Page 69 - 1964-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A I iT t
ii samlism m

fim
m g A

O»- IM W lK W I J
V - i >‘^.1 .>**•’

JOI 23 IANUARIE 1964

M M (11)10
s b u lb

Cele peste 13 200 de volume dc care dispune bibliotcco clubului sindicalelor din Lonea, atrage zilnic
E. M. Uricani — SA DEPĂŞEASCĂ PLAN'UL PRODUCŢIEI MARFA CU 150.000 LEI ; (ol mai mul(i prieteni ai cârtii.
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII CU 0,5 LA SUTA
lată un aspccl surprins de fotoreporterul Nicolac Moldovan.
ŢAŢA DE SARCINA PLAN IFIC ATA;
Pentru traducerea în viaţă a D irectivelor celui de-al lll-lea Congres — SA ÎM BUNĂTĂŢEASCĂ C ALITA TE A PRODUSELOR CU 2 LA
al P.M.R., cît şi pentru a întîm pina cu cinste cea de-a XX-a aniversare SUTA FAŢA DE IN D IC II P LA N IFIC A ŢI;
a eliberării patriei, colectivul de muncă de la E.M. Uricani şi-a luat ur­ — SA REALIZEZE 100.000 L e ECONOMII SUPLIMENTARE LA PRE­
mătoarele angajamente în întrecerea socialistă : ŢUL DE COST; Eficienta unor măsuri
— SA DEPĂŞEASCĂ p l a n u l a n u a l d e PRODUCŢIE CU 12.000 — SA REALIZEZE PESTE PLAN 200 000 LEI BENEFICII.
TONE CĂRBUNE COCSIFICABIL : DE ASEMENEA, COLECTIVUL I. F. ORĂŞTIE S-A ANG AJAT SA
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII CU 10 KG. PE POST; REALIZEZE URMĂTOARELE DEPĂŞIRI LA PLANUL FIZIC ; 300 M.C. Constructorii din Cugir şi-au rea­ specialitate, să utilizăm naţional u ti­ In funcţie de utilajele cu oar«
— SA REALIZEZE O ECONOMIE SUPLIMENTARA LA PREŢUL DE BUŞTENI GATER DIN RAŞINOASE, 300 M.C. BUŞTENI GATER DIN FAG. lizat şi depăşit sarcina dc creştere a lajele De asemenea, folosind metoda este dotat şantierul, ne-am orientat
COST DE 212.400 LP. ; 100 M.C. CHERESTEA DIN FAG, C00 M.C. LEMN PENTRU FOC. productivităţii muncii pe anul 1963. dc execuţie In lanţ şi in flux tehno­ să meoanizăm cit mai multe lucrări
— SA REDUCĂ PROCENTUL DE CENUŞA ŞI UMIDITATE CU 0,2 Pînă la 23 August se vor realiza; realizind pe şantier. Iată de 1962. un logic, s-a reuşit ca, prin diviziunea re necesitau braţe multe de muncă.
PUNCTE FAŢA DE ADMIS ; — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIH GLOBALE CU 60 000 LE I; spor de 10,8 la sută. In acest timp, nunoii. să efectuăm şi lucrări dc Prepararea mecanizată, in proporţie
— SARCINA DE PLAN PENTRU ÎNCĂRCAREA MECANICA A STE­ — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU 100.000 L e ; rin urmare a depăşirii productivităţii bună calitate. rle 100 |a sută, a mortarelor c_* be­
RILULUI SA FIE DEPĂŞITĂ CU 500 M.C. PE AN. , — SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII M UNCII CU 0.5 LA SUTA; planificate, ei au predat la termen Organizarea muncii pe mai multe ton. ne a permis să efectuăm o apro­
Pînă la 23 August colectivul exploatăm m iniere se angajează : — GO.OOO L e ECONOMII LA PREŢUL DE COST; cele 270 apartamente au dat peste >rhîmlniri şi repartizarea judicioasă vizionare ritmică, să substituim lin
~ SA DEA PESTE PLAN 8.600 TONE CĂRBUNE COCSIPICABIL ; — 100 000 L e BENEFICII. plan 82 apartamente, au executat un -i oamenilor pc brigăzi n-au fost sin număr lnso'mnat fie muncitori auxi­
— SA REALIZEZE ECONOMII PESTE PLAN ÎN VALOARE DE volum sporit de lucrări industriale şi ciurele măsuri care ne au permis să
Pentru realizarea sarcinilor de plan şî a angajamentelor luate, con­ liari, pe oare i-a’m folosit la alic lu^
120.000 LEI. au realizat econormi la preţul de cosi :rări si să evităm manipulările inu­
ducerea l.F. Orăştie a întocmit din timp un plan M.T.O. în care au fost
In vederea realizării cu succes a acestor angajamente s-a întocm it prevăzute obiective importante ca r extinderea mecanizării lucrărilor, de circa 90.000 lei. Referindu-se la tile. In acelaşi timp nm efectuat me­
un plan de măsuri tehnico-organizatorice. exploatarea la lînd şî fasonarea concomitentă a lemnului de lucru cu munca depusă, la realizările obţinute, Pe şantierele canizat, un volum mare de săpături,
lemnul de foc, exploatarea în trunchiuri lungi, organizarea muncii în tov. DUMITRU ANDOR. şeful şan de construcţii de locuinţe de vopsiri, frecări de mozaic, curăţat
U. R. U. M. P e tro ş a n i brigăzi complexe cu plata în acord global cfc. li cerului, ne spunea ; parchet, precum şi extragerea balas-
,,In cursul anului trecut, sub în ­ — o productivitate 'n '"i din carieră.
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, colectivul de D e p o u l C . F . R . S im e ria drumarea organizaţiei de bază P.M.R.. ridicată După cum spuneam, măsurile apli­
m uncitori, ingineri şi tehnicieni de la Uzina de reparat utilaj m inier pe şantier au fost luate o seamă de cate au avut ca scop final creşterea
din Petroşani, analizînd posib ilităţile de care dispune, şi-a luat urmă­ Discuţiile muncitorilor de la depoul C.F.R. din Simeria, cu prilejul măsuri. Toate au fost subordonate nroduotiv.itatii muncii. Aplicate fa
toarele angajamente în întrecerea socialistă ; dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, s-au purtat în spiritul efec­ unui singur scop: oreşterea produc­ recl-izam şl 6ă depăşim indicele de >!mp ele şi-au dovedit eficienta şi y.\
— SA REALIZEZE VOLUMUL PRODUCŢIEI GLOBALE ÎN 11 LUNI SI tuării transportului în cele mai bune condiţii de siguranţă a circula­ tivită ţii muncii, care reprezintă fac­ creştere a productivităţii planificate. condus la vscurtarea termenelor de
15 ZILE ; ţiei. a remorcării trenurilor cu tona; sporit şi a economisirii combus­ torul esenţial în îndeplinirea şi de­ De un real folos ne a fost şl acti­ execuţie Patru din blocurile predate
— SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE CU 2 M ILI­ tibilului. Cu această ocazie, el şî-au luat următoarele angajamente în păşirea planului. Şantierul a fost înt- anul trecut au fost executate intre
OANE LEI ; întrecerea socialistă pe anul 1964 : nărtit pe loturi, fiecăruia reparlizîn- vitatea de montaj, introdusă şl pres­ I şi 5 luni, iar 6 dintre clc In circa
tată parţial pe şantier. Ne am în­
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII FAŢA DE PLAN — SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL ANUAL DE PRODUCŢIE CU 147.680 ■ lu-i-se sarcini concrete. Sarcinile de dreptat atenţia spre prefabricarea u- ^ f.—6 luni.
CU 1,5 LA SUTA ; TONE BRUTE KILOMETRI ECHIVALATE; PÎN A LA 23 AUGUST SA REA­ olan fi-ind mari. s a trecut la munca Si lin anul 1904 ne revin sarcini
LIZEZE O DEPĂŞISE DE 04.G75 TONE BRUTE KILOMETRI; nor elemente de construcţii ca : bo-
— SA REALIZEZE ECONOMII SUPLIMENTARE LA PREŢUL DE pe două şi chiar trei schimburi. A landrugi, coşuri şi ventilaţie, trepte importante de producţie. Pentru rca-
— SA REDUCĂ CONSUMUL SPECIFIC DE COMBUSTIBIL CU 0.65 LA
COST AL PRODUCŢIEI MARFA ÎN VALOARE DE 300 000 LEI fost o măsură prin care s-au descon­ şl contratreple mozaloate, dale pen­ Mzarea lor ritmică este necesară o
SUTA FAŢA DE PLANIFICAT. REALIZlND FAŢA DE NORMA TEHNICA
Pînă la 23 August colectivul de aici s-a angajat să realizeze : gestionat punctele de lucru. Betonă tru acoperirea canalelor etc. La ge bună organizare a muncii, care să
O ECONOMIE DE 4.000 TONE COMBUSTIBIL C O N VEN ŢIO N AL;
— DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI GLOBALE CU 1.500000 LEI; rile, montările de plnnşee şi ohiar nul acesta de lucrări am lmeglstrat conducă la creşterea productivităţii
— SA REDUCĂ PREŢUL DE COST PLANIFICAT CU 1 LA SUTA ŞI,
— ECONOMII SUPLIMENTARE IA PREŢUL DE COST ÎN VALOARE OP ACEASTA CALE, SA OBŢINĂ ECONOM II ÎN VALOARE DE 300.000 zidăriile efectuate în cele două o creştere a productivităţii muncii de muncii, fată de 1963 cu 7 la sută Din
DE 200.000 LEI. schimburi ne-au permis să ne înca­ 20 la sută, ceea ce pe ansamblul lu ­ Finp. pentru a Tealiza această creş­
LEI, DIN CARE, PÎN A LA 23 AUGUST, 200.000 LEI.
Pentru a şi îndeplini cu succes angajamentele luate, colectivul de drăm bine în prevederile graficelor crărilor a însemnat o creştere a pro­ tere, s-au prevăzut măsuri tehrdro-
In vederea reaiîzărîi angajamentelor s-a întocmit un plan de măsurî
aici şi-a întocm it un plan de măsuri tehnico-organizatorice, ale cărui tehnico-organizatorice, care prevede printre altele : confecţionarea unei de execuţie ale fiecărui obiectiv, să ductivităţii cu 2—3 la sută. Prin cre­ organizalorice corespunzătoare. Prin-
obiective se înfăptuiesc cu succes. folosim mai bine forţele de munca area unui poligon special am reuşit (re acestea amintesc: folosirea rre-
garnituri de segmenti de rezervă la locomotivele aflate în R.R.D., me­ să prefabricăm la timp fîşiile necesa fCfleî de execuţie tn lanţ şi flux con­
distribuite In brigăzi complexe şi de tinuu, extinderea prefabricării ele­
I. F. O ră ş tie canizarea vincîurilor şî montarea u- re, la diverse dimensiuni, şi să evi­
nui polizor în noul compartiment tăm turnarea de planşee monolite. mentelor de construcţii moza:cnte,
Analizînd posibilităţile realizării sarcinilor de plan prevăzute pentru R R.D.. executarea calitativă a repa­ O activitate parţială de montaj au olinte, profite de balcoane, prefabri­
anul în curs, colectivul de muncă de la l.F. Orăştîe a scos la îveală noi raţiilor la locomotive printr-o mai 100 fone combustibil convenţional desfăşurat şi instalatorii. In ateliere ca rea insialatulor de încălzire si a
rezerve interne, care să ducă la ridicarea productivităţii pădurilor, creş­ bună organizare a locului de mun­ au fost executate anumite piese, au nodurilor sanitaro pentru băl şl bu­
terea indicelui de utilizare a mecanismelor, valorificarea superioară a că şi ridicarea calificărîi profesio­ economisit fost asamblate cu radiatoarele şi pro­ cătării pentru cel puţin 150 aparta­
masei lemnoase, reducerea p ie rd e rilo r de exploatare. Pe baza folosirii bate. după oare au fost montate în mente. mecanizarea In proporţie de
din plin a acestor rezerve şi intensificării eforturilor, m uncitorii, ingine­ nale, sporirea tonajului actual !a tre­ blocuri ; tn prealabil s-a efectuat şî r»0 la sută a vopsitoriilor şa. Aces­
rii şi tehnicienii întreprinderii şi-au luat pentru anul 1964 următoarele nurile de marfa cu 40 tone în sec­ H otăriţi să consolideze rezultatele bune obţinute in anul tre­ vopsirea radiatoarelor. Folosirea a- tea. precum şî introducerea fişelor
angajamente : ţia Simeria—Coşlariu—Simeria şi cu cut, muncitorii de la depou] C.F.R. di ti Teiuş au pornit cu elan la rostui «■stp’m de muncă a eliminat o fie urmărire a consumului de ore pe
— SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE CU 100.000 150 tone în secţia Simeria—Peşliş— înfăptuirea planului pe anul 1964. Ca urmare, încă din primele serie de timpi neproductivi, a asi­ apartament, vor duce la creşterea
LEI ; Simeria. $ 15 zile ale lunii ianuarie a.c. s-au transportat cu 15 la sută gurat chiar o specializare a munci­ simţitoare a productivităţii fizice şl
mai multe mărfuri decît în aceeaşi perioadă a anului trecui. Iti
torilor şi o continuitate a muncii. valorice.
acelaşi timp a sporit şi preocuparea personalului de locomotivă
T pentru reducerea consumului specific de combustibil. Astiel, s-a
Peste plan: 4600 tone fontă realizat pină în prezent o economie de peste 100 tone combus­ Prim irea de către tovarăşul Gheorghe GfoeorghSu-DeJ
tibil convenţional.
a Bune rezultate în reducerea consumului, de combustibil au a ambasadorului R. P. Chineze
Se petrece in liccurc zi, In fiecare to Combinutul siderurgic Hunedoa mit of ie despre ortacii lor, lurnalisti oblinut brigăzile conduse de comuniştii Ghcorghe Cristea. Teo­
schimb. Dc şapte ori in 24 dc orc. ia, cei care s-au prins tn lupta cu — Ne bucură realizările din aces­ dor Moeanu, Grîgore Medrea şi Mihai Ignca. Miercuri, 22 ianuarie 1964. tovarăşul Gheorghc Gheorghiu-Dcj, prim-
Oamenii s-au obişnuit şi lotuşi aş­ llăcările. oomeni anqajalt intr-o te zile a Ic lumaliştilor. a spus ofe- a* V. STREMŢAN secretar al CC. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
teaptă ac est moment cu nciăbdarc marc Întrecere din care au hotări! larul llie Prodan, pentru că succe­ corespondent Populare Rominc, a prim it în audienţă pe ambasadorul extraordinar şl
R o aşteptare tăcută, încordată, ptc- să iasă victorioşi. $i hotar Dea prin­ sele lor sint şi ale noastre... plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Siu Gien Guo,
gătită pînă in cel mai mic amănunt de viată aicf, pe plattormele încin­ La sec[ia a ll-a turnate, ca de alt- Stropiri de iarnă la pomi în legătură cu plecarea sa definitivă din Republica Populară Romină.
Fiecare om e la post. se, In preajma rinelor de toc, ta icl peste lol la Combinatul siderur­
— Descărcăm I temperaturi înalte. gic Hunedoara, se înscriu in zilele
Comanda dală e urmată dc miş­ Zecile de tone de fontă aleargă lui ianuarie 1004 succese însemnate tn scopul prevenirii şi com­ cesteI lucrări se lolosec, la stro­ Titluri conferite de Consiliul de Stat
cări repezi, calculate. Topilorut şei spre oalele de lurnarc. Furnaliştii ie în Întrecerea socialistă ce se des­ baterii bolilor şi dăunătorilor piri, pompele A S -14 şi prepa­
ratul Nortilox. Printre echipele
fon Dobre Îndreaptă maşina dc per­ urmăresc atenfi „Avem o descăr făşoară in cinstea celei de a XX-n Ij pomi, In raionul llia se efec­ evidenţiate la stropiri este a- unor personalităţi din domeniul artei
tuează stropirile dc iarnă. Fo­
forat spre guta lurnalului. Burqluul r.tirc bună”. Îşi spun mulţumiţi. aniversări a eliberării patriei. Bchi- ceea condusă de losif linştea,
se inlinqe în ştie. Fumul negru dcschizJnd rina spre oala următoare nelc Jurnaliştilor Nicolac Covaliu, losind zilele prielnice de lucru, care lucrează la G. A. C din Consiliul de Stat al Republicii Popu­ Ion Bărbulcscu B‘Arg, g-r aii cian i
bucncş/e, ‘învăluind lotul. încă un de la 1 ianuarie şi pină in pre­ lare Romîne a emis un Decret prin losif Bene. pictor; Nicolac Boboc,
Descărcarea aduce pc tetele tutu­ Gheorqhe Schnetl, Ion Dobre. Alexan­ zent a.c., echipele de protecţia liăduIeşti, precum şi e'chipa
mlnul si din qura dc loc a lutnn- ror un zlinbct larg. Furnalul V s-n care. pentru merite deosebite în acti- d irijo r; Ana Colda, actriţă; Gheor-
lului izvorăşte Involuburut. cloco­ dru' Olaiu, Gheorqhe Tuliş s-au în­ plantelor dm cadrul consiliului condusă de foan Morgca care vita'tea desfăşurata in domeniul tea­ ghe Cotovelca, solist balerin ; Alcxa
tind Încă, metalul incandescent. Lu­ purtat excepţional în zilele din noul trecut pe ele insele. Au înscris pe agticol raional au stropii peste lucrează la Roşcani. trului, muzicii şi artedor plastice, a Dumitrache-Mezinccscu, 6olislă bale­
rină ; Alexandru Etiăceanu, soiist Li­
nn. Cu lieccte nouă elaborare tur-
mina puternică insolită dc jcibu (Italice cilrc care depăşesc aştep­ 12.000 pomi dc diverse specii D. Dl JMÂRESCU fost conferit titlul de „A rtist al po
uriaşă dc scinlei împrumută in c u ­ nalişlii repetă -■ „A atins cel mai tările. şi soiuri. Pentru realizarea a- corespondent porului din Republica Populară Ro ric ; Dumitru Eremia, d irijo r ; Dan
fordăehescu, solist liric ; Ştefan lo.r-
înalt vîrl dc producţie din istoria
mină*' tovarăşilor :
rilor din jur imagini (cericc. Sub In această zi, cind inginerul $el (iânesiu. actor; Maria Lătăreţu. so­
ploaia de arlilicii oamenii dirijează hti”. de schimb, loan Artean dirijează Fier vechi pentru C onstrucţii de interes Ştefan Ciubotăraşu. actor ; Alexan­ listă lirică; Livia Liseanu Szilagy. solis­
riul dc loc spre oalele de turnare Furnalişlii s-au întrecut pe ei în­ oţel arii dru Cîucurencu, p ic io r; Arta Flores tă lirică; Bimbo Mărculescu, actor;
Ghială,
cu. solistă liric ă ; Dumitru
M ihai Tudor la bazinul de separare, şişi in acest an Cu fiecare zi fur­ una din cele moi bune descărcări obştesc pictor ; Ion Irimescu, sculptor ;. Egizin Ştefan Mihăilescu Brăila, actor,- A ry
Vasiie Popa la rinu dc lontă, Ion nalul la cate lucrează şi-a depăşii ale lurnalului V, din secţia a ll-u Din primele zile ale a- MassLni. d irijo r; Ioana Radu, solistă Vfurnu, grafician ; Nae Roman, actor»
fio la... In bătaia luminii roşielicc — media de producţie. In numai 7? furnale, a pornit spre otelării cea cestui an organizaţiile In anul oare a trecui au fost date lirică / Ion Voicu, solist concerlîst. Nicolac Patriche. d irijo r ,* Emilia Pe-
portocalii, mişcările lor capătă um­ de a 4.000-a tonă de tontă peste U.T.M. din regiunea noas­ In folosinţă In regiunea noastră 63 Prin acelaşi decret a fost conferit trescu-Cironeanu, solistă lirică ; Gică
bre urioşe. £ un lunlQSlic joc d* /.iJc, de aici, de pc platforma Jurna­ phn. tră au mobilizat un mare titlul de „Maestru Emeri-t al Artei Petrescu, solist liric ; Ion Piso, solist
liric ; Florin Scărlătescu. actor; Ion
lumini, de scinlei, de umbre. Fan lului, au pomi/ spre ofe/ării peste 4.600 tone fontă mai mult, in nu- număr de tineri ia acţiu­ săli de clasă. 13 cămine culturalo, 4 din Republica Populară Romină" to­ Sima, picior ? Cornel Stavru, solist
tastic şl totuşi aievea Sint name- 2 000 tone tontă în alura sarcinilor mu i 20 de zile. nile de muncă patriotică dispensare medicale şi alte obiective. varăşilor : liric ; Carmen Stănescu. actriţă; La-
nii lurnalului V a sccliei a îl a de de pion. Ofclarii vorbesc cu ad­ LUCIA LICIU în vederea colectării fie­ La acţiunile întreprinse fie sfaturile Nicuşor Constanlînescu, regizor dislau Szasz. solist liric ; Jeno Szer-
rului vechi. S a reuşii ast­ S'tclian Dinu, d irijo r; Zoltan Kovacs. vatkisz, sculptor : Zizt Şerban, actri­
populare au participat mii de cetă­
fel ca în 20 de zile tinerii pictor ; losd Ross, grafician ; Ştefan ţă ; Dorina Tănăsescu. actriţă ; Ion
ţeni care au prestat 7 milioane ore Szonyi, picior
din regiunea Hunedoara Tîlvan, a cto r; Elena Vătafu, solistă
muncă patriotică, realizind lucrări In T itlul de „A rtist Emerit al Repu­
să colecteze 735 tone fier blicii Populare Romîne" a fost coti liric ă ; Maria Voluntaru, actrită.
vechi. valoare de peste 18 milioane lei. ferit tovarăşilor : (Agerpres)
f-â fes fieri/...
Gogu Nicolac bale acest drum omul. Parchetul i se parc o imen­ se stingea in inima pădurii. Acum Si acum îşi aduce aminte Gogu
dc aproape 20 dc ani. L-a lâcut în să uzină, ale cărei „hale" se întind chiuituri dc aud peste tot. pe lo(i Nicolac, serile liniştite, oînd, după
tinerele pe jos, apoi cu cărufa, sub acoperişul albastru al cerului versantii. dc parcă pădurea ar chi­ ce oamenii se culcau pe cetina de
Acum îl lacc cu nvjşina sau sticlos din zilele calme de iarnă, pe ui. Şi cind zumzetul lierâstraielnr brad. din bordeie sc auzea doina
cu trenul. De fiecare dată cind mulle zeci de hectare. Aici, în a- şl duduitul tractoarelor se stinge, de jale, cc cutreiera singură valea
coboară în Orăştie, Valeu Grădi.ş- ecasta imensă „hală", zumzetul lie- tn cabane oamenii s-adună in jurul în noapte. Acum, de la club sc
tei i se parc alta, parcă întinerită. răstraîclor mecanice se împleteşte apăratelor dc radio... Aparat de ra­ aud acordurile melodiilor cintate
Drumul şerpuieşte pe lingă lin ii a- lu duduitul tractoarelor, cu scrîş- dio In Anineşt Cine a mai pomenii/ dc lormafia dc fluieraşi (lluietaşh
pei smălţuite de gheţuri, străjuit netclc deşpicătoarclor. 77 de aseme Cabană din zid In poalele Goden- din sectorul Grădişte au alun.s in
dc catargele ce sc-napă semeţe, nea licrâşlraic loc munca dohori- nu/ui. cu sală dc mese. bucătărie, anul trecut fn faza raională n celui
sprijinind parcă cerul. Aceleaşi ca­ torilor din parchetele cc apaitin f-F. duh, acolo unde n-nu lost deci) de-al V ff-lca concurs al lormatiifo'
targe ti tmeiu tovărăşie şi cu Orăştie mai uşoară. 21 dc tractoare bordeie atumalc ! Oamenii îi spun dc artişti amatori). C ile nu se poi
douăzeci dc ani în urmă cind. cu înlocuiesc trudo oamenilor şi a ani­ cabană model". Au şi pentru ce spune şi despre lormafia de dansuri.
tapina In spinorc, mdsuin drumul malelor h scosul buştenilor. 18 Aici po(i citi o carte, juca şah — fală dc ce lui Gogu Nicolac i se
pină in parchet cu pasul A luna lunicularc poartă încărcătura pe îndeletniciri noi pentru forestieri. pare întinerită Valea Grădişlci ori
pudurco li părea întunecată, cum cablurile suspendate intre pămi.it Dar si la cetclalle 30 dc cabane, din dc cile ori coboară In Orăs/ic. O
era şi inima Iul. Ce prilej de bu­ şi cer pe distante dc kilometri, ia* nare 10 au fast construite In anul întineresc ci. Orban Balaş. Vinilin
curie Ui putea oieri atunci par­ încărcătoarele mecanice nseaz.â 1recul, se citesc carii si ziare, se Cuti(ci. doctorul Nicolae Părurăm,
chetul? Un bordei săpat in />d- buştenii pc puternice autocamioane iscuhă radioul se joacă şah I Nu
mint, palul — cetina aşternuta pe <au direct tn vagoanele C F.F este pentru nimeni o noutate tap- llie Ghilă, şi, el. Gogu Nicolac. cu
/os. mincarca — veşnicul ceaun a- De cile ori, cind dinspre cresin bit că forestierii îşi oetrec serile voia lor bună. cu dragostea lor dc
turnat cu mămăligă încolo. . Muncă >e furişa inserarea, n-au coborit din In tovărăşia versurilor lui Bmines- muncă, cu grija pentru tot cc s-o
istovitoare. Irig, toarne .. nnrchcl Gogu Nicolae si Orban Ba cu, a eroilor tui Sadoveanu. Re- ’ăcut in inima munţilor
Si acum bale Gonu N ico h c dru­ laş — un nit vechi tăietor de lem hrennu sau Gorki. Cum nu es/e o S POP
mul de pe Valea Grâdiştei. Pădu­ ne — chemaţi dc chiuitul prelung noutate vizita medicului Nicolae (după o scrisoare primită do
Strungarul Constantin Circi, dc la atelierul mecanic al C. S. Hunedoara, slâpîneşte bine meseria, rea, parchetul stnt acum altele Au venit din vele. O singură dată se Păcuraru şl a felcerei Varga Firutn la tovarăşa
se preocupă în permanenta de ridicarea calificării profesionale. Ca urmare, el ist deoăseste lunar sarci­ c măreţie o lor. pc care Ic-o dă nnz.^n acel chiuit, apoi ecoul Ini tn ncrc.hetcic forestiere. S!D O \’ţ/\ MIÎPEŞANl
nile de producţie cu circa 75 la şuta, dind numai produse de calitate bună.