Page 66 - 1964-01

fe s. £ îŞramat scctailsmuîuf tir. 2820

ralc si în majoritate avizai?. Totuşi. în acU-
Cuvîntui tovarăşului Nicodim Roşea v il.ilca de amplasare si autorizare a con­ mai multă cx!g?nlă pentru a contribui .ast­ Cuvîntui tovarăşului Vichente Bălan
fel Ja continua înfrumuseţare a oraşelor sl
strucţiilor nu existat deficiente. De aceea 6alclor i ’oastre şi a evita scoaterea din cir*»
director general al U. M. Cu gir este necesar a In viito r să sc manifeste cuilul agricol a unor terenuri, , , preşedintele Consiliului regional al sindicalelor
Colectivul de munca al Uzinei metalur­ de remediere a deficieaţelor. Intre altele, Dairea de seamă prezentată la conferinţa In vederea creşterii unor noi cadre do
gice din Cugir, sub conducerea organiza­ a Început să-s! desfăşoare activitatea un regională dc partid — a arătat in cuvîntui muncitori, cu înaltă oalificare, organizaţi­
ţiei de partid, d?pune eforturi susţinute p c i- curs de ridicare a nivelului profesional cu său tov. Vichente Bălan, constiluic o ana­ ile sindicale, îndrumate şi conduse de că­
tru înfăptuirea înainte de termen a sarci­ 150 controlori tehnici şi un curs de cali­ Cuvîntui tovarăşului David Lazăr liză profundă şi multilaterală a activităţii tre organizaţiile de parlid, au acordat un
nilor trasate de cel dc-al Ill-lea Congres al ficare în specialităţile frezori şi electri­ sprijin mai activ oonducerilor tehnico-^'1*
P.MR. Raportăm Conferinţei regionale că cieni, frecventat dc 50 muncitori. prim-secrcfar al Comitetului orăşenesc Petroşani al PM.R. desfăşurate de oainonii muncii In loatc do­
sporul producţiei la ’U. M. Cugir s-a făcut D? asemenea, continuă actiuica do în­ meniile (Jc activitate. Rezultatele obţinute mimslrative. In regiune an fost orgnnu 4:
In anii sesenalului î i proporţie de peste tărire a compartimentului de concepţie. Comunişlii şi ceilalţi oameni ai muncii şi loturi, omogenizarea şi specializarea b ri­ oglindesc munca plină dc elan a niunoilo- 617 cursuri de calificare, (le ridicarea Co..-
36 la sută scama crcşlerii produclivilălii In atentia colcclivului nostru de muncă din Valoo Jiului, a arătat tov. David Lazăr, găzilor, extinderea metodelor înuinlal? de rilor, inginerilor, lelmjaianilor, ţăranilor ficării şi specializării, care au lost frecven­
muncii.. Acesi lucru demonstrează capaci­ a stat şi stă în continuare ridicarea nive­ şi-au adus o mare contribuţie la înfăptui­ muncă Toate acestea au dus la rculizar m colectivişti, oamenilor dc cultură şi ştiinţă tate de peste 35.600 de cursanţi.
tatea tehnică a uzinei, nivelul ridicat de lului tehnic al produselor, in aşa fel cj rea sarcinilor trasate lo cel dc-al 111-lea şi depăşirea planului de conslrucţic î:i anul care, sub conducerea organizaţiilor do Ţinfndu-so 6cama — a spus in con-
cwnostinţ? profesionale al muncitorilor, in­ produsele noastre să fie ccl puţin In ni- Congres al PM.R. Orgonizotia de partid 1963 a unor noi locuinţe pcnlru oamenii lim iar? vorbitorii! — dc necesitatea c r e ă ­
ginerilor şi leh.iicicnilor. vclor celor similare de pc pialo mondială. orăşenească Petroşani raportează co .ifjrin - muncii din Valea Jiului. In cursul amilul pailid. luptă pentru Înfăptuirea măreţelor rii unor noi cadre cu o înaltă pregalh'n
A f?sl posibilă obţinerea ac.stui rezul­ Produsele realizate pînă acum se ridică la ţîi regionale că volumul producţiei globale trecut s-au construit peste prevederile pla­ sarcini ce izvorăsc din Dlreotivele celui de tehnico profesională se cere ca şi pc v iilo r
tat deourec? comitelui dc partid al uzinei acest nivel. Astăzi o mare parte din pro­ Industriale a V ăii Jiului a crescut în anii nului. 171 apartamente ooi. al 111-lea Congres al P.M R. organele şi organizaţiile sindicale să se
a îndrumai in permanentă organele sindi­ dusele noastre sint destinate exp o rtu lu i; 1962—1963 cu 17.6 la sută. depăşinrln-sc on Creşterea continuă a rolului conducălor Referindu-se la activitatea organelor şi preocupe şi să acord? lot sprijinuj argani-
cale şl ’m inislrative să se preocupe în­ U M. r ngir ia parte la o seric de expo­ de an sarcinile de plan. In anul 1962, pe al organizaţiilor dc partid, a arătat vorbi­ organizaţiilor sindicale, vorbitorul o arătat zăril unor noi cursuri de calificare, de ri­
deaproape de ridicarea nivelului profesional ziţii $i tîrguri Interna ionele. ansamblul industriei, planul producţiei niarlă torul, este slrlns legată d? întărirea ron­ că acestea şi-au îmbunătăţit continuu s ti­ dicarea calificării ,?i specializării muncito­
al tuturor muncitorilor, inginerilor si tehni­ Merită să fie scoasă aici î i evidentă rea­ a fost realizat in p ro porţii de 102.8 la sulă. durilor partidului, dc îmbunătăţirea slruclu- hii şi metodele lor de muncă. rilor.
cienilor prin cursuri de ridicare a calificării, lizarea obli nulă de colectivul turnătoriei Iar în 1963 în proporţie de 102.5 Ia sulă. rii organizatorice a organizaţiilor de partid. Vorbind dcvsprc lipsurile existente, Iov.
sesiuni leh ,iico-şliin|ifi( c şi cursuri de spe­ de precizie, care, în colaborare n i inela- Prin depăşirea planului producţiei marfă, In anii 1962— 1963, organizaţiile de partid La îmbunătăţirea conţinutului muncii, iu Vichente Bălan a e ră tit că, Consiliul regio­
cializare în probleme dc mecanizări şi au­ hirgul şef al uzinei — ing. Sirbu Nicolac — oamenii muncii din oraşul regional Petro­ din Valra Jiului s-nu întărit prin primirea organizarea Întrecerii socialiste, o contri­ nal al sindicalelor cit şi consiliile locale alo
tomatizări, organizate împreuna cu Institu­ a elaborat un otel înalt, nliol necesar fa­ şani au livra! cco: omicî naţionale î.i u lti­ de .ioi membri si candidaţi de partid. Prin buţie dc seaniă a avut-o bolărirea Prezi­ sindicatelor nu au ajutat întotdeauna con­
tul polilrhnic din Cluj. De asemenea, n o bricării unor piese pentru blumingul hune- mii doi ani. peste prevederile planului de creşterea m u lu rilo r organizaţiilor de diului C.CS. privind stabilirea şi stimularea cret comitetele sindicjlelor, conducerii? (eh-
tru creşterea capacităţii compartimentului dorenn. ninse rar? înainte s»-' Importau. stat, produse în valoare de 6*1.045.000 lei. parlid a fosl posibilă crcorcu unor noi co­ evidenţiaţilor şi fruntaşilor in Întrecere pre­ nico-adminislralive ale întreprinderilor în li­
de concepţie, conducerea uzii)ei a reparti­ Comitelui de partid de la U M. Caracteristic pentru perioada respectivă mitete dc parlid şi organizaţii dc bază cum şi măsurile stabilite dc plenara C.CS. chidarea unor deficiente. Faptul că In unele
zat să lucreze ..ici cele niai hune cadre, Cugir a avut permanent în atentic a spus vorbitorul, este faptul ca sporirea şi s-a putut asigura ca in marca m aioritalc întreprinderi nu s a realizat In întregime
To! aici a fost creală o organizaţie dc ba­ îmbunătăţirea calităţii produselor. In arest producţiei industriale s-a realizat in cea mal a posturilor cheie ale producţiei să lucreze In legătură cu organizarea consfătuirilor de
ză P.M R., care mobilizează întregul colec­ fel ia seriîa maşini de cusut s-a organizat mare parte pe seama creşterii productivi­ membri şi candidaţi de partid. producţie şi a adunărilor sinclioale lunare. planul de producţie, se daloreşle şi Birou­
tiv Ia Îndeplinirea sarcinilor c?-i sinii In un schimb de experie.ilă pc tema montaju­ tăţii muncii, ’ n industria c.aşnlnl Petroşani Prezcnîînd In faţa conferinlel r?gionale In perioada la care .se referă darea dc lui execuţi v al Consiliu lui regional al şi vdica-
tc b r care J'u a folo* îl toate mijlgacele in .ve­
fală, lui şi reglării maşinii de cuiul, în urma că­ ptoduclîvitfltca muncii a crescut în anul principalei® realizări, uncie din metodele seamă prezentată la conferinţă, consiliul derea sp rijin irii mai concrete a ro in ilc l^ /.-
Toate acestea nu permis ca i i 1963 să ruia s-ni. făcut o scrie de propuneri valo­ 1963, fată de 1959, cu 39 9 la sulă. şt măsurile care au contribuit Ja obţinerea regional al sindicalelor a fost permanent
se obţină, fată de 1959 o creştere a pro­ roase. La secţia maşini-uil?1 te. la indicaţia Aceslc importante realizări sînl rezulta­ unor noi succese, nu putem trece cu vede- ajutat dc călrc com itelui regional dc partid. sindicalelor pentru a lua măsurile menite
ductivităţii munci! de circa 00 la sulă. biroului organizaţiei de parlid. s-au orga­ tele înfăptuirii politicii juste a partidului t?a, a spus vorbitorul, şi uncie lipsuri re La realizările obţinute In îndeplinirea şi să ducă la lichidarea lipsurilor.
Ca urmare, preţul do cost unitar a scă­ nizai consfătuiri pc tema îm bunătăţirii ca- nostru de induşi rializnrc socialistă a ţării. s-au manifestat in activitatea noastră. Unele depăşirea saroinilor de plan de către marea Consider, a arătat vorbitorul, că In în­
zut în anii sesenalului cu 42,0 la sulă la lild lii şi reducerii rebutului. Ele reprezintă în acelaşi timp o materia­ organizaţii dc partid de la Combinatul car­ majoritate a colectivelor întreprinderilor treprinderile forestiere 6-nr fi pulul recu­
maşina de cusut si cu 40,3-1 la sulă la ma­ P rntni amil 1964 colectivul dc m uicii al lizare a ajutorului permanent Pe car? l-am bonifer Valea Jiului şi î itreprinderca fo­ din regiunea noastră, un aport însemnat pera mai mult răminerca In urmă a planu­
şina de frezat universală. U. M. Cugir are de îndeplinit sarcini lm- prim it din pârlea C C nl PM.R., precum si restiera nu au d?pus suficientă st.rădanie l-au adus organizaţiile* sindicale. îndru­ lui de producţie, dacă comitetele sindicate­
din partea Comitetului regional de parlid. p?-ntru realizarea sarcinilor dc producţie in
Totuşi, In anul 1063 r.-oin realizat sar­ portanle, fată de 1963 producţia globală sînl rodul activîlătii creatoare pe care au mod ritmic. In unele întreprinderi exis­ mate de către organizaţiile de partid, ele lor ar fi acordat un ajutor mai concret con­
cina de crişler a produclivilălii muncii. creste cu 20 5 la sută, producţia marfă cu desfăşurat-o organizaţiile de misă. toii oa­ tă încă maşini şi utilaje care nu si^l pe de­ s-au preocupai ca ongojamcntcle luate in ducerilor tchnico-admiruslralive In vede­
rea îmbunătăţirii 'icU cilă iiî economice. Ace­
La aceasta a c o ilrib u il în bună măsură în ­ 46,62 la sulă, iar productivitatea muncii cu menii muncii conduşi si îndrumaţi de călr? plin folosite. De asemenea, trebuie să ară­ întrecerea socialistă să fie axate In mod laşi lucru se poale face şi in cadrul Exploa­
suşirea cu înlirzicre a unor produse noi, de R la sulă. De ascmen?a, trebuie asimilate partid. tăm că desi s-au obţinut unele succese pri­ maî concret pe indicatorii principali oi pro­ tării miniere Barza unde prcvedîrile pianu­
marc complexîlale tîhnică, ca urmare a noi produse de nivel tehnic- ridicat. Ca urmare a îndrum ării ş! ajutorului per­ vind întărirea disciplinei în muică, unele cesului do producţie, după specificul fie­ lui d" producţie pe anul 1963 )u s-au rea­
organizaţii de partid nu desfăşoară o muncă
faptului că volumul lucrărilor dc proiecta­ In adunările dc dezbateri a cifrelor de manent prim it din partea organelor supe­ perm incnlă pentru a se crea o opinie de cărui loc de muncă, fnlrccerea socialistă a lizat In 'nlregime.
re şi pregătire a depăşit capacitalea com­ pla.i s-au analizat cu multă atenlic posibi­ rioare de parlid, s-n Îmbunătăţit stilul de masă îm potriva acelora care încalcă disci­ caprin- niasc e lirg i de osmeni ai muncii, In continuare*, vorbitorul s-a referit la
constituind iui 'actor important In obţine­
partimentului de concepţie. Aşa se 'explică lităţile pentru realizarea sarcinilor. La fje- muncă al organizaţiilor de partid din Valea plina dc producţie. In m ele Întreprinderi rea unor rozuUate din ce tn ce moi bune in unele lipsuri existente In organizarea s»
ner.lacarca Ja timp a fabricării dc seric la cnrc loc de muncă s-au scos la iveală noi Jiului, a crescut competenţa lor în con­ există încă un marc număr de abs?nţ? ne- realizarea şi d-ipăşirec sarcinilor rlc pian. dcslăsurarca întrecerii socialiste, activita­
motivale, zile dc învoiri si concedii fără tea cuHural-cducalivă, înlărireo discipinel
noile produse. De asemenea, nu s-a urmărit re/.irve interne pe baza cărora s-au luat ducerea activi*Aţii economice. Un număr lot plata. Activitatea sindicalelor a fosl îndreptată în muncă. S-a arătat de asemenea, că in
In suficientă măsură utilizarea din plia a valoroase angajamente mai ma.e dc organizaţii dc parlid rcuşeso Comitetul orăşenesa de partid, precum şl de asemenea spre organizarea maî bună ceea ce priveşte luarea şi aplicarea măsu­
utilajelor instalate, nu s-a respectai întoc­ Activitatea de producţie în noul an se ca din < omolcxitatca dc probleme pe caro celelalte organizaţii de partid din Vale« Jiu­ a consfătuirilor de producţie şi a adunări­ rilor pentru inspectarea normelor dc teh­
mai disciplina la Ion ii de muncă, _ deslăscară cu mult nvinl. Acest lucru, cit le ridică viata şl m uica oamenilor, să des­ lui vor trebui să acorde 3 mai mare at?nlio lor sindicale lunare care au dezbătui pro­ nica securilăîii şi protecţiei muncii ni/ii
blemele principale Iertate de îmbunătăţirea
Problema productivilăjii muncii a (ost si măsurile luale, dau garanţia că în viilor prindă pe cele mai importanţe, d? a căror îm bunătăţirii alilului lor dc muică, organi­ sînt multe neauinsnri mai ab-c in uue'e
zării şi exercitării controlului asupra înde­ procesului de producţie. întreprinderi cum sînt u zin i ,,Victoria'* Ta­
larg dezbătută la conlcrinla d? partid pe vom obţin? succese şi niai frumoase pe rezolvare depinde soarta îndeplinirii şl p lin irii hotărîriior organelor superioare sl lan. C M. Tcliuc, E. M. Marza, E. M. Lupc.nl
uzină. Cu acest prilej s-au indicat măsuri linia înfăptuirii sarcinilor trasate dc parlid. dcDăsirii planului de producţie la toii in­ a propriilor lor holărîri. Esle necesar cn La E. M. Telioc, analizarea unor proble­ şi allelc.
dicatorii. Astfel, pentru îndeplinirea şi de­ membrii Conul?tului orăşenesc de parlid si me legale de îmbunătăţirea calităţii mine­ In activitatea noastră de viilor, a spus
păşirea sarcinilor dc creştere a productivi­ ni biroului să se deplaseze cn mai huită reului in consfătuirile rlc producţie şi adu­
regularitate ia locurile de munc'i din sub­ nările -Ridicole a cus la cr?şlerca conţinu­ tn Încheiere tov. Vichente Bălan, esle ne­
tăţii muncii ia cărbune în anul 1963 cu
Cuvîntui tovarăşului Mir cea Ramba 35,6 Ia sută fată de amil 1959, organizaţiile celelalte unităţi economice, să ajute preia- tului de metal cu peste 3 Ja sulă laţâ de cesar să punem un accent mai mare pe
teran. în exploatările forestiere cit şi in
de parlid, in urma analizelor şi studiilor ■lizaţiile de bază In activitatea ce o des­ indicii planificai). îmbunătăţirea stilului şi a metodelor de
vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular făculc, a consultării m uncitorilor, ljîin ic ie ­ făşoară. De vin real folos In Îmbunătăţirea proce­ muncă, Vom sprijini cu mai multă e fici­
regional rul o r şl Inginerilor, şt-au îndreplat ale itia Pe baza cifrelor de pJan pentru anul sului de producţie si extinderea metodelor entă organizaţiile sindicale din întreprinde­
In special asupra Îm bunătăţirii organizării 1964, a spus In încheiere tovarăşul Davîd avansate, au fost schimburile de experienţă rile siderurgice, exploatările miniere, din
La conferinln regională de partid din onul ce a dlml.nurJ r?zuîtatele alto; şantiere. Incurilor dc muncă, întăririi disciplinei în La2ăr, oamenilor .muncii din Valea fiului organizate de către organele sindicale în fabrici, de pe şantierele de conslruclii pen­
1962, sfatul popular regional a fost criticat Aceasta este sl o urmare a faptului că or­ producţie, introducerii tehnici» noi, califi­ le revin sarcini mobilizatoare. Organizaţia
pentru faptul că in s-actorul de construcţii ganizarea muncii pe unele şantiere nu s-a orăşenească do partid Petroşani asigură con­ colaborare cu conducerile tehnico adminis­ tru a asigura mobilizarea oamenilor mun­
nu a asigurat o conducere şi o îndrumare ridicat Iu nivelul sarcinilor, iar disciplina cării si ridicării calificării, extinderii in i­ ducerea partidului, conferinţa regională, că trative. Sclnnibul de experienţă organizat cii In vederea realizării sarcinilor de plan,
corespunzătoare. Aceasta a făcut ca in p ri­ a lăsat de dorit, înreqislrlndu-se un mare ţiativelor dc a se extrage două fîşii pc zi minerii, encrgeficienii, constructorii toţi pe tema sporirii vitezelor la lucrări m ini­ a angajamentelor luate in întrecere, pen­
oamenii muncii din Valea Jiului, vor lupta
mii rloi ani oi p la iu lu i şcscnal, să nu fie număr d? absente nemotivale si învoiri. din abatajele frontale şi cîle două cimpuri cu toată holărîrca pentru îndeplinire? sar­ ere, s-a bucurat de mare eficacitate la tru oreşlerca productivităţii muncii, redu­
îndeplinit volumul investiţiilor nlanificale, Cn urmare, produclivilat-aa muncii nu a pe schimb şi aripă din abalajcl? cameră şi mina Vulcan. Intr-o galerie de legătură
lipsind oamenii muncii de 1140 aparta­ atins nivelul planificat, rcalizîndu-sc doar preluarea brigăzilor rămase în urmă de cinilor pc cure partidul le pune in fata cerea preţului dc cost, îmbunătăţirea ca-
un indice do 90,6 la sulă. Si în gospodări­ lor, a angajamentelor luale in întrecerea s-a realizat o viteză dc 3.41 ni.l./lună, faţă
mente. C rilicilc făcute au avut un ecou po­ rea, manipularea si depozitarea materiale­ către cei mai buni nnm cilori. li'ă ţii produselor. O deosebită grijă trebuie
zitiv în rin tliil constructorilor, caca ce a P? şantierele dc construcţie au fost luale socii! istă ce se desfăşoară in ccistca de media anterioară de 100-120 n cîl se fă­ să acorde organele şi organizaMUc sindicale
determinat luarea de măsuri corespunză­ lor s-au înregistrat deficie.ite, care au con­ o scrie de măsuri cuni sînl organizarea celei dc-a XX-a aniversări a eliberării cea Înainte. Asemenea rezultate au fast ob­ în tă ririi disciplinei tn producţie. Este ne­
tribuit in mare măsură la ncrealizarea sar»
toare. Ca urmare s a îmbunătăţit munca dc cinii w.e reducere a preţului d? cost. unor schimburi de experienţă între şantiere patriei. ţinute şi în alte exploatări miniere. cesar că se crecy.c cipinie de masă îm potri­
conducere şi îndrumare de călrc sfatul M obilizaţi de către organizaţiile sindi­ va oricărei încălcări a proceselor tehnolo­
popul ar regional a D.S.A P C. şi a T R.C1I. Şi in sectorul de proiectare s-au semna­
lat dclicienţc. Uncie proiecte au fost res­ cale, munoitorii, inginerii şi tehnicienii tşi gice, a disciplinei dc producţie.
La TR.C11. şantierele au fost dotate cu un pinse in avizare spre a fi refăcute. in llr-
număr dc utilaje ca : macarale, betoniere, zimdu-se astfel predarea lor către constate­ Cuvîntui tovarăşei Maria Medrea aduc o contribuţie mal niare la rezolvarea Angajamentele luale In adunările dc dez­
mijloace de transport auto, schele metalice lor. unor probleme tehnice legale dc îmbună­ batere a cifrelor de plan pe anul 1964 ne
şi '3=1 lele.
Pentru onul 1964 planul de Investiţii inginer agronom la G. A. C. Haţeg tăţirea procesului dc producţie şi Ia uşura­ îndreptăţesc să asigurăm conferinţa regio­
Totodată a fost rezolvată în mare paTte creşte, fiind alocate fonduri de 218 m ili­ nală de parlid că oamenii muncii, sub con­
problema asigurării din timp a nroiec'.elor oane Ici din care 178 milioane lei pentru După cuni se ştie, creşterea neîncetată a că un loo important în complexul le mă­ rea efortului fizic. In acest 6cop au fost
de executiv pentru noile construcţii. Aslle), construcţii dc locui.ilc, eclhvnllrd cu 3.500 producţiei de cer-nalc reprezintă o condiţie suri agrotehnice ce trebuie aplicat» ii > făcute numeroase propuneri dc Inovaţii şi ducerea organizaţiilor de parlid, vor luptd
la 1 Ianuarie 1903 erau asigurate 65 la apartamente. In vederea asigurării îndepli­ holărîloare pentru dezvoltarea şi consolida­ cupă reşterea gradului de mrcnnzmc a raţionalizări. Numai tn zece luni ale anului cu şi mai multă însufleţire pentru a tn-
sută din proiectele dc execuţie (Io locu­ nirii planului, Comitelui axecutiv al Sfatu­ rea cconomico-organizaloricii a fiecărei gos­ lucrărilor agricole. Prin această măsură se 1063 au fost aplicate in regiunea noastră, tîmpina oca de a XX-a aniversare a elibe­
lui popular regional a luat din timp măsuri
inţe erau asigurate 90 la sută), Asigurarea podării agricole colective. Iată de ce mem­ asigură efectuarea Ja timp şi dc bună caii- pe baza unor asemenea propuneri, peste rării patriei, cu rezultate deosebite In pro­
pentru pregătirea documentaţiilor necesare brii gospodăriei colective di.i Haţeg şî-au
proiectelor a dus la deschiderea unui-larg t jle a arăturilor, semănatului, intrîţinercu
p i 1961 şi în prrspcclivă. Astfel, s-au pre­ sporit permanent preocuparea pentru apli­ 1.800 de inovaţii şi raţionalizări, realizin- ducţie, contribuind în acest fel Intr-o mă­
front rl? lucru Io locuinţe. Toate acestea gătit proiecte în ansambluri mari pen- carea întregului complex de măsuri agro­ culturilor şi recoltare? lor. du-se economii post calculate dc peste sură şl mai mare la înfăptuirea sarcinilor
au penn:s ca fată de planul pe 1963 al sfa­ 1 r li unele localităţi ca Petroşani, Pclrila, tehnice, iii v?dcrca obţinerii de producţii La obţinerea de rezuUnlc pozitive au 19.000.000 lei. trasate de parlid.
tului popular regional de 3.133 aparjamente, Vulcan, Hunedoara şi Deva. cu demolări ridicate la culturile cerealiere. Accsl lucru contribuit în măsură crcscîndă şi ilţi fac­
tori cum sînt : introducerea în ciJlură u
să fie terminate şi dale în folosinţă 3.232 minime. Noile proiecte prevăd realizarea este dovedit de rezultatele lot niai buna. seminţelor Şi hibrizilor de marc priductivi-
unui marc număr dc apartamente în clă­
apartamente. de 1 j un an la altul, pe care le-am obţinut tjto, car.c sa corespundă condiţiilir noas­
diri îuall?, executate în cofraje glisante.
îmbunătăţirea a o tivi'ălii dc conslruclii se Numai in 1064 se vor executa hi acest la cultura porumbului, griului şl cartofilor. tre locale de sol şi climă, sporirm gradu­ Cuvîntui tovarăşului
daloreste preocupării Comitetului regional sisteni pcs'c 1.200 apartamente. De aseme­ Producţia de porumb, dc pildă, în anul tre­ lui de fertilitate a solului prin adni listra-
al P.M R,, biroului său, care periodic au rna- nea .ic-nm propus ca pentru accelerarea cut a fost niai mare cu 1.529 kg. boabe la rea în fiecare an o unor cjn tită ţl tot mal EmanoilManunghevici
ritm ului dc execuţie la locuinţe să studiem mari do îngrăşăminte organic? şi mineral?,
liznt diferi'e aspecte ale muncii, rlînd in­ hi., faţă de 'oa realizată in anul 1962. O r?spectareo densităţii optime du plante 1 a
posibilitatea introducerii panourilor mari
dicaţii preţioase pentru viilor. In urma oţu- creştere simţitoare a producţiei .s-a înr>gis- hecl.ir clc.
prefabricate priu amcnajcra.i unui poligon directorul Staţiunii experimentale hortiviticole Geoagiu
torului primit, au fost mult îmbogăţite pla­ corcsnimzălor. trai si la cultura griului la car? In anul Influenţa pe care o au îngrăşăm ilele mi­
nurile noastre dc măsuri. Pentru asigurarea îndeplinirii planulu' pe trecui, am obţinui cile 1.029 kg. bo.ibe la nerale asupra producţiei se poete vedea înfăptuirea sarcinilor sporite pe care legumicole pentru bazinul Mureşului, mă­
Totuşi, deşi planul fizic la apartamente a 1964 va trebui ca încă de pe acum să im­ ha, tata do 1.300 şi 1.500 kg. cit ani rea­ din faptul cu de pe suprafeţele unde s-au partidul le pune In faţa Înotătorilor din surile agrotehnice ce trebuie aplicate la
fosi depăşit, au existat multe deficiente. pulsie năm serios activitatea p? unele şan­ lizat în anii 1961 şi respectiv 1962. De ase­ qplicat cît? 75-80 kg. azotat de amoniu la agricultură, necesită legarea mai strtnsă a culturile forţate şi tim purii, producerea dc
tiere. finind mai ales seama de faptul că ha. s-au obţinut sporuri dc iccollă de cercetărilor ştiinţifioe de rezolvarea proble­ seminţe de legume ctc. fneepind din acest
In primul Jind nu s-a realizat pia­ menea, la cartofi, comparativ cu unul 1962 250-300 kg. grîu Ja ha„ faţă de terenurile
Ironici de lucru aclu.il este necorespunzător. an. o dată cu înzestrarea staţiunii h o riivi-
nul valone pc total investiţii. La c In cuvîntui său, vorbitorul s-a referit şi producţia a sporit cu 5.284 kg. la ha. ncingrăşate. Si la cultura ponmbulul pe melor praotice. Ţiuitul seama de acest lu­
6erie de lucrări social-cultural?, fun­ Ia uccvitalfca dc sistematizare a oraşelor Şl Obţinerea unor asemenea rezultate u fost scama folosirii îngrăşămintelor ii RSigurării cru. specialiştii care lucrează in cadrul ticclc cu o puternică bn2ă materială, se vu*
lărgi şi preocupările cercetătorilor. Astfel,
durile alocate nu 'iu fost in între­ ccnlr clu* muncitoreşti cit şi n perim etrării posibilă în primul rînd datorită modulul unei densităţi do 31.000-35.00C plin i? la staţiunii cxpcrimonlale lio rlivilico le din o latura importantă a a clivilă ţii noastre o
Cleongiu, avînrl sprijinul şi 'îndrumarea or­
gime folosite, stadiul lucrărilor fiind satelor Datorită muncii desfăşurate, încă diferenţial în care colectiviştii au aplicat hectar s-a obţinut o producţii medie dc
peste 3.000 kg. ştiuloţi la hecar. ganelor regionale şi raionale de partid, va constitui stabilirea soiurilor şi a h i­
rămas în urmă fală de plan. De asemenea, din am,! 1962, Ioni? velrelc solelor au fost regulile agrotehnice la fiecare cultură şi şi-au orientat lot mai mult activitatea spre brizilor de oereale şi plante tehnice, care
unele şantiere, cum eeîe cel din Deva, nu definitivate, iar din 24 localităţi cu regim tjrla cultivată. Experienţa practică, îmbo­ Subliniez faptul că un rol deosebit d ?
important pcnlru obţinerea de producţii generalizarea în producţie a rezultatelor cultivate In unităţile agricole din regiunea
şl-au realizat sarcinile planului fizic, ceea urban, 21 au schite de sistematizare elabo- găţită dc la un an la altul, nc-a dovedit Ştiinţifice obţinute tu urma experienţelor noastră asigură realizarea celor mai rid i­
sporite l-a avut extinderea şi aplicarea în
organizate şi a cercetărilor pe care ic-am cate producţii. O dală cu aceasta se va
cultura mare a metodelor de lucru filo site
întreprins. studia, In vederea generalizării tn produc­
si verificate in practică pe ldurite exp.1r i ­
me:iţele, organizate in nurul gospo­ Siut edificatoare tn această privinţă rea­ ţie. complexul de măsuri agrotehnice ce se
va aplica la culturile do cereale si plan'.e
dăriei colective. Pe mc casă bază co­ lizările obţinute de către gospodăriile co­
lective din Pianul de Jos. Daia, Mucenici, tehnice. De asemenea, prezintă marc in-
lectiviştii s-au convins ie posibilită­
Sintandreî. Geoagiu şi altele. în legătură semnătale si extinderea a ctivităţii asupra
ţii? mari ce există în cadrul unităţii noas­ cunoaşterii şi aplicării măsurilor celor rtiai
cn valorificarea terenurilor situate în pan­
tre care, valorificate mai biie, ne pot nsi- tă. improprii pentru cultura cerealelor. La potrivite de ameliorare a păşunilor şi ti­
qura sporirea co isiderabilă f r:oducţi?l de G.A.C. din Mu cer dea şi Daia, spre exemplu, ndelor. In vederea sporirii productivităţi-'
cereale. Este semnificativ h această p ri­ sub îndrumarea tehnică a specialiştilor de acestora.
vinţă faptul “u în anul trecit de pe lolu) la staţiunea noastră experimentala s-au fă­ în domeniul oreslerll animalelor ne re­
experimental orqaiizat penrn cultura po­ cut plantaţii de pomi pe terenurile In vine sarcina să urmărim perfecţionarea tau­
rumbului ain obţinui 6.500 Ici. boibe la ha,, p.itviă după noile sisteme de organizare, p? rinelor din rasa Bălţată rominească, pre­
iar la soiurile dc mare poductivitatc de suprafeţe de cîte 90-109 ha. In felul acesta cum şi creşterea efectivului de oi cu lină
grîu s-au realizat cile 2.G002900 Irq. In ha. s-a asigurat executarea lucrărilor dc plan­ fină şi semifină.
în vederea cunoaşterii şi aplicării măsu­ tare şi întreţinere a pomilor la un nivel Ridicarea nivelului agriculturii regiunii
calilaliv superior, făclndu-sc însemnate eco­
rilor agiotehnic? !nliniate; se acordă o a- noastre impune necesitatea creşterii con'i-
nomii de mijloace materiale. In cadrul com­ nuc a gradului de cunoştinţe politico şi pro­
lentie sporită desfăşurării Invalăm înlulul
plexului do măsuri stabilite cu privire la fesionale a tuturor lucrătorilor din agricul­
agrozootehnic la care au fost' cuprinşi un
plantarea pomilor, şi-a dovedit din plin tură. Rezolvarea problemelor pe care le ri­
număr îis?innat dc eolcclVîşti. Pe conside­
utilitatea, folosirea sistemului agropomicol,
rentul că ridicarea cnîilicirii colectiviştilor dică dezvoltarea intensivă şi m ultilaterală
care prezintă o scrie de avantaje compa­
este un factor important de caic depinde rativ cu celelalte metode de înfiinţare o a agriculturii determină sarcini importante
îu bună măsură soarta (rodiiclici, o rg m i­ noilor plantaţii. Generalizarea sistemului pentru organizaţiile de partid. Sarcinilor
za ţin dc parllJ se prcocipă cu răspunderi agropomicol este cerută de necesitatea spo­ sporite le corespund Insă şi posibilităţi
dc rezolvarea acestei pnblcme. In această ririi producţiei do furaje pc măsura dez­ sporite de înfăptuire. Acest lucru este do­
privinţă se urmăreşte riocarca nivelului de voltării crcşlerii animalelor, tn afară de vedit de oicşterea neîncetată a competen­
preda.? a lecţiilor, le g ira acestora do acti­ stabilirea complexului de lucrări ce tre­ ţei cu care organizaţiile dc partid din agri­
vitatea practică ce se cbsfăşoară în cadrul buie efectuate In cullurn modernă a pomi­ cultură rezolvă problemele de producţie.
gospodăriei colective ş aplicarea In pro­
lor, după un studiu amănunţii al condiţi­ AvJnd in permanenţă sprijinul şi îndru­
ducţie de către cursa cunoştinţelor în­
ilor şi a posibilităţilor existente, staţiunea marea organelor regionale şi raionale d*
suşite la cercurile de nvăţămiiu agrozoo­
experimentală a obţinui rezultate pozitive partid, lucrătorii dc la Staţiunea experimen­
tehnic.
şi îu ceea ce priveşte stabilirea sortimen­ tală borti viticolă din Geoagiu se vor stră­
Folosind cxpcricnti lobmdită pînă acum
şi prin valorifica:?a aai deplină a rez»r- tului ponvoloqic pentru regiunea noastră. dui să şl îmbunătăţească continuu a c liv itj-
velor ce există, colecîviştii din Haţeg vor Reali2 ă.ri de seomă s-au Înregistrat şi vn tea. tn vederea promovării In agricultură
avea posibilitatea să sporească simţitor şl legnmiculhiră. Pe această linie 6e înscrie a noilor metode ştiinţifice dc creştere sis­
In acest an producţi? de ce/cilc. elaborarea şl generalizarea sortimentelor tematică a producţiei vegetale şi animaliere.