Page 68 - 1964-01
P. 68
' Pa*- 4 forumul socialismului Nr- 2320
Răspunsul preşedintei Finlandei
la mesajul lui i\\ S. Hryşdow
HELSINKI 21 (Agerpres) — rii. „Tn urma unor eforturi extrem de
In mesajul de răspuns la mesajul utile ale celor două părţi — în ciu
adresat dc N. S. Hruseiov şefilor dc da orUnduirilor sociale diferite — In
state si guverne, preşedintele Finlan tre ţările noastre s-au creat relaţii
dei, U. Kekkonen, arată că împărtă de bună vecinătate, bazate pe Încre
dere şi respect reciproc. Din expo
şeşte întrutotul părerea că ar fi util
la Geneva reînceput C u v â n t a r e a l u i Turneu! grupului folcloric le, să ne înmulţim tolodală eforturile ^hiar si problemele dificile pot fi re
ca. „desfăşurînri neobosit lupta in
nenta celor două târî rezultă că a-’
favoarea dezarmării generale si lo ia
lunci cînd există încredere reciprocă,
romîn în R.AJ.
tratativele dezarmare PaSm ire T a g lia ttl la Helgpad C A IR O 21 — Trim isul special Ager- pentru Înlăturarea cauzelor unor fric zolvate In cadrul unor conferinţe, res-
ţiuni acute si ale încordării în rela
ncctîndu-se interesele cel<5r două ţări.
ţiile dintre state". „Fără îndoială că
BELGRAD 21 (Agerpres). —
După spectacolele dale la Assuan
In cursul vizitei In Iugoslavia a de- tru ea". El a arătat-că P C. Italian nu preş, C. Alcxandtoaic, transmite: litig iile teritoriale si de frontieră fac Sînt convins că asa va fi si tn v ii
refuză să facă schimb de idei si dis
lor , se arală in mesaj.
GENEVA 21. — Trimisul special dată de qcneralul Burns, reprezentan leqatiei P C. Italian. Palmiro Toqliatii, cuţii. „Dorim — a spus el — să dis si Asiui, grupul folcloric clin R P. parte din categoria problemelor ar
Aoerprcs, C. Benga, transmite : tul Canadei. Draqoslav Protici, ad- secretar general al P.C.I., a rostit o cutăm, să comparăm situaţia, diver Uonînrî, invitat sd participe: Ia p ri zătoare din viata internaţională si. In încheiere Kekkonen arată că
Dună o întrerupere de aproape iunct al secretarului general al cuvinfare la m itingul de la întreprin sele experienţe si să apreciem iu^t mii/ Festival International de folclor ,,f inlanda esle gata să sprijine mă
cinci luni, Comitetul celor 18 state O.N.U., reprezentantul permanent al derea „Industria mecanică de preci toate acestea. Dar. în lupta pentru după părerea mea. ideile cuprinse în surile internaţionale pe deplin accep
pentru dezarmare şi-a reluat marii lu lui U Thant la lucrările comitetului, zie" din Belgrad. coexistenta paşnică sî pentru pace, din R.A.U., îşî continud turneul. mesajul dv. merită cca mat mare a- tabile si care slnt de natură să con
crările la Palatul N aţiunilor din Ge a transmis deleqatilor urările de După ce a evocat lupta eroică pe dorim si trebuie să fim uniţi. La Mansura, oraş siluat In nordul tentic". tribuie la realizarea telurilor atît da
neva. succes ale acestuia. care poporul iugoslav a dus-o timp Popoarele marii Uniuni Sovietice Egiptului, ansamblul folcloric roml- Kekkonbtj subliniază că frontiera
Vorbind în numele secretarului qe- şi popoarele tuturor oelorlalte tari dintre Finlanda si Uniunea Sovietică importante pentru Întărirea păcii, ţe
Citcvo sule de ziarişti, fotorepor nernl al O.N.U., Protici, a arătat că de secole pentru libertatea sa naţio nesc a fose aplaudat la scenă deschi
teri, reporteri cinematografici aştep nală si a subliniat că cei mai buni socialiste, popoarele noilor ţări libe să. Aiua A kil Mazhar, sectelor gene s-a transformat Inlr-o Iroivlieră a pâ luri menţionate în mesajul dv.".
tau cu nerăbdare sosirea deleqatii- paşii întreprinsi anul trecut în pro fii ai Italiei au fost Întotdeauna so re. muncitorii si oamenii muncii din
blema dezarmării îndreptăţesc spe
lor. Rind pr rind îşi fac apariţia re lidari cu această luptă. T oglialtl a ţările capitaliste, dacă vor reuşi să-si rat al provinciei Mansura, a decla
ranţa că Comitetul celor 18 va ob spus ; „Si alunei cînd intre noi — unească forţele lor, vor alcătui o ase
prezentanţii ţărilor membre ale Co ţine noi proqrese în direcţia solu menea forţă care poale hotărî si im rat că spectacolul a fost deosebit dc N orm alizarea situaţiei
mitetului. printre care si delegaţia ţionării celei mai importante proble Intre cele două partide ale noastre pune lum ii o politică de progres sî interesant. El a apreciat dntccele me
R.P. Romîne. Ca şi piuă acum, insă, me a timpului nostru — realizarea — au existat deosebiri, pentru noi a- pace". lodioase şi telul cum au lost inter
ceasta a fost un lucru dureros si greu.
numărul doleoatiilor participante la dezarmării, a păcii şi seouritălii in noi ne-am anqaiat foarte repede In Referindu-se la aotuala vizită In din Tanganica
lucrările comitetului se menţine la 17, ternaţionale juste si trainice. găsirea căilor pentru înţelegere s> Iugoslavia, Toqliatii a spus : „Din v i pretate. Eduard Gcmaid, poet şl cri
întrucît Franţa continuă să nu-si o- In cadrul primei sedinle a comi prietenie, am găsit acest drum şi cu zita noastră a reieşit convingerea ca tic de artă egiptean a felicitat an DAR-ES-S’A LA A M 21 (Aqerpres) —
cupe locul la masa tratativelor. tetului au luat cnvîntul reprezentan holărlre. fără echivoc, dorim să mer putem şi trebuie să Hm uniţi în mun samblul romînesc pentru frumoasele Situaţia din Ta.nganika se norm ali de către răsculaţi, au fost puşi In li
Şedinţa plenară de murii a comi ţii S.U.A., Uniunii Sovietice, Angliei, gem pe această cale înainte". că si in luptă. Să facem tot ce. este bertate O parte din eî au fost. după
tetului, cca dc-a 157-a. a fost prezi- Italiei, Braziliei. posibil pentru unitatea noastră". sale realizări. zează La Dar-Es-Salaam, capitala tă cum s-a mai anunţai, transportat! la
Noi ştim şi întotdeauna am ştiut rii, funcţionarii s-au reîntors la lu Nairobi. în Kenva.
că Iugoslavia este o tară socialistă cru. Guvornu) îsi desfăşoară, ca deo- ★
bicei. activitatea. El a avut marţi o
Luînd CTivîntul în Camera Lorzilor,
Semnarea Lsnyi acord comercial condusă de către popor. Intr-un mod Mesaje prezidenţiale adresate şedinţă coinsaorată examinării situa ministrul rle stat la M inisterul Colo
democratic,
ţiei. Preşedintele Nvercre se află în
Relevînd succesele obţinute de po Congresului S.U.A. capitală. niilor si pentru relaţiile cu Common-
sovietaa,cuban poarele Iugoslaviei el a subliniat că Pe străzile capitalei oirculă patrule confirmai că. potrivit inform aţiilor
a
wealthul. ducele de Devonshire
aceste 6uccese se bazează ne dezvol
tarea puternică a Iniţiativei maselor, W ASHINGTON 21 (Ager.pres]. — analfabetismul, oamenii iâraci si co poliţieneşti, iar unităţile militare s-an primite din Tanganika, situaţia din
MOSCOVA 21 (Aqerpresl. — „Acest acord, a spus el, asiqură în pe larua lor participare la construc Preşedintele Lyndon Johnson a piii lor au sănătatea subtezută, nu au reîntors în cazărmi. această tară se normalizează. Cu toa
spune
L.
calificare profesională.",
Satisfăcînd revendicările unităţilor
După cum transmite aqentia TASS, mod trainic economia Cubei împo ţia economică, a societăţii socialiste. adresat la 20 ianuarie Congresului Johnson. Numărul americanilor caro militoire care s-au răsculat luni, gu te acestea, la frontierele Tanganicăi
la 21 ianuarie, N ikita Hruseiov, pre triva urm ărilor nefavorabile ale os Noi ştim — a declarat Togliatti — S.U.A. mesajul asupra situaţiei eco trăiesc în sărăcie esle apreciat la vernul a demis ne ofiţerii britanici nu fost dizlocate trupe britanice cu
şedintele Consiliului de M iniştri al si nu putem uita niciodată că Marea nomice, si la 21 ianuarie — mesajul 30-35 milioane. Preşedintele Johnson din posturile lor de comandă atît din un efectiv de 2.000 de oameni. T ot
U.R.SS. sî Fidel Castro, prim-m inistru cilaţiilor de conjunctură a preturilor Revoluţie Socialistă din Octombrie cu privire la buget. a anunţat că în viitorul apropiat va batalionul I cît şi din batalionul 11 al odată, purtătorul de avioane „Oen-
al quvernului revoluţionar al Rzpu- la zahăr oe nîata mondială îm potri a deschis lum ii întregi perspectivele' In mesajul economic se arală că In propune un program dt luptă Îm armatei Tanganicăi. In fruntea forţe laur", avlnd la bord unităţi de pa-
blioiî Cuba. au semnal in Palatul va diversiunilor economice din partea socialismului. A existat marele geniu ultim ii trei ani produclia industrială lor armate a fost numit un general rasutisli marini cu un efectiv de 500
Mare al Krem linului un acord comer monopolurilor S.U.A., lărgeşte posi revoluţionar al lui Lenin, gigantul a înregistrat creşteri. In acelaşi timp, potriva sărăciei. indigen Toţi o fiţerii britanici arestaţi de oameni, a fost trimis în regiunea
cial sovieto-cuban pe termen lunq. bilitatea pentru planificarea pe ter qîndirîî si acţiunii, oare a dat lumii au sporit profiturile corporaţiilor. In al doilea mesaj, — oel ou p ri A fricii răsăritene.
Comitetul Central al P.C.U.S'. si men lunq a dezvoltării economiei na această mare victorie. Insă acum ca Comparaţia se face ou indicii eco vire la buget — preşedintele a apre
Consiliul de M iniştri al U.R.SS nu ţionale a Republicii Cuba, penfru ri lea concretă a proqresuluî pentru nomici de îa Inceptul anului 19GI ciat viitorul buget ca ,mister" şi ba
realizarea socialismului trebuie crea
oferit apoi o recepţie în cinstea Iui (cind economia americană trecea prin zat pe economii. El umăreşte redu
Fidel Castro. N. S. Hruseiov si Fidel dicarea continuă a bunăstării mate tă si străbătută de către fiecare po cea de-a treia depresiune economică cerea deficitului bugetar la jumătate în c h e ie re a c o n v o r b ir ilo r
Castro au rostit cuvîntări. riale a poporului cuban". nor, de către fiecare olasă muncitoa din anii de după război). fată de anul precedent. Bugetul pre
Şeful quvernului sovietic a subli In cuvintarea sa Fidel Castro a re aparte si de către fiecare partid Mesajul exprimă neliniştea în le vede la capitolul cheltuieli 97 mi din V a le a U licio a re lo r
niat In cuvintarea sa că în timpul v i subliniat că delcqatia rubană este comunist după condiţiile vieţii sale gătură ou faptul că şt în prezent po liarde dolari si la capitolul venituri
naţionale si sociale".
zitei lui Fidel Castro au avut loc nu Relevînd că comuniştii italieni tră sibilităţile economiei americane nu 93 miliarde dolari. VIENTIAN E (Agerpres) -
meroase convorbiri folositoare, au foarte mullumită do rezultatele tra iesc. muncesc si luptă în condiţii oare slnt folosite In Întregime. El a men Preşedintele a declarrt că cheltu La 20 Ianuarie au luat sfîrsit la Sam La rîndul său, prinţul Sufanuvong
fost discutate probleme importante tativelor si vizitei sale in Uniunea se deosebesc foarte mult de cele din ţionai existenta unui procent ridioal ielile pontru apărare va rămlne ri- a relevat unitatea dc vederi dintre
ale colaborării politice si economice Sovietică. El a arătat că în urma a- Iugoslavia, Toqlîatli a spus: „Căile al şomajului, menţinerea deficitului rlicale. ele însumînd In noul buget Neua, în Valea Ulcioarelor. convor el si interlocutorul său asupra a nu
continue între ambele ţări. ,,Rezul concrete pot fi diferite Insă scopurile balanţei de plăti si a scurgerii au 55.2 miliarde dolari (fală de 56 m i birile dintre prinţul Suvanna Fuma. meroase probleme importanle şi. In
tatele convorbirilor noastre au fost ccsleî vizite in Uniunea Sovietică ne slnt comune. îar aceste scopuri rului. liarde însorise in ccl precedent). In primul ministru al guvernului provi special, asupra neutralizării şi demi
expuse in Comunicatul comun sovie- „prietenia dintre ambele noastre po sini democraţia, socialismul, pacea. Ară'tind că guvernul a dus o po mesaj se acordă atenţie programului zoriu de coaliţie din Laos, şi prinţul
to-cuban care va fi dat publicităţii". poare va fi mai trainică, se va con Nouă ne este necesară pacea pentru litică fiscală îndreptată spre „prom o de ajutor destinat străinjlăţii, cerce Sufanuvong, vicepremier. preşedinte litarizării oraşelor Vientiane şi Luanq
N ikita Hruseiov a -făcut cunoscut solida si mai mult". ca să putem să apărăm si să dezvol varea refacerii, accelerarea expansiu tărilor si tehnicii spaţiali. îmbunătă le Comitetului Central al partidului Prabang, potrivit acordului Încheiat.
că quvernul sovietic si quvernul Cu nii si încurajarea înorederii oameni ţirii actualei balanţe de rlăli a S.U.A. Neo Lao Haksat. Prinţul Suvanna
bei au aiuns la o inlcleqcre cu pri In seara zilei de 21 ianuarie, Fidel tăm libertăţile democratice si să mer lor de afaceri şi consumatorilor", pre
vire la încheierea unui acord comer Castro. Nikita Hruseiov şi N ikolai gem înainte spre socialism". şedintele S.U.A. a subliniat că „punc Fuma a sosii la Sam Neua vineri.
cial oe termen lunq. Podqornîi au plecat la Kiev. Subliniind că pacea este necesară tul atins nu este însă satisfăcător" Convorbirile au fost consacrate exa Argentina condamna
tuturor popoarelor, că un nou război, Al treilea candidat minării situaţiei din Laos si măsuri
dus ou armament atomic sî nuclear, Preşedintele leagă perspectivele politica protecţionistă
ar însemna astăzi o catastrofă, vorbi economice ale S.U.A. de adoptarea republican lor necesare pentru normalizarea ei a Pieţei comune
torul a arătat că chemările la război ■proiectului de lege cu privire la re la preşedinţia S.U.A. si aplicarea striotă a acordurilor de
T r a t a t i v e l e în prablem a ca m ijloc de soluţionare a probleme ducerea impozitelor, aceasta urmînd, W ASHINGTON 21 (Aierptcs|. U Geneva si a celor încheiate între BUENOS AIRES 21 (Agerpres). __
după părerea guvernului S.U.A, să
cele trei părţi din Laos.
lor internaţionale trebuie înlocuite ou
Ministerul Afacerilor Externe al A r-
CapruBui b ai pasul pc loc politica coexistentei paşnice care va ducă la sporirea cererii solvabile a La 20 Ianuarie, cu nostului om po La sfirsitul convorbirilor, prinţul genlinei a dat publicităţii un comu-
populaţiei. Ia creşterea investiţiilor
dezvolta si va întări lot mai mult
forţele năcii si lupta pontru pace. Azi de capital si, ca rezultat al acestora, litic american Harold Stassen şî-a Suvanna Fuma a deolarat că „este nicat In care protestează împotriva
LONDTIA 21 (Agerpres). — opune Înlocuirii trupelor britanice, nu există o altă alternativă posibilă la ridicarea gradului de folosire a am intit intenţia de a solicita Con necesar ca guvernul In întregime să politicii protectioniste a Comunităţii
fie transferat în mod provizoriu la
Citind cercuri apropiate conferinţei greceşti şi turoesli staţionate In pre pentru omen.ire. forţei de muncă. gresului partidului repuHican desem Economice Europene, averlizînd tot
Mesajul subliniază necesitatea de a
In continuare. Togliatti a declarat :
3e la Londra In problema Ciprului, zent In insulă ou unităti ale O.N.U. „N oi dorim unitatea mişcării munci se duce „un război necondiţionat îm narea sa drept candidez’ al acestui Luanq Prabang. după neutralizarea a- odată „despre noile pericole care a-
agenţia France Presse subliniază că, centru o perioadă de timp determi toreşti si comuniste mondiale. Apă potriva sărăciei in America. Sărăcia, partid în alegerile preziientiale cjre ceslui oraş. în conformitate cu comu menînlâ Piaţa comună In ca2til inten
după cinci zile de la deschiderea Iu- nată. Dar, în acelaşi timp. ciprioţii răm această unitate si luptăm pen merge mină tn mină cu ignoranta şî vor avea loc anul ac2sa în S.U.A. nicatul semnat la 20 decembrie anul sificării acestei tendinţe". „Politica
crărilor, nu s-a putut ajunqe la nici turci nu Isi ascund neinorederea fata După guvernatorul Rok'feller si se trecut In Valea Ulcioarelor". El $i-a protecţionistă, se arată fn comunicat,
un acord. Luni seara, la sfirsitul -noi-■ exprimat părerea că ar fi necesară a exercitat adesea o influenta nefas<
de trupele O.N.U. şi se pronunţă pen natorul Goldwatcr, Sbssen este a
lor întrevederi separate pc care Dun- organizarea unei ln tîln iri a conducă tă asupra Argentinei ca tară expor^
tru menţinerea unui contiqent turc U.R.S.S. propune convocarea C onferinţei internaţionale tren personalitate caresi-a manifes
can Sandys, ministrul britanic pentru In insulă. Deputatul turc Kasim Gu- tat dorinţa dc a candid) in alegerile torilor celor trei părţi pentru a lua tatoare". In comunicat se arată că gu
relaţiile ou Commonwealthul si pen penfru garantarea neutralităţii Cambodgiei holăiririle privitoare la transferul gu vernul argentinean insistă asupra res
lek, preşedintele grupului parlamen
tru colonii le-a avut cu reprezentan prezidenţiale din parte p a rtiiu lu i vernului şi neutralizarea oraşului pectării intereselor ţărilor Ierte car*
tar turc al N A T O , a cerut convo
ţii ciprioţilor greci si turci, proble MOSCOVA 21 (Agerpres). rinţei de la Geneva să convoace o republican. Luang Prabang. nu fac parte din C.E E.
carea consiliului N A T .O . pentru a
mele discutate au rămas In acebsî media, eventual, in conflictul din Agenţia TASS enunţă eă M iniste asemenea conferinţă in legătură cu
stadiu. Potrivit agenţiei Associated Cipru, rul Afacerilor Externe al U.R.S.S. a elaborarea unor măsuri de garantare
Press, guvernul Ciprului intenţionea r:m is marţi ambasadorului M arii B ri a neutralităţii Cambodgiei.
ză să ridice problema insulei la * tanii la Moscova, Hnmphrey Treve- Proiectul de mesaj solicită guverne »»tE piR tsEiniJirit^iD H EN ii
Ivan. proiectul unui mesaj comun al le inter sate să anunţe dacă sini de
O.N.U., imediat ce va constata că ac LONDRA 21 (Aqerpres). — copreşedinţilor Conferinţei de la Ge acord să participe la conferinţa pro
tuala conferinţă de la Londra nu re Marti, tratativele de la Londra din neva clin 1954 pentru îndochina in pusă şi să-si expună punctul de ve GRUP DE PETE PE SOARE tarcticii, Andrei Kapita, şelu! convo continuitatea creşterii viermilor în
tre ciprioţii de oriqină qreacă si cei care se propune convocarea în apri iului dc sănii si tractoare au fost tot cursul anului şl pune la adă
zolvă cererile sale. Cu tonte aoeslca. dere cu privire la locul si data con MO,SCOV A 21 (Aţerpres). — străbătuţi primii 500 de kilometri post produclia de mătase de capri
de oriqină turcă au fost întrerupte lie 1964 la Geneva a unei Conlerin- vocării ni.
guvernul cipriot şi-a exprimat spe Pe Soare a apară un grup de spre regiunile neccrcetate ale An ciile vremii.
prin plecarea la Nicosia a lui Halit lo internalionale pentru garantarea Mesajul urmează să fie transmis
ranţa că cele două părţi cipriote vor pete. El se deplasazâ de la mor- tarcticii. APARAT CARE SESIZEAZĂ
Riza. membru al delcqatiei ciprioţi neutralităţii Cambodgiei. guvernelor ţărilor pirticipanle la con gi/iea răsăriteană ste centru. O b Convoiul de cercetători sovietici
putea ajunge la un acord. Agenţia 110.000 MIROSURI
lor turci, pentru a primi noî instruc După cum se stio, guvernul cam ferinţa de la Geneva din 1954 pentru servatoarele solare din întreaga care au plecat la 4 ianuarie din
France Presse precizează că repre ţiuni din partea vicepreşedintelui C i bodgian a cerut guvernelor sovietic îndochina si Conferinţa de la Gene lume sini avertizat că ou datoria stafia V os toii, pe traseul Vos/ok- NEW YO RK 21 (Agerpres). —
zentanţii comunităţii greceşti nu s-ar- prului, Kuciuk. de a urmări nefncettl evoluţia aces Polul inaccesibililătii relative — Cercetătorii ştlintilici din S.U.A.
şi britanic — copreşedinţi ai Confe va din 1961-1962 pentru Laos. tui grup de pete, care trebuie sd statia Molodiojnaia arc ca scop son au constant un aparat electronic
atingă centrul disolui solar fn ur darea seismică a calotei de gheară care sesizează 110.000 mirosuri.
mătoarele şapte zii- a AMarctidei, observaţii glaciolocii- Noul Qporat îşi va găsi aplicarea
La 28 şi 29 iattnrie pot fi aş
D e cla ra ţiile prcşedlnfelui teptate o furtună magnetică şi io- ce, magnetice şi meteoroloqice. mă în determinarea calilăfii florilor, fn
S I L _____o s - , nosferică pe plan-ta . noastră Spe surători gravimetrice şi geodezice. r/os/ronomie şi fn industria chimică.
R epublicii F a a a m a cialiştii trebuie si staliiteascâ cu HRANA ARTIFICIALA PENTRU Totodată, se presupune câ el va II
\S A s W lM ' iCg A A M A nrecizie efectele acestui grup ile VIERMII DE MATASE aplicat şi fn domeniu! ccrcelărilot
cosmice.
CIUDAD DE PANAMA 21 (Agcr- lor diplomatice cu Statele Unite nu pete, care denotă că fir Soare in
preş) —- vq duce Ia măsuri de represalii co tervin procese volente. T O K IO 21 (Agerpres). — EXPLORAREA PEŞTERII
■ După cum felutează ziarul „Mu/-
CONAKRY. — După vizita în Re voluţia evenimentelor politice din ul Rpberto Chiari. preşedintele statu merciale. Un corespondat al agenţiei n/ff", savanţii japonezi au reuşii IIOLLOCK
publica 'Mali, premierul Consiliului timii ani. autorul articolului sublinia lui Panama, a ţinut la 20 ianuarie o ir TA SS a aliat tajnstitutul pentru nentru prima oară in istoria seri
ionosteră şi
magnetismul teratni,
de Stat al R.P, Chineze, Ciu En-lai, ză că esle timpul ca R F Germană să euvlntare radiotelevizată, In care a W ASHINGTON 21 (Agerpres). — propagare a unlelor de radio al ciculturii să hrănească vierm ii de BERNA 21 (AgerpresJ. —
După cum arală ziarul St Cailei
ft sosit intr-o vizită oficială la Co- renunţe la politica războiului re<:e declarat că actuala criză în relaţiile După cum relatează agenţia Asso Academici de -Stinfe a U.R.SS. <:ă mătose cu un pindus care poale în Taqblalt. o expediţie dc specialişti
nakry, capitala Republicii Guineea. fală de R.D. Germană şl să promo dintre S.U.A. si Panama îşi are o ri supra/ala grupuld de pete este des locui frunzele de dud şi, lucind elveţieni au cercetat la sfirsitul anu
►El a fost prim it de preşedintele repu veze o politică nouă care ar duce la gina in ceea ce el a numit „ruşino ciated Press, Enrigue Tejera Paris, tul de marc per.ru actuala perioa uncie modilicâri în această alimen lui trecut timp de două săptâmini
blicii, Scku Ture, de membrii guver destinderea încordării intre cele două sul" tratat din 1903 cu privire la zona preşedintele Comisiei interamerioane dă a Soarelui ctlm. taţie arlilicială. au reuşii, de ase peştera Holloch din Elveţia, cea mai
nului, precum şi de reprezentanţi ai state germane, la apropierea lor si în canalului. a păcii de pe lingă Organizaţia sta UN CAZ UNE ÎN PRACTICA menea. să oh/mâ fire de mătase cu marc peşteră din lume. în interiorul
o textură diferită.
corpului diplomatic. ultima instanlă la unificarea Germa Preşedintele a adăugat că ţara sa telor americane, care mediază în con CHIRURGICALA Această hrană artilicialâ. constă peşterii a fost descoperită o cădere
flictul americano-panamez, a declarat de apă de 65 metr! cu un debit dc
LONDRA. — Douglas-Home, primul niei. esle gala să aducă conflictul In dis SEV A STO PO L 2) (Agerpres). — dintr-un pral continind amidon rle 15.000 litri pe secundă. S a stabilit
m inistru al Angliei, a prim it la 21 BONN. — Prezidiul partidului Uniu cuţia organului consultativ al Orga că la cererea preşedintelui Johnson Chirurgul sovetic L. Bobilev a cartofi, zahăr, celuloză şl o se'/e că lungimea peşterii csie de 78 km
va avea loc o întilnire Intre acesta şl
Ianuarie pe Piolr Jaroszewicz, vice nizaţiei statelor americane (O.S.A.) extras din piclrul copilului Edili de produse chimice complexe. Fo Ea este cu 18 km. moi mare denii
nea qermană a păcii |R-F. Germana!, «au In fata unei sesiuni extraordinare membrii comisiei ; data nu a fost încă losirea acestui procedeu de hrăni peştera Colossal Cave din S.U.A-.
preşedinte al Consiliului de M iniştri Paveiucenko, ft virstă de 13 ani.
a dat publicităţii o declaraţie în tare a O.N.U fixată. După această întrevedere, co te a viermilor de mătase asigură a doua ca mărime in lume.
al R.P. Polone, care face o vizită în misia se va tntilnî cu noul ambasa din oraşul BaUdani (Crim eca) un
Angtîa la invitaţia guvernului englez. sprijină propunerea ca cele două sta El a amintit că în 1961 a arătat dor panamez la O.S.A., Miguel M o iocos neexp/odl de grenadă. Căpi
ACCRA. — Valentina Nikolncvu te germane să renunţe la arma nu guvernului american necesitatea re tanul de geniti Samnhin sosit fn
Tereskova, prima femeie cosmonaut cleară. Realizarea unui asemenea a- vizuirii tratatului. „De atunci, a spus reno grabă pentru o fi consultat, a ară SP*5*
Teiora Paris a spus că comisia spe
din lume. care (ace o vizită în Gha- (Oid, se arată in declaraţie, ar adu el. situaţia s-a înrăutăţit Încetul cu ră să continue discuţiile cu repre tat că fn piciotse află focosul unei
grenade. Operlia era periculoasă
na, a fost primită luni rle preşedin încetul". , m
ce o contribuţie esenţială la efortu Preşedintele panamez a declarat că zentanţii celor două state „în vederea şi nentru copitşi pentru chirurg.
tele Ghanei, Kwamr Nkrumah. La 21 clarificării situaţiei din Panama", l.a cererea yfitcrului. chirurgul
ianuarie. Valentina Tereskova a .Irnwt rile îndreptate spre realizarea dezar răspunderea pentru incidentele 6ur Bobilev a Iu cat cu instrumentele
venite revine americanilor oare lo
la cîubn! Asociaţiei ziariştilor si scrii mării generale, ar uşura rezolvarea * numai la fnceulul operaţiei: atin La Schleilhcm
lorilor din Ghano o conferinţă de pe calp. paşnică a tuturor probleme cuiesc în zona canalului. NEW YORK 21 (Agerpres). gerea rnotnlutii dc focos ar li pu (Sthafîhasen) la
presă. In încheiere. Roberto Chiari- -şi-o ■ • Reprezentanţii permanenţi la O.N.U. tut avea un .sirsit total. Modicul a j m
lor litigioase. exprimat speranţa că ruperea relaţii- a 20 de ţări latino-americane s-au În deschis cu prcnntic muşchiul. i-ar Irontjera germano i
LONDRA. — Serrelarul general al- trunit înlr-o şedinţă închisă în cursul cînd a apăru, foco.su,' l-a scos c.t) elveţiană, un ţăran
Partîdulul Comunist al M arii Britanii, căreia u-fosl examinat conflictul din gri iu. a descoperit două ^
John Gollan, a înmînat primului mi tre S.U.A. si Panama în legătură cu „Niciodată n n'actlco mea nu am pietre de cile 10 şl
nistru englez Douglas-Home o scri Avocaţii lui Jack Ruby şi-au retras zona Canalului Panama. După cum avut de a Ine cu o -asemenea cu 40 kg. Geologul di § ;| ...v
răţire dc mie", a şpus căpitanul
soare din partea nrnpulu! de 35 de transmite agenţia AssociJled Press, Samohin. tund focosul, din mina Hubscher a slabi S
candidaţi comunişti ce vor participa cererea reprezentantul Republicii Panama la chirurgului. Ut câ e vorba do |
la viitoarele alegeri parlamentare. în O.N.U., Aquilino Boyd. a declarat cu De Ia băii s-a otlat că acesta, rămăşiţele unui co | ^
DALLAS 21 (Agcrpr-csl. — se. in momentul cînd apărarea a pac cara datează ^ *
care aceştia cer să fie Techcmato tru a* est prilej că dacă S.U.A. nu vor imtnrună cl nriefenii săi. o găsi!
După rum transmit agenţiile occi annntat retragerea cererii unul din
pele sl personalul enoloz. din Mela- dentale de presă, apărătorii’ lui Jack avocaţi tocmai se oferea sa plătească consimţi să revizuiască tratatul din rj/eva grende germane râmase din dc 1J0-IG0 milioane |
vezla, lichidate bazele militare en Ruine asasinul lui Lee Oswa,;d. au re suma de 100 000 dolari drept cauţiu 1903, care stipulează drepturile !or timpul rrizkjulu}. El mi o ştiut că do ani. |
nccstca sintg'cnodc si lc.-r, aruncat
gleze de ne teritoriu! «restei fede Iras marţi cererea de punere in liber ne pentru eliberarea lui Rubv. In fe asuprii, zonei Canalului Panama, gu tn loc. F'U'gzin uneia din d c Pn IN FOTO : Geo
ralii, eliberarea deţinuţilor nolMici tale ne cauţiune a clientului lor, lul acesta scrie France Presse, „Jack vernul său va cere Consiliului de rănit pe Erll: PavHucpnUn, introdu- logul Hubscher cu
de acolo, îar federaţia să (ic desfiin dună rc Iribiinalnl din Dallas. care Rubv va aştepta în celula sa deschi Securitate „să adopte măsuri mai e- cindu-l în ficior, n dală cu schi ie un trunchi dc co
ţată. examinează această cerere, a hotărîI derea procesului a cărui dală a fost nergice'h Boyd a afirmat, dc aseme si lorosnt rccxulodol al unei alte pac pietrificai.
ca Rubv să fie sunus unui examen stabilită uînă în prezent, la 3 februa nea, că s-ar putea ca Pan.ima să cea grenade
BONN. — Revista vest-germană efectuat de un psihiatru „im parţial" rie". ră convocarea unei sesiuni' speciale m m
„Dîe Stern" publică un articol în care In şedinţa dc luni a tribunalului, un O altă cerere a apărătorilor asasi a Adunării O N U . Răspunzind la în SPRI ADÎNCUUILE i'V V
critică acele cercuri din R F Gcrnun specialist psihiatru şi un psiholog, nului lui Oswald ca procesul să fio trebările puse de ziarişti după term i /NTARCTICII
prczentali de anărare. au declarat că
nă oare neagă existenta R D. Ger Rubv ar fi suferind de „tulburări transferat intr-un alt oraş din statul narea şedinţei, reprezentantul pana L E N IN G A D 21 (Agerpres). —
mane ca stat si posibilitatea si nece mintale11 depoziţii pe care s-a bazat Texas nu a fost luată in considerare mez l declarat că poziţia quvernu După cm a comunicat, h 20 ia
sitatea tratativelor cu Republica De cererea de punere în libertate Po de tribunal, urmînd să fie examinată lui său se bucură de sprijinul unor nuarie lalnstitutul Arcticii şi An
moorală Germană. Referindu-se la e trivit relatărilor agenţiei France Pres la o altă dată. ţări latino-americane.
Redacjia şî administrata ziarului str. 6 Martie or. 9, telefon 1583, 1275, 1585, 2078. Taxa plătită Io oumeraf eeaiorm aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. or. 263.28 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligraiicâ Hunedoara-Deva 40.06^