- [ J n om dc :> imensă energie, cu Lucrările mai importante ale Iul „Straja" Lupeni. „Paringul" Lonea, Slab se prezintă şi unele asociaţii
tesc, pe buzele tuturora era iui mei» - drugoslc pentru natură şi copii, om V. 1. Le,iin s-au editat în numeroasa din oraşul Sebeş. Printre acestea se ÎN T R E P R IN D E R E A
Jui; oamenii simpli îl pronunţau cu edilii, in zeci şi sute dc mii de exem „Retezatul" Uricani, „Ştiinţa* şi numără Textila, Piciorul, Şuriainil
dragoste, iar guvernanţii şi asuprito cu un humor asci'lil, simplu I ii ra plare: „Cc-i dc făcut?" în 3 edilii, „Elevul" Petroşani şi altele, oare au şi Victoria care au organizai puţine COMUNALĂ ORĂŞENEASCĂ
rii — cu ură. M inţile creatoare ale porturile sole cu oame.iii. un om „Două tactici ale $ocial-democro|lci antrenat m ulţi tineri la întrecerile întreceri si cu un număr redus de
Europei occidentale, din oricar» do care ş‘ia să fie impnlsi \ un om cu în revoluţia democratică" în 4 edi de patinaj, şah, tenis de masă ele. participanţi. P e t r o ş a n i
meniu, fie el al artei, al literatu rii un temperament foarte puternic, în ţii, „Economicul şi politicul In epoca O preocupare susţinută a existat Aceeaşi sîtuatie există aproape In
sau al ştiinţei, in ii.ajorita'.ca lor nu şi din partea clubului orăşenesc Dc lo dala d i 1 ianuarie 19G4 are următoarele POSTURI VACANTE:
totdeauna' conlrolct de ' voinţă ne- dictaturii prolîtariatulni" în 3 edi loate raioanele. Se constată că au
sint încă in stare să cuprindă toată U.C.F.S. Deva. Pînă In prezent, nc fost antrenaţi la întrecerile sparld- LA SERVICIUL TEHNIC
infrintă şi de bărbăţia u iui om cu toate ţii, „Imperialismul — stadiul cel mai
im eisa însemnătate a (ui Lenin. informează tov. N. Pcpenaru, au chiadei, In special elevii negiijîn* — trei posturi tehnician 1 constructor salar 1.100— 1.450 lot
atributele < eniu’ui dar fără nici o înalt al capitalismului" în 6 edilii, — un post desenator pri.icipal salar 910—1.050 lei
Aceasta c doar lipsii dc înghnfaro fost artU-cnati la întrecerile sparta du-se atragerea tinerilor din fabrici,
spirituală, c prea uman. Ei recunosc afeclarc atribuită g e iiu lu l; un om „M arca iniţiativă'' în 3 edilii. chiadei 9000 tineri şi tinere de pe uzine, mine, din G.A.S., S.M.T., şi — un post funcţionar tehnic salar G50—825 Iei
măreţia Cui, li se par^ însă prea sim care ştia să iubească şi era mult „Materialism şi cm piriocriticism 41 in raza oraşului regionai Deva. Parti G.A.C, Deoarece pînă la Încheierea LA SERVICIUL INVESTIŢII
plu, el nu s-a drapat in mantie sa i"b it — acest om a pus un nou ja 3 edilii, „Revoluţia proletară şi re cipare masivă s-a înregistrat la În primei etape a spartachiadei mai — un post inginer principal constructor salar 1.700— 1.900 lei
cerdotală, el vorbeşte despre cele mai lon în istoria omeniri',- filozof fiind, negatul Kautsky" in 3 edilii, „Statul trecerile de gimnastică, şah. săniu esle puţin timp, se impune ca loate — două posturi lelu iicia) 1 constructar, salar 1.100—1.450 lei
m ari probleme a l2 om enirii atit dc el a fost condurălor dc mase; con şi revoluţia" in 5 edilii, „Slîngismu! ţe cros, schi şi trînlă. asociaţiile să treacă de îndată la LA DIROUL PROIECTĂRI V
simplu Incit fiecare este în stare să ducător al maselor, el iubea aceste — boala copilăriei comu lism ului" în In raionul Alba — nc-a relatat organizarea Întrecerilor, In care să — ii ,i post tehnician I proiecte salar 1.100— 1.450 lei
le înţeleagă, Şi. in afară dc aceasta, mase. iubind masele ura bigotismul şi 4 edilii, „Tezele din aprilie" In 3 Iov. Petru Man, s-au organizat în fie alraşi mai mulţi oameni ai mun — un post desenator salar 715—910 lei
•»! nu cugetă abstract în legătură cu cruzimea exploatării, şi upăsarca mul ediţii. treceri in 28 asociaţii sportive. Coa cii. In această direcţie organele şi LA SERVICIUL CONTABILITĂŢII
organizaţiile U.T.M. au datoria să ,v
— trei pasluri contabil principal salar 950—1.050 lei
aceste probleme, ci le rezolvă î îtr-a- tora de către putini. In afara acestor lucrări, în Editu mai marc participare s-a înregis corde mai mult sprijin consiliilor LA SERVICIUL ADM INISTRATIV
devăr, El preface doar argumentările trat la săniuţe, gimnastică, şah şi te asociaţiilor sportive.
RALPH FOX ra militară au apărut 3 titlu ri din — 35 posturi paznici — pompieri salar 575—675 lei
filozofice în lucruri ale vieţii, el î î- (1933)
lucrările lut Lcnin. înlr-un tiraj <12 LA SECŢIA APA—CANAL
calcu doar tradiţiile academice! — un post tehnician I instalator, salar 1.100—1.450 lei.
£ 12.000 exemplare: Lenin despre răz
L cnin a insuflat viată şi căldură boi, armată şi ştiinţa militară voi. 1 — un , ost lihnician II instalator salar 750— l.'IOO lei
acelor forte ale omenirii, care 1 n vi.aţa lui Lcnin vedem fermă ore- (& E N © / — trei posturi funcţionar t»hnic salar 650—825 lei
luptă pentru cauza progresului. 1 dinlă i i cauză, inevitabil insolită şi II; Lenin despre i.ilorvenlia mi LA SECŢIA TRANSPORTURI ORĂŞENEŞTI
litară şi războiul civil din U.P..S S. şi
M ARTIN ANDERSEN NCXO de neîntrecută ncînduplccare fată de Emisiunea j»entru sale; 6,40 Jocuri — două posturi şef garaj salar 1.200—1.700 lei
(1933) '.oii cei care se pun de a curmrzişul V. I. Lcnin — Corespondentă m ili Q u im iC L populare,- 6.45 Salut voios dc pio — două posturi tehnician I auto, salar 1.100—1.450 lei
tară. nier,- 7,10 CI aloce; 7,30 Sfatul me — un post maistru auto salar 1 000—1.300 lei
drumului acestei cauze. Lenin a Iu
In Editura tinerelului au apărut 2 22 IANUARIE I9G4 dicului; 7,45 Ciulă taraful uzine — trei posturi tehnician I depanare salar 1.100—1.450 lei
bit oamenii nu mai puţin dacii şi-a
int fericit că aproximativ acum G iubit cauza, şi de aceea a fost măreţ titlu ri în 77 000 cxămplare: V. 1. Lc D EV A : Uciquşul şi lata — C>- lor „Electraputere" din Craiova; LA SECŢIA ÎNTREŢINERE STRĂZI
S ani. cînd calomnia contra lui Lenin nin — Despre ti.icrct şi V. I. Lcnin ncmaloqralul „Palria" ; Tofi aca 8.00 Sumarul presei central»; 8,55 — două posturi tehnician 1 constructor 6alar 1.100—1.450 Ie!.
în creaţia lui. să — cincmaioqralul „Arta* ; PE
tn presa engleză întrecea chiar pa HE1NRICH MANN — Sarcinile Uniunilor Tinerelului. T R O Ş A N I : Tutunul seria I şi II Muzică din operele.- 10,00 Teatru Pentru ocuparea posturilor solicitanţii trebuie să posede studiile şi
aceea dezlănţuită în contra lui Geor- (1924) . (Agerpres) — cinemaloqralul ,,Republica"; la microfon: „Secunda 58"; 11,53 stagiul — conform prevederilor H C M . 1,058/1960 şi H.CM . 1.061/1959.
Lămuriri suplimentare se vor solicita dc la serviciul Organizarea m u i
Tudor seria I şi II — d ne mul o- Muzică populară interpretată de
qraiul „7 Noiembrie" ; ALDA IU - Rodica Dima şi Stan Simion; 12,30 cii. iar cererile insolite de acte se vor depune la Serviciul peisonal din
LI A : Tudor seria l Şi II — cinc- Solişti şi form alii de muzică I.C.O. Petroşani, strada Ghcorghc Gheorghiu-Dej, nr. 27, telefon 5-2-9-.
maloqralul „ Victoria" ? Concertul uşoară; 14,30 Roza vio lu rilo r; 15,30
mult visai — cinemaloqralul „23 Muzică din operele dc compozitori
A uq usr ,- .S’EflEŞ: E permis să roinini; 16,15 Vorbeşte Moscova;
calci pe iarbă — cinemaloqralul 16,45 Muzică uşoară; 18,00 Ci i-
„Pr<>qrcsur; Aruyu — cinemalo- leec (I;* Ion Croitoru; 18,15 Fapte
qraiul „Sebeşul": OR ĂST IE : Elcc- din Întrecere; 18.30 Program mu CQHIMTML SIDERURGIC HUNEDOARA
Ira — cinemaloqralul „Patria" ;
Cerlilicatul de naştere — cinema- zical penLru evidenţiaţi în Întrece
loqraful „Flacăra" ; H A Ţ E G : Es rea socialistă; 19,00 Jurnalul sate o f e r ă :
tradă, estradă — cincmatoqralul lor; 19.25 Program de romanţe;
„Popular"; B R A D : Ultima şansă 20,30 Noapte bună copii: „B rhil din stocuri supranormative,
— cinemaloqralul „St. roşie" ; fjrmeoal"» 23,25 Muzică uşoară.
IL IA : Adorabile şl mincinoase — următoarele produse şi materiale :
cinemaloqralul „Lumina" ; 57AIE-
R IA : Plaja — clnemaloqruiul — creuzet
„ Muncitorul" ; Z LA T N A : O călă Q j t r l e i i a
torie spre centrul păminlutui — — s m o a l a
cinemaloqralul „M uncitorul; LO — r s a î t a i î S n ă
N EA : Povestea unei veri — cinc- t n d e o r ' o i o q i c — b e n z e n
maloqralul ,,/M ineru/"; TElUf> : Im
periul soarelui — cinemaloqralul PENTRU 24 DE ORE — piese schfmb auSo
„Victoria"; APO LD U L DE S U S : Vreme nestabilă cu cerul mai — r u l m e n |î
Clubul cavalerilor — cinem iloqra- mult noros. Izolai va ninge. V iu
lul „23 Auqusl" ; C Ă L A N : Anche lui va sulla moderai din sectorul — O î i n g y r î
ta — cinemaloqralul „ IC .S H .". csiic. Temperatura staţionară, ziua — reacSivi de îsJboraîor
va li cuprinsă Intre — 0 şi - - 12
rtb u li« grade iar noaptea Intre — 15 şi Infottiviţii suplimentare se noi obţin? la te
— 20 grade. D im mea ţa şi seu-ru lefon 2745, 253J, interior 37 Htriedoira.
22 IANUARIE 19G4 ceată.
Programul I: 5,05 Muzică uşoa PENTRU URMA IOAW FI E 3 ZILE Lista completa se găseşte ta biroul aprovi
ră; 5.35 M.»Iodii populare; 6,05 Vreme nestabilă şl cu nopţi ge zionării din combinat.
Jocuri interpretate de fanfară; 6,30 roase.
V. L LENIN VOIUUND LA 25 M AI 1910 ÎN PIAŢA ROŞIE DIN MOS COVA UNEI UNITĂŢI MJ11TARE