Page 64 - 1964-01
P. 64
Pag. 4 Dramul socialismului Nr. 2819
Evofyfia confEîefuiui dintre S.U.Â.
şi RepiMea Panama
WASHINGTON 20 (Agerpres) NEW YORK ,0 (Agerpres).
Comisia inter-americană însăr Intr-un interviu acordat presei,
cinată de Organizaţia Statelor A în legătură cu conflictul america-
mericane să întreprindă eforturi no-panamez, Aquilino Boyd, re
pentru reglementarea conflictului prezentantul statului Panama (a
dintre S.U A. şi Republica Pana O.N.U., a declarat că Panama va
Azi reîncep la Geneva fraîaîivele întrevederile de la Ansamblul l i n,a s-a întrunit luni la Washing cere anularea clauzei tratatului
Londra în problema ton. După cum transmit agenţii din 1903 care acordă S.U A. un
oenfru dezarmare al O . Vietnam Ie de presă comisia va face cu a drept perpetuu de control asupra
Ciprului cu Ordinul Muncii clasa cest prilej o reexaminare a st
GENEVA 20 (Aqcrpres). — blema dezarm&rîţ generale $1 totale. tuaţiei. zonei can'^jiu- şi care „nu mai
Comitetul celor 18 state pentru de In acest sena. Thomas a relevat că LONDRA 20 (Agerpres). In acelaş' timp Casa Albă a a corespunde normelor moderne a*
zarmare îşi reia lucrările la 21 ia un acord pe această cale este posi La 20 ianuarie au continuat la Lon nunţat că membrii Comisiei vor Ie drepf'.lui internaţional".
nuarie. la Geneva, după o Întrerupe bil, tn special, a precizai el, asupra dra tratativeJe separate înlre minis HANOI 20 (Agerpres) — Tri selor din Hanoi, a avut loc so
re de aproxim ativ cinci luni Pe ordi posturilor de observatori oare ar avea misul special Agerpres, Şt. Con- lemnitatea decorării ansamblului fi primiţi marţi de preşedintele Noul tratat, care va trebui să
nea de zi figurează problemele ră sarcina împiedicării unui atao prin trul do stat pentru problemele Com- „Permită* cu Ordinul Munci/ cla S.U.A., Lyndon Johnson ca urma fie încheiat într< S.U.A. şi Pana
mase In suspensie la încheierea u lti surprindere, precum sl asupra nerăs- nionwcalthului şl pentru colonii, Dun- 5fan(/nescu ; re a dorinţei preşedintelui de a ma, a spus Boyd. va trebui să
mei sesiuni a conferinţei, in auqust plndirii armelor nucleare. can Sandys, şi re prezentaţii celor Ansamblul „ Perinda“ al Sfatu sa I al R D. Vietnam, pentru proceda personal la un schimb
1063. Luni dimineaţa a avut loc. la reşe două comunităţi din Cipru. Agenţia lui popular al Capitalei şi-a în contribuţia adusă la întărirea prie de vederi privitor la impasul in cuprindă o dată dt expirare la
Duminică au sosit la Geneva dele dinţa delegaţiei sovietice, o între France Prcsse relalcazâ că la cere tervenit în diferendul dintre care canalul să fie transferat sta
gaţiile Uniunii Sovietice si S.U.a ., iar vedere Intre cel doi copreşedinţi al rea Iul Spyros Kyprianou, ministrul cheiat cu succes turneul între teniei dintre cele două popoare. S.U.A şi Panama. tului panamez.
luni cea a M arii Britanii Intr-o de Conferinţei Comitetului celor 18 stâ atacărilor externe al Ciprului, Dun- prins în R.D. Vietnam, printr-un Distincţia a fost înminată de
claraţie făcută la sosire coresponden lp pentru dezarmare — S K. Ţa-rap- can Sandys a avut luni cu acesta o spectacol care a avut loc la Tea Hoangh Minh Ciam, ministrul
ţilor rle presă, şeful delegaţiei U.R.S S., kin, şeful deleqatie! sovietice sl W t-
S. K. Ţarnpkin. a declarat că polî- Ham C. Foster, şeful delegaţiei ame serie de discuţii pe marginea impa trul Popular din Hanoi culturii, care a felicitat pe artiştii In sprijinul luptei poporului din Aden
lina externă de pace a U niunii So ricane. In tim pul Întrevederii au fost sului in care se află problema Cipru Artiştii romîni au dat opt spec romîni pentru succesul remarca
vietice, tendinţa de a realiza un acord discutate unele probleme de proce lui. SANAA 20 (Agerpres). International de solidaritate cu oa
In problema cea mol stringentă a con dură In legătură cu reluarea luoră- Referindu-s» la întrevederile eare tacole într-o serie de oraşe din bil obţinut în R D. Vietnam. La
temporaneităţii — dezarmarea qene- rilor conferinţei. După întrevederea au avut loc pînă acum la Londra în R D. Vietnam, majoritatea în aer solemnitate a asistat ambasado La Sanaa au fost date publicităţii menii muncii din Aden. au hotărlt să
rală si totală — este cunoscută opi- ni Ţarapkin. W iliam C. Foster a de- problema Ciprului, agenţia France liber. Peste 54.000 de spectatori rul R P Romîne în R.D. Vietnam hotărîrile sesiunii constitutive a Co d»sfăsoare în 1 Hreaga lume o cam
nie4 publice din ţoale ţările. Vom alarst ziariştilor că a avut un .,schimb m itetului Internaţional de solidaritate panie dc sprijinire a poporului din
race toiul ponlru ca lucrările Comite de păreri folositor". Foster a arătat Presse arată că, deşi acesle tratative au aplaudat cu entuziasm evo Vasile Pogăceanu, şi personalităţi cu oamenii muncii din Aden, oare a Aden şi de a organiza o săptămînă
tului celor 13 să se desfăşoare cu că coi doi copreşedinţi au căzut de se desfăşoară In secret, s-a aflat că luţia ansamblului Multe din cîn- culturale din R D. Vietnam avut loc recent la Cairo. Comitetul de solidaritate cu poporul din Ad»n.
succes, a subliniat S. K. Tarapkin. acord ca lucrările conferinţei să se ciprioţii greci $i turci continuă să râ- Artiştii romîni au părăsit ora In'em ational adresează tuturor oamc- ★
In declaraţia sa. setul delegaţiei deschidă marii la orele 10 fora Bucu- mînă neclintiţi pe poziţiile lo r : p ri tecele şi dansurile prezentate au CAIRO 20 fAgcrpres).
britanice, Peter Thomas, a subliniot restiuluit. In această săplâmtnă se mii în favoarea unui stat unitar, în fost bisate. şul Hanoi, indreptîndu-se spre ni'or muncii din lume chemarea de a
că a sosit la Geneva a i speranţa dc vor tine de asemenea şedinţe joi şi timp ce ciprioţii turci sc pronunţă La 20 ianuarie, în Sala Congre R.P Mongolă condamna politica autorităţilor colo Parlamentarul conservator enqlez
a vedea realizate progrese in pro vineri. niale di .1 Aden şi de a-i sprijini pe W illiam Yatcs care a vizitat recent
p-nntru o formă de stat confederală oamenii muncii din acest protectorat Adenul. a declarat In cadrul unr\
care să pravadă separarea celor două în lupta pentru drepturile si libertă- conferinţe de presă la Cairo că po
Răscoală în lîndurile soldaţilor din comunităţi. P otrivit agenţiei, la M i Larg interes pentru „Sâptâmina gindirii ţ il b lor sindicale. litica engleză în Aden s-a perimai sl
nisterul Britanic pentru Relaţiile cu Comitetul internaţional a adresat că Anglia trebuie să aprecieze în mod
Tanganica Commonwealthul si penlru Colo oh marxiste" la Paris secretarului general al O.N.U. o tele mai realist situaţia creată acolo Yales
s-a declarat că „divergentele dintre gramă carînd îndeplinirea rezoluţii a declarat că va prezenta m inistru
DAR-ES-SAÎ.AM 20 (Agerpres). torit răsculaţilor au declarat că ac cele două comunităţi cipriote con lor O.N.U. p riv i id acordarea dreptu lui pevtru relaţiile cu CornmonweaN
Agenţiile de presă relatează că în ţiunile lor nu sint îndreptate împo tinuă să fie profunde". PARIS 20 Corespondentul Agerpres gureazâ : Jacques Duolos, Roger Ga- lui la autodeterminare poporului din thul si pentru colonii un raport asu
noaptea de duminică spre luni, uni triva guvernului ţării. Pc de oltâ parte. France Presse a- transmite : raudy, Georges Frisrhmann, membri Aden, efeciua-rea în Aden a unui re pra ultim elor evenimente din Aden,
tăţi ale batalionului I de puşcaşi ai In cursul după-amlezil de luni pos rată că in timpul tratativelor duse Timo de o săptăminâ. în fieoare sea al Biroului Polilic al Partidului Co ferendum cUb supravegherea O N U ., tn oare va recomanda anularea stâril
armatei Tanganicăi s-au răsculat, o- tul de radio Dar-Es-Salaia a transmis pînă acum Duncan Sandys ar fi rid i ră, peste 1 000 de persoane, dintre munist Francez. Alfred Sauvy profe anularea îngrădirii drepturilor sindi excepţionale din Aden. eliberarea li
cuplnd poziţii fn punctele strategice declaraţia m inistrului de externe al cat problema eveituaîcl înlocuiri a care o mare parte sludeiţi şi cadre sor la Oollege de France. Georg»s cale. precum si eliberarea daţinutilor derilor Congresului si idicalelor şl at
ale capitalei. Răsculaţii au arestat un Tanganicăi, Kainbona, in care se garanţiilor tripartite conţinute în a- didactici, au participat fn marea 6ală Gurvilch. profesor Ia Sorbona,, Pi6rre politici şi înlăturarea situaţiei peri Partidult i socialist popular, aflaţi sub
număr de 30 dc ofiţeri britanici oa spune că soldaţii răsculaţi s-au reîn M utualii 6 din Paris la „săptăminâ Vilar, director de studii la Scoală de culoase aciuate din această regiune a stare de arest, organizarea în tim pul
re exercitau comanda în aceste uni tors in cazărmile lor. In declaraţie se cordurile de la Ziirch si Londra prin g indirii marxiste" — dezbateri orga studii superioare. Georges Pivcteau, lumii. Repreze ita n lil organizaţiilor cel mai scurt a unor aleqeri si în
tăţi. (In armata Tanganicăi au fost arată că armata şi forţele de poliţie garanţii internaţionale. nizate în fiecare an de Ccnlrul de paleontologist cu renume mondial. sindicale din cele 21 ţări, în trun iţi la ceperea tratativelor cu privire Ia
m enţinuţi după cucerirea indepen au rămas credincioase guvernului. studii şl cercetări marxiste. Armând Laioux, soriitor, laureat al sesiunea constitutivă a C om itîtulul laborarea noii constituţii a AdenuluL
denţei citeva zeci de ofiţeri britanici Subliniind că răscoala a fost provo Larga participare a filozofilor şl Premiului Goncourt pc 1963. La lu
pentru a suplini lipsa temporară a cată de o neînţelegere intre m ilitarii OBSERVATORII O.N.U. oamenilor de ştiinţă de toate convin crări au participat, de asemenea, re
unul număr suficient de ofiţeri indi airlcani şl cei britanici, ministrul IN CIPRU AU INSPECTAT gerile politice a asigurat succesul a- verendul Dubarl£, filozaf sl profesor
geni). Kambona a iăcut apei la populaţie să NICOSIA cestor dezbateri. la Institutul Catolio din Paris şl re După întrevederile lui Robert Kennedy
P otrivit ştirilo r sosite din Tangani păstreze calmul. El a cerut tuturor NICOSIA 20 (Agerpres). Printre personalitătiile care si-au a- verendul Jolif, profesor la Faculta la Manila
ca, răsculaţii au cerut mărirea sol funcţionarilor să-şi reia lucrul, în tea catolică din Lyon.
Observatorii O N U . în Cipru, Jose dus contribuţia la acesle dezbateri fi*
delor şi Îndepărtarea ofiţe rilor brita special la serviciile dc poştă, la căi Rol2-Be îne'.t si generalul P. S. Gyani, Presa franceză relevă succesul a-
nici. In ultima ediţie a ziarului le ferate, porturi, spitale, la staţiile cestei manifestaţii. „Săplămlna gin M AN ILA 20 (Agerpres). format pc preşedintele Macapagal
au inspectat duminică, însoţiţi de re despre co ivorbirile avuie. la Tokio,
kenyot „East African Standard4' se de radio şi la toate serviciile dc prezentant’ cnglazi şt ciprioţi, locurile Conferînja Comisiei d irii raarxis‘eu — 1964 scrie „Le In comunicatul dat publicităţii, la
arată că revolta din Tanganica nu a bază. Mo ide", şi-a asigurat un larg succes sfîrsitul Intrevedciii dintre Robert cu preşedintele Indoneziei. Sukarno.
din Nicosia $i din îm prejurim i unde economice O.N.U. In acelaşi timp, transmite aqentia
căpătat un caracter politic. Conducă- Acelaşi post de radio a transmis s-au produs recent incidente sînqe- dacă se are in vedere numărul audi Kennedy şi preşedintele Filipinelor, France Prcsse. preşedintei» Macapa
ulterior o declaraţie a preşedintelui roase După ce a avut duminică Io- penfcu Am erica Latină torilor. M ii de persoane, prlnlr» care Macapagal, se spune că rezultatele gal l-a asigurai pe Robert K oinedy
Tanganicăi, Jnlius Nyerere, In care trevederi ru preşedintele Makarios sl m ulţi tineri, au invadai marea sală privind co.ivocarea în tiln irii la nivel de întreaga sa „cooperare*4 !« acţiu
se spune că In urma intervenţiei sa vicepreşedintele Kucivik, Rolz Ben- BRASILIA 20 (Agerpres). de la Mntualîtâ. Mai multe sule de înalt, la care să participe Indonezia, nile meni'e sL rezolve situotia exis
te conflictul a lost reglementat. Po nelt urmează să plece la New Luni s-a deschis la Drasilia confe pcisoane nu au reuşit să intre, Iar Malayczia si Filipinele, sint „încura te iţă in relaţiile dintre Filipine. In
triv it relatărilor agenţiei Reuter, gu York pentru a raporta secretarului rinţa Comisiei economic» O.N.U. pen alte zeci au urmărit dezbaterile stlnd jatoare". Comunicatul subliniază, d î donezia si Malaya.
tru America Latină (C.EP.A L.) Con
vernul a satisfăcut revendicările mi general al O N U., U. Thant, asupra pe jos — subliniază „Le Monde", asemenea, că Robert K ennidy l-a in
DJAKARTA — La Djakarta a sosit lita rilo r răsculaţi. m siunii sale. ferinţa are drept scop unificarea
o delegaţie guvernamentală a R D. punoleJor dn vedere pe oare ţările Ciocnire violenta
Germană, condusă de Brun:> Leusch- latino-americana le vor susţine la
ner, vicepreşedinte al Consiliului dc C a m p a n ia e le c to ra lă Conferinţa mondială pentru comerţ si Hubert Humphrey se pronunţă pentru între studenţi şi poliţişti
M iiiş tri. dezvoltare convocată In martie, la în Libia
LONDRA — La invitaţia guvernului din G re c ia Geneva, sub auspiciile O.N.U.
englez, o delegaţie guvernamentală Luî-nd cuvîntul Sa şedinţa de deschi desfiinţarea discriminării rasiale TRIPOLI 20 (Aqerpres).
poloneză, condusă de P. Jaroszowicz, dere a conferinţei, m inistrul afaceri Ziarul libian „Al-Ba.ag" relatează că
ATENA 20. Corespondemtul Ager Ziarul „A vqhi* o publioal dumini
vicepreşedinte al Consiliului de M i pres, Al. Gheorghiu, transmite: că programul electoral al partidului lor externe al Braziliei, Joao Augusto W ASHINGTON 20 (Agerpres). drepturile cetăţeneşti : dezacordul în oraşul Bengazi a avut loo o vio
niştri cl R. P. Polone, a sosit într-o In cele patru săpiămîn,i oare au E.D.A. precum si manifestul electoral de A raujo Castro, a adresat un ap»l Luind cuvîntul în fata studenţilor dintre promisiuni si aplicarea prac lentă ciocnire între u i grup de stu
vizită la Londra. mai rămos piuă la aleqerile parlamen ol Comitetului său executiv In vede tuturor ţarilor latino-americane de a de la Universitatea „John H }pkins“, tică a constituţiei si legii privind denţi care manifestau în favoarea u-
rea alegerilor de la 16 februarie. In
Delegaţia va duce tratative o i tare din Grecia au loc m itinguri elec program E D A . cere democratizarea se uni în apărarea preturilor produ senatorul democrat Hubert Humphrey drepturile, dezacordul dintre promisiu nităţii arabe si poliţie Poliţia a des
membrii guvernului englez in proble torale şi se fac ultimele pregătiri pen selor pe care le exportă, preţuri care s-a referit la situaţia populaţiei de nile şi aplicarea de fapt a sistemului chis focul ucigînd doi demonstranţi si
tru prezentarea alegătorilor la urne. aparatului de stat, îmbunătăţirea con
mele relaţiilor comerciale dintre ce sini în contnud scâdcr». culoare din S U A nostru de liberă iniţiativă. rănind peste 200. Studenţii indignaţi
Duminică s-a desfăşurat la Salonic d iţiilo r de muncă sl de viată ale oa
le două ţări. primul miting electoral a! partidului menilor muncii, restabilirea libertăţi La lucrările conferinţei participă Declarînd că problema drepturilor Senatorul a arătat că breşa existen au organizat o mare demonstraţie de
ACCRA — Luni a sosit la Acera E.R.E. la oare a luat cuvinlul liderul lor sindicale, soluţionarea problemei 150 de delegaţi din toate ţările la ce’ătcneşli in S U A. are o mare im tă in S.U.A. in drepturile cetăţeneşti protest. Cîteva automobile opartinînd
Valentina Nikolaevna Tereskova, pri partidului, , Kanelopoulos. Ziarul de deţinuţilor politici prin amnistie ge tino-americane portantă morală $i politică, Humphrey nu se manifestă doar în faptul că ne unor companii petroliere străin» au
ma femeie — cosmonaut din lume. centru „Ethnos” califică acest miting nerală, precum şi legalizarea Parti a spus: „Cum poate o ţară care nea grii nu sînt consideraţi dr»pt cetă fost incendiate
oa o „prezentă săracă", arătînd ră la dului comunist. Intr-o scrisoare deschisă adresată
care face o vizită în Republica Gluma, Se core. de asemenea, transforma gă sau ignoră drepturile cetăţenilor ţeni cu drepturi politice egal» cu
la invitaţia preşedintelui, Kwame cl au participat numai jumătate din Rezultatele 6ăi d» culoare să-s» asume un rol de primului ministru al Libi»i, organiza
citi au participat la mitingul inau rea Balcanilor într-o zonă a păcii. albii, dar si prin aceea că venitul ţiile studenţeşti condamnă cu vehe
Nkrumah. „O politică externă de Iniţiative po alegerilor din cnnducerc In lume. tinînd seama că
gural al ER E. de la alegerile din
In drum spre Acera, ea a făcut zitive — se spune in proqram — va anuol mediu al unei fam ilii de cu mentă acţiunile lipsite de răspundere
toamna trecută Athinaiki*' caracte mai mult de jumătate din populaţia
scurte escale la Belgrad, Alger si Ba rizează mitingul F. R.E. drept un „eseo ridica prestigiul Greciei, va întări Dahomey lumii este de culoare? Răspunsul meu loare este considerabil mai redus de alo autorităţilor care au dat ordin *ă
nta ko. tragic", iar ziarul „Ta Nea" menţio securitatea ţârii, va duce la îndepăr COTONOU 20 (Agerpres). este; o asemenea ţară nu poale fi ci* venilul fam iliei americanului alb. 6e deschidă focul şi cer pedepsirea
tarea bazelor străine de rachete si a
LONDRA — In marca sală a pri nează faptul că ERE şi-a înauqutat celorlalte baze militare, precum sl a Duminică, în Dahomey au avut conducătoare". In încheierea cuvintării sale, Hum neîntîrziată a celor vinovaţi.
măriei din localitatea Aylesbury din turneul electoral fără ca listele do primeidiei pc care ele o reprezintă loc alegeri prezidenţiale şi legis
candidaţi ale acestui partid să fi fost Trebuie, a spus el n continuare, să phrey a cerut să fie sprijinit m ulti
Anglia s-a deschis luni procesul co va aduce avantaje imedknte econo lative. Potrivit unor prime rezul
lo r 20 de acuzaţi de atacul comis la încheiate Ziarele de centru atribuie miei prin reducerea cheltuielilor mi tate, la vot s-au prezentat 92 la rapairăm ceea ce în ţara noastră s-a lateral proiectul de lege guvernamen Ipoteza inginerului
acest lucru refuzului diferitelor per
8 auqust 1063 îm potriva unui tren litare neproductive" suta din alegători, din care mare transformat intr-o breşă adincă in tal privind drepturile cetăt»neşti.
sonalităţi de a figura pe listele F R.E.
poştal de pe linia Gtasgow-Londra, Uniunea de centru a dat publicită La alegerile de la 16 februarie majoritate au votat în favoarea Ciudtnov * 1
din care au fost jefuite 2,G milioane ţii ultimele liste de candidaţi. Fa pre ED A. a anuntnt că a propus candi listei unice, prezentată de Uniu
lire sterline. După cum anunţă agen zintă liste in toate cele 55 de cir daţi !n 31 din cele 55 d? circumscriu- nea democrată din Dahomey.
circum
lii eleclorale. In celelalte
ţia France Prcsse, în timpul proce cumscripţii electorale din tară Lide scripţii ED A. nu a propus candidaţi Souron Migan Apithy a fost ales Un proiect de lege rasist în R.S.A. MOSCOVA 20 (Agerpres). |
sului vor H audiaţi peste 200 de rul partidului. Fapnndreu, va Pne pri pentru a Înlesni — după cum preci preşedintele Republicii Dahomev, N ikolai C iudiiov, inginer la Com
martori, Jefuirea trenului este apre mul său miting elecforal la Salonic zează ziarul „A vqh i" — alegerea unor iar Jus’.in Ahomadgebe, vicepre JOHANNESBURG 20 .Agerpr»s) lire sterline amendă pentru negrii binatul de potasiu din Bczerniki, a
In ziua de 2b ianuarie. sau metişii care vizionează o compe făcut în cadrul Institutului d* M i-
ciată drept unul dintre cele mai mari candidaţi aî Uniunii de centru şedinte. După cum informează ziarul vesi-
furtu ri de bani din istoria crim inali german „Frankfurter Rundschau", tiţie sportivă de atletism a albilor, crobiologi» al Academiei de Ştiinţe
a U.R.S.S. o comunicare privind o
tă ţii britanice. tn tro corespondentă primită din sau asistă la un conc»rt 6imfonic. descoperire remarcabilă.
CAIRO — După cum transmite zia Johaunesburg, guvernul rasist Verwo- Acest proiect de lege a provocat
rul egiptean „Al-Ahram ", guvernul DUREREA LOR I96Q erd din Republica Sud-Africanâ a pre reacţii violente din partea opiniei pu Acum cît/a timp ing. Ciudinov lă
blice. După părerea lui Reginald sase din Intîm plarc în laboraNarul său
R.A.U. a naţionalizat 10 cinemato gătit un proiect dc lege rasist care
Houey, reprezenta ntul R S A. în Co 0 eprubetă în care se găsea solujtia
grafe din Cairo, unul d ii Minia. pre Dc mult este statornicii obiceiul tntreb totdeauna clnd avansez pc interzice amesl»cul raselor la mani
cum $i mal multe hoteluri. ca la început de an. ziarele şi re cineva dacă nu tac o mare qtc- printre rînduri. transpare că princi- festările sportive, culturale ctc. Pro mitetul olimpic mt»:national. „aceas u io r săruri potasice, Revenind în la
borator după două sâptăminl, ingine
W ASHINGTON — Un purtător de vistele să adreseze intrel>ări oca 3 cală. hxistn th permanenta un PQfi ptcorupaie a patronilor este. tă lege va duci la o rupere defini
în lond, cu totul alta — ca nu cum
cuvint al aviaţiei americane a anu i- zionate reprezentanţilor diverselor 'isc". Ce lei de risc ? Riscul de u va, doamne /creşte, proliiuri/e să iectul de lege prevede pedepse cu tivă a tuturor relaţiilor sportive cu rul a constatat o modificare a aspec
tului soluţiei. La microscop el a pu
ţat că la 19 ianuarie a fost lansat de categorii sociale De aceea, nu e ni promova o persoană care nu me tradă mărar cu un cent. Explicind, i/ichisoare pînă la şase luni, sau 1.000 străinătatea".
mic de mirare în tontul cu o publi tut vedea distinct bacterii vii. colonii
la baza aeriană Vandcnbcrg din Ca ntă — //reşfc Dar bine, s ar puica îndurerau, rit de qreu te vjno cind
caţie dc peste ocean destinată oa exaama, patronii aceştia sint nişte de ciuperci filiform e.
lifornia un satalit artificial cu ajuto trctyuic şâ ordone concedierea mun-
menilor de alaccri a pvs o aşi tel dc adevăraţi îngeri. N ikolai Ciu ’inov a efectuat sute
rul unei rachete de tip ,,Tor-Agena“. întrebare unui număr de 400 de pa rgori/or. nu mm puţin de 76 la sulă
Purtătorul de cuvint -au a dat alte troni oi unora din cele moi impor Să nu ne grăbim Insă să tragem din cei întrebaţi au adăunat t ..Fdi- Crearea „forţelor nucleare multilaterale ale de experienţe, respectind cu stricte
amănunte. tante întreprinderi din S U A. Mal • cncde această ronduzhi. lald. de ml narea periodică a mi hm dc lu N A T O " ar oferi nuhlariştilor vest-germani accesul ţe cerinţele sterilităţii De fiecare da
pildă, o parte din conducătorii de
tă el a obţinut acelaşi rezultat : vlaln
IERUSALIM — Duminică a avut loc surprinzăloare poate nurca, even- mari concerne au socotit necesar cru esre necesară hunului mers ni la armamentul nuclear reapărea m»reu în soluţie.
întreprinderii” , Cuvinte dure, reri,
o şedinţă a guvernului Izraelului, în lual, întrebarea aleasă : ..Care este sa aducă precizarea că pentru ei din %carc a dispărut, ca prin tarmec, Cercetătorul a formulat o ipoteză
cadrul căreia a fost discutat rapor dună părerea dv. lucrul cel mai ne
plăcut In aci:\'itolea unul patron ?". retu/ul de a accepta cererile de orice urmă dc sentimentalism, dc îndrăzneaţă : microorganismele iden
tul m inistrului dc externe, Golda !n mod oarecum neaşteptat, la pri maioraic a salariilor nu poale Ii „duioşie". Prin urmare, interesul tificate în sărurile potasice au a-
Meir, cu privire la recenta confe ma vedere, majoritatea celor inte rampantei, adică profilul cit mai ri 1 eeasi virată ca si sărurile potasice
rinţă arabă la nivel înalt de la Cairo. rogaţi au tăsnuns, după cum ne considerai o problemă. Salariat ii dicat contează. Aceasta este cc-i
După ce a fost aprobat în unanim i informează ziarul „Daily F.xprcss" : doare pe patroni. Rcshu ? Simple în care erau conţinute. Această
vîrstâ este apreciată la peste 200
tate de guvern, primul ministru EşUol ..Cel mai neplăcut dintre toate este nrlllicîi verbale. Altfel spu.ş o pi
a prezentat o declaraţie pe această să iii nevoit să concediezl pe ci lulă din cele mal amare învelită tn milioane de am. M icrobii si algele
populau oceaiul din vechime şi se
temă in parlament, „lzraelul, a spus neva". foifa atrăgătoore dc staniol a dul
Au urmat apoi amănunte de-a cegăriilor stilistice. In trecut înve depuneau pc fundul Iul o dală cu
Eskol, este hotărît să-şi pună în apli drcntul înduioşătoare desnrc frămîn- lişul acestora nu era socotit nece
care proiectul de deviere a apelor tntelcgnlvri vor accepta toldeuuna sărurile potasice.
tările sullcteşti extraordinare care o explicaţie rezonubilâ. au spus pa sar, asa cum reiese, bunăoară, din- CiudinDv a recrlstalizat In repe
Iordanului, în scopul irigării desertu tr-o declaraţie făcută mat de mult
P'cccd luarea unei astlcl de hotă- tronii fn cauză. Ce să înţelegem de tate rinduri soluţiile, cîteva luni
lui Neghcv şi nu va renunţa la cl". rîri. „Cind trebuie să concediez un aici ? Pare că avem dc a lacc cu un de bancherul milionar Frcdcrick T.
mai tirzlu a dîzoivat cristalele într-o
salariat nu not să închid ochii toa apel adresai muncitorilor şi func Mart in s : ..Noi nu sfnlem apărători apă sterilă, dar microorganismele
tă noaptea", a declarat unul din ţionarilor : F iii fnfe/coâforf. Deja ni ai bunăstării obşteşti. Slntem gata
Un d e c r e t al gu vern u lu i patroni. Un altul şi-n descris In cu Sc sfîşic inima clnd trebuie să vă să recurgem la toate posibilităţile reînviau în mod Inevitabil, Autorul
lori şi mni Impresionante durerea: cnncediem. Dc ce să ne laceti viata uriaşe de care dispunem, la influen descoperirii nu a elucidat deocam
fra n ce* „Prefer să anunţ personal pe cel fn şi mai grea persisflnd In cereri care ta noastră, In banii noştri, la legă dată modul in care microorganisme
cauză că va li concediat, fntrucll a şi aşa nu au şansa dc a ti satislă- turile noastre politice, la demagogii le din vechime îşi păstrează viabi
PARIS 20 (Agirpres). proceda aPm inleri ar li din partea cute ? noştri. împotriva oricărei acţiuni le litatea tntr-un cristal de săruri, el
La Paris a fost dat publicităţii un mea o laşitate. Totuşi, cînd mă uit Puni Va să zică patronii nu-şl gislative, oricărei platforme politi presupunîncl câ ar put?a fi vorbo
decret guvernamental prin care for la cel din tata mea nu ii vad pc eh îndreaptă qlndurlte exclusiv asupra ce, care ameninţă intanqibilitatea de un tip nou de hnabioză
ţele aartene strategice franceze sint cj ne soţia si copiii lui". salariaţilor, ci, puţin, sc qîndcsc şl noastră". După cum arată m icrobiolngii,
puse sub controlul direct al preşe Intr-adevăr, cuvinte smulse din ta ei înşişi. Dar bine, la urma ur Intre timp, vremurile s-au mnl ipoteza inginerului Ciudinov este
inimă menite să sloarcă lacrimile melor acest lucru este tiresc, nu ? schimbat. Asemenea declaraţii a par
dintelui Frânte!, generalul de Ganlle. cititorilor pentru bieţii patroni a Este iust srl ic atribuim, pornind de ncum corn riscunte. Si. de nccei, doar un pri.n pas in domeniul so
După cum precizează Fra îcc Prcsse,
căror „ conştiinţă" eslc utît (le chi aci, sărmanilor patroni, intenţii e- după cum se vede, s-a procedai ta luţionării problemei ivile, fiind ne
ac»sle forte constituie practic actua nuită. goIste. de care ct sint poate străini? o schimbare de metodă, dc pildă, ia j ____i__ cesare cercetări temeinice pentru e
la „forţă d» soc" franceză, cu «Ite Un număr destul dc marc dintre Temător ca nu cumva să rosteşti ticluirea unor anchete — şi răs se trage concluzii definitive In o ri
cuvinte forţa nucleară pe cale de cei fn,‘reba(i au declarat că, după un verdict greşit, te mai apleci o punsuri — sni-acneriş fn organele ce caz. în fata oamenilor de ştiinţă
constituire în Franţa. Pînă acum ele părerea lor, problema avansării sa dată asupra răspunsurilor, le par marelui business. — Nici vorbă să-ţi dau eu arme nudenre. Poftim cheia de Ia se află un domoniu dc cercetări deo
erau de competenta prim ului minis lariaţilor este cea mai dilicllă. ,,/MJ curgi mai îndeaproape. Sl atunci, R. CĂPLESCU depozit şi ia-ţi singur.
sebit de Jnteresanl.
tru. (Desen din „SUrşel", Sofia)
R*dacj><j ş\ administraţia ziarului slr. 0 Martie nr 9, telefon 1588, 1275, 1585, 2078. Taxa plătită In oumerar conform aprobării Direcţiei Generale P.TTR nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.0G5