Page 7 - 1964-01

Nr.' 2203 Dramul socialismului Pag. 3
n « l

Vă prezentăm Noi sortimente
d e p a n i f i c a ţ i e Din frumuseţile regiunii noastre
F a i b ^ i e a d e agI©sM ea»a0#e a sMBiBea'etBB'lSei* Colectivele de m uncă clin ca­ W r t * i W i V i - V / . V . V - V . v . - . V . V . '. V . V . V . V . V . V . V . W ,. ' j V . ‘. V . ,. l ,.V « V .V . * i ,1,l ri V i
d ru l s e cţiilo r de pan ifica ţie clin
2 de la C.8» H u n ed o ara ------ oraşul Sebeş, m anifestă o to t m ai
1 2 0 *
mare g rijă pentru îm bunătăţirea
V u7.u!<i din exterior, fabrica nouă slărîinate la dimensiunile cerule de unde cel mărunt sc întoarce din c a lită ţii produselor de panificaţie
de aglomerare a minereurilor de In procesul tehnologic. nou la tobele de omestcc (consti­ şi lă rg irii n u m ă ru lu i de sortim en­
C S. Hunedoara, p-are un ansamblu In hala dozării te izbesc zumzelc tuind returul) iar restul îşi urmea­
uriaş de clădiri şt hale, legala in ­ ca de bondan. A ici sini dozatoa­ ză calea spre maşina de răcire şi te. Astfel, în cursul, trim e s tru lu i
tre ele pnntr-un număr mare de rele automate. apoi, la sh lia de sortare (accusta IV 1963 au fost irtro d u s e în fa­
diluare închise, ce străbat in zig­ Pc licoare buncher este scrisă din urmă nu este încă pusă in bricaţie noi sortim ente ca: pîine
zag aerian întreaga incintă. Prin denumirea materiei prime cc inlră luncţiune). neagră şi albă cu ca rto fi, pîine
toate, acestea, se perindă intr-un in alcătuirea şar/ei ; Omul reglea­ întreaga fabrică este împărţită pe îJ&â
continuu du-te-vino nu mai puţin de ză prin butoane cantitatea, conform fluxuri tehnologice, comandate au­ dietetică şi specialităţi cu adaos
reţelei, şi urmăreşte indicatoarele de grăsim i per.iru restaurante. E zzm
,00 m.l. bandă de cauciuc, care tomat de la nişlc panouri sinop­
unor cadrane. In rest, toate opera­ tice centralizate. Pe aceste panouri De asemenea în luna decem­
domo sistemului circulator intr-un
ţiunile le execută vibratoarele e-
janism viu, alimentează liecare sc poale urmări in orice moment brie au fost satisfăcute cerinţele
leclronicc, motoarele electrice şi drumul cc-l parcurge materia pri­
^C/renat. Pretutindeni, in hale. vezi populaţiei în special la cozonaci
maşini şi instalaţii moderne, sim­ transportoarele. mă, agregatele în funcţiune, pre­
$arja, ostiei alcătuită, trece prin­ şi covrigi.
bol al tehnicii înaintate. Materia cum şi orice delccfiune cu indi­
tr-un sistem de benzi spre cel mai caţia locului in care s-a produs.
primă dc bază — minereul este IOAN JULA
masiv cori) dc clădire, străjuit de Mai mult. în coz de avane, este
descărcat intr-un depozit dc omo-
cel mai înalt coş din Hunedoara comandată automat oprirea între­ corespondent
fienizare unde macarale puternice (şi al doilea din Iară) la tobele de
ii transportă de colo, colo, unilni gului llux.
amestec: primară şi secundara In
miy.indu-l. Aceasta înlesneşte obţi­ prima, şarja se amestecă cu aglo­ — Fabrica este realizată la un înalt .a mvel ceri
nerea unui produs cu buzictlaie şi nivel tehnic — ne spunea maistrul
meratul mărunt rezultat dm ciu­
conţinut (le fier cil mai constante. ntire dc ta care primeşte o parte V iorcl Brczovan, secretarul organi­ In r.nul care a trecut persona­
Silozurile de primire a materiilor zaţiei dc bază P.MR. Proiectul $i
de căldură, iar în cea dc a doua, lu l de deservire al m agazinului
prime formează o hală cu acoperiş aproape întregii/ u tila j sini execu­
i se lacc corecfia apei şi cocsului. tate in tara. Maşinile şi instalaţiile universal clin comuna Petre* ti a
triunghiular ee dă aspectul unei
Prin urmare, corcclia şarjei se c- efectuează toate operaţiunile. Omul
sere dc lungime neobişnuită. In in­ o b ţu iu t frum oase succese în m un­
Icctucazu pe loc. dc către agregat, intervine doar ici colo. Dar supra­
teriorul ei pe o paite $i pe alta, sure deosebire dc lahrica nr. 1, vegherea şi lolosirca acestor agre­ că. D atorită atenţiei cu care a
circulă două maşini de estraclie unde această operaliune sc execută gate cere o înaltă calificare. Oa­ deservit cetăţenii ca şi a unei
cu braţ chcoidal. Ele scol mate­ prin dozare... menii noştri insă au dovedit că bune aprovizionări, Ia acest ma­
rialul pe benzile dc cauciuc ce il
In fine, amestecul trece apoi pe sint la inălfime. Şelii de echipă gazin s-au desfăcut m ă rfu ri în
poarlă spre silozurile de dozare. o bandă metalică cc-l introduce toan Suciu, ioan Bărlici şi loan
O oa' r.-nfcnrul $i cocsul sc abat anul 1963 în valoare de peste
sub maşina dc aglomerare propriu- Dintită electricianul Nicolae Ro­
din drum, la concasoarc, unde sini 3.450.000 lei. De asemenea maga­
zisu. cu o suprafaţa utilă dc MO man, maiştrii Gtignrc M otani şi
mp. (dc două ort mor marc dccît Raimar Lent sc huit sint doar ciliva zinul şi-a în d e p lin it planul de
cea de la aglomcrotorul nr. I). A- dintre ci. a chiziţii.
glomeralul este preluat de aici dc
către o instalaţie dc ciuruite dc c u . COMŞUTA DUMITRU CIUNTEA
Crescind timpul
corespondent
efectiv de lucru
Dozarea corespunzătoare a şarje
lor, stabilirea unni regim 'ermic op­
tim In funcţie dc reţelele de În­
cărcare, asigurarea unei cil mai
bune circulaţii a oalelor de turnare
§i a vanelor de zgură, reducerea Ca orice bun gospodar, colectivul Dacă ritmicitatea era lnlr-un fel pji, pe poarta fabricii au ieşit mai
duratei reparaţiilor la cald si pier­ lubricii „Ardeleana" din Alba lulla. rezolvată, trebuiau făcute Încă mul­ mult ou 410 perechi.
derile de o'el. sini cîtova probleme şi-a făcut bilanţul activităţii salo pe te In sporirea calităţii Încălţămintei Adunate la un loc, depăşirile de
de a căror rezolvare s-a ocupai in anul trecut. In toate compot limen- şi, mai ales in direcţia Îmbunătă­ plan pe anul trecut se concretizează
mod deosebit colectivul 0.5..M. nr. 2 lele, munca a fost spornică. Săgeata ţirii finisajului şi evitării defectelor In cele peste 2.055 perechi Încălţă­
a CS. Hunedoara în ultima perioadă realizărilor a săltat in liecare lună ascunse. Pînă a ajunge să se rezol­ minte pentru adulţi si copii. Bilanţul
a anului 1963. Rezultatul este acela deasupra cifrei planificate. Preţul do ve s‘> această cerinţă a fosl nece­ ar li incomplet Insă dacă n-am a-
că au reuşit să obţină o creştere cost a fost In continuă scădere, iar sară reorganizarea controlului inter- mintî de munca stăruitoare si per­
a timpului electiv rle lucru cu mai la piele si talpă s-au înregistrat im­ fazic pe întregul flux tehnologic. severentă a creatorilor de 'modele.
mult de l la sulă. Pc această cale portante economii. Maiştrii Şi selii de brigăzi au fost Căldările lor pentru realizarea unor
modele noi de încălţăminte, comodă,
precum si prin sporirea proporliei înainte insă de a recurge la cifre, instruiţi asupra calităţilor ce trebuie
de fontă lichidă în încărcătură, a să vedem cum au fost doblndile a- să le întrunească fiecare piesă sî a- ' practică-şi estetică, au fost încunu­
ajuns să înregistreze în trimestrul cesle succese. Cine sint cei care nate de' succes. Din totalul celor
poi produsul finit. Alunei cind unii peste 200 de modele asimilate. 20 au
IV a) anului 1901 realizări la nive­ dau viata sarcinilor dc plan ?
muncitori n-au linut seama dc nor­ fost omologate si vor Intra in pro
lul primului trimestru al anului 1964 Răspunsul la această întrebare se
mele de calitate stabilite, an fost rluctia de serie anul acesta. Pentru
cuvine să-l începem cn o privire
ajutaţi să înţeleagă nude duce lu­ cel do-al V-lea Pavilion de mostre
retrospectivă. In primele luni ale
crul dc mtnlninlâ sl lip^a de răs­ de Ia Rucureşli au fost trimise pes­ C A B A N A „S T R A JA "
In plină noapte, anului trecut, activitatea de produc­ pundere. In mod deosebit s a insis­ te 30 de modele de incăllăminle.
ţie nu so desfăşura bine. Justificări
tat asupra respectării stricte a tipa­ Trei modele noi de bocanci vinălo-
la datorie si scuze so găseau destule. Ba că relor. La cursurile de calificare $i reşli, prezentate la expoziţia inter­
nu corespunde materia primă, ba că © 1
ridicarea calificării, cu pri 1 eiul de­ naţională de Incăllăminle din R. P. w l
Ziua şi noaptea, asemenea ca la Iroseşte cutare sau cutare lucru. în­ r : C / 7 / y v * i i ,
nirnale sau la cuploaielc Martin cercări de a ajunge la un rezultai monstraţilor practice, s-a explicai Polonă, au atras aprecieri unanime. I L
unc/e locxU râmi ne- continuu nestinr,, cum trebuie aşezate şabloanele si Cuvinte de laude oprită si croi­ r drnr«cwnPiMBRiMmi
lucrătorii dc la PTT.R. stau intr-unu economic "mai favorabil s-au făcut. cum trebuie minuit cuţitul de croi. torii si şlanlorii. Ana Moldovan a
de. veghe pe circuitele tclelonicc. Ele insă au fost sporadice si lipsite Treptat, exigenta colectivului pen­ economisit anul trecut 160 in.p. de <( tutorii au iost obligaţi să aştepte ar părea lucruri mărunte, ele sînt
pină la orele 22 cind s-a terminal totuşi destul dc importante.
îndată cc sc cons/rdă un deranja­ de continuitate si eficientă. Lucr •uri...„mărunte
tru calitatea produselor a crescut, piele. Paraschiva Scheau 139 mp., Ulmul, M IH AI SUSAN
ment. echipe dc intervenite se de­ La o adunare de partid, comuniştii
plasează pentru a restabili legăturile ou luat in discuţie calitatea produ­ iar marca fabricii a stal tot niai Petru Neamţu 113 mp. Numai din In ultima perioadă, în ora$ul Aşa cum aminteam mal sus, nici corespondent
telefonice. mult la inima fiecărui muncitor. A n ­ economiile acestor tovarăşi se pot Brad au fost prezentate o seamă sala nu este întreţinută in con­
selor si ritmicitatea Îndeplinirii pla­ d iţii bune. De pildă, chiar ta spec­ Grija faţă
...Un asemenea deranjament s-n samblul de măsuri tehnico organi- confecţiona tn plus circa 400 pere­ dc spectacole de către (Merite
i\‘it şi în ziua (le 31 decembrie. Ca­ nului. Rezultatul ? S-a introdus un zatorîoe a fost completat printr-o chi do bocanci bărbăteşti. Din eco­ lorma(ii pioicsioniste din regiune tacolul „La brut cu tinerele a", sce­
blul telelonic cure face legătura în- sever control in recepţia materiei susţinută muncă politică desfăşurată nomiile' de talpă realizate de stan- Şi (ară. Locuitorii oraşului, inilru- na nu a fost măturată, mecanismul de căminul cultural
Irc Hunedoara şi Deva, din cauza prime si materialelor intrate In pro­ gind cultura, participă in număr rle deschidere a cortinei nu Ittnc-
de organizaţia de partid In rlndul torii Ioan Matcgan. Mihai YVinkfcin ti or,o. La lei, cabinele or/işti for de taina a sosit şi ta Bretea Şiroiu­
unui deranjament, nu a mai putut cesul de fabricaţie o încălţămintei. din ce in ce mai mate la spec­
muncitorilor. In felul aceMa grenlă- si Ioan Drâghici se pot confecţiona pc scena cit şi cele de sub scenă lui, raionul Huleg, dar căminul cul­
li lolosit. O asemenea defecţiune sc Cam In acelaşi timp au fost luale tacolele ce se pic/intă în sala nu sini îngrijite cum trebuie. De tura/ n-a iost pregătit pentru o cest
lilc au putut fi învinse sl lipsurilp circa 500 perechi ghete pentru băr­
cerea urgent remediată O echipa dc măsuri de calificare a muncitorilor „7 Noiembrie", sală construită o- asemenea, lipsesc mîncrcle ta uşi. sezon. Aspectul acestuia Insa de
înlăturate. Asa se face că acum. co­ baţi. Printre cei mai buni munci­ corn cifivu ani prin munca patrio­
inlervenlic alcătuită din tov. Itic şi specializarea lor pe diferite ope­ tică a locuitorilor oraşului. Pucul iar fn ta/a ieşirilor se găsesc gră­ dorit. Toată vara şi toamna n-a
Napii, Liviu Vesn, Ghcotghc Roman, raţiuni. Membrilor si candidaţilor de lectivul fabricii ..Ardeleana" se bu­ tori se numără şi tov. Pnrasrluva însă că occfjstu sală nu este intre- mezi dc moloz, sinnc şi iier-belon Iost timp să lie spoit, pavoazat, a-
cură din plin da succesele obţinute.
provizionat cu lemne, intr-un cu­
Nicolae Balcanii şi a lţii condusă de partid cu experienţă in meserie le-au Schcoii, Ioan Sianciu. Ioan Dră- tinută cum trebuie, iar prn.'i;nm.\- oaste care publicul spectator este vin/ pus la punct, pentru ca acum
La sortimentul bocanci bărbăteşti
tov. Nicolac Oargă, — şeful fost trasate sarcini concrete de ins­ planul pe anul trecut a fost depăşi! ghici. Viorica SV.omon, Rozalia Ciur- teu spectacole lor se amină uneori. nevoit să treacă Iu ieşirea din sala. colectiviştii să se simtă bine citul
centrului tehnic dc întreţinere tele­ truire si odaoare a muncitorilor noi gin. Cornel Cadar. C.împcan Teodor Iuru inslitiiuie. Este. nevoie ca ps viitor tată de vin aici ? Cu siguranţă a Iost timp
comunicaţii, a plecat pe traseu. S-a angajaţi. Adică, .să-i ajute să deprin­ cu 342 poreclii. Si la sortimentul şi mulţi alţii, care lot timpul anu­ De pildă, spectacolul „La bmf aceasta sulă de spectacole, unică dar tovarăşii de la statul popular
lucrat orc In şir. Da/ontă muncii dă mai repede însuşirile si mdem.î- bocancj bărbăteşti lip Agionom" au lui trecut au fost in fruntea Intre- cu tinereţea" a fost proguntul in oiaşul Brad, să lie mai mul­ comunal n-au dat dovadă de simt
pentru orcie 20. Amatorii de tea­
fost dale in plus 303 perechi. Râs-
gospodăresc.
pline de rivnă, legăturile telefonice cerii socialiste. întregul co'ocUv e tă grijă. Mai multă (frijă apoi
narea profesională a celui mai buni punzînd cererii mari de ghete băr­ tru. In număr mare, au Inst pre­ .. Deşi e tirziu, totuşi, măcar >.t-
au losl restabilite. Spre miezul noplii, tovarăşi ai lor. băteşti. muncitorii si-au intensificat holărit ca anul acesta să dezvolte zenţi ta ora icspectivă la s j)'d a ­ Iotă de ţpectntoij si la fă dc artiş­ cum ar frebui să se pună lucrurile
toiul a losl In cea mal irerlecU nuii mult experienţa bună si să îm­ co I. Cc s-a im im plui /usă ? Toc­ tii ihinloxionişti sau amatori CUiC la punct.
Cercetarea amănunţită a fluxului eforturile dind peste prevederile pla­ bunătăţească continuu calitatea în­
ordine. tehnologic a condus la luarea unor nului anului trecut 807 perechi de mai la OKI respectivă a iost inlto- prezintă sircclacole in această sulă. CORNELIA CONSTANTIN
MuRi dintre lucrători, ocupaţi cu călţămintei. dusa rularea unui Ulm. aşa că Sjiec- De.yi ău/M unu', cele semnalate corespondentă
măsuri de îmbunătăţire a ritmicităţii, ghete. Din Încălţămintea pentru co- S. TRUŢA
munca, cu înlăturarea acestui de­ eliminîiulu sc decalajele do la o fază
i a a a a k m a a a s r n «.lg
ranjament n-au mai putut jiarticipa • A* 2) S X S K 9 IO B V S tJ C Cr, i f i u j c o g s n < i o « o t-
la alta a procesului tehnologic. In
la revelionul organizat la Direcţia secţia de cusut, odată cu integra­
regională P.T.T.R. Deva. Ei nu avut rea in fluxul tehnologie a noilor B asupra cursului oficiul al scoicilor sătorească dccil în timpul marii săr­
bători a porcilor, dud sc convoacă
in ruptul să v. ii cm. cu dohu'u), ilnr.
Insă salis/actia unei dator ii îm pli­ înnsini cu două ace. productivitatea după cum am aflat, pentru o zi mun­ sfatul tribului La această sărbătoare
nite. a sporit aproape cu 5U la sută. I iI b că la 'tim p sc plătesc intre 2 şi 4 Cile permis să se mânuire uncie le­
uiiii y fi m L t scoici. giune caic in timpul doliului sînt
Basfciiyu m 3
Satul Vasnput, tn care am ajuns, „tabu". Atunci nu loc si ceremoniile
Ani de-a rîndul poporul indonezian extrem de primitive, dar cu cîlâ pa­ dc apă năvalnice cu mutic praguri. de nuntă. Dc obicei, bărbaţi se că­
A ^ p ă ru f nr. 12 1963 a! rev»$?ei a luptat ou abnegaţie pentru Irianul siune lucrează medierii, cu cît gust Avionul pătrunde inlr-o culă dintre este aşezat pc malul rinliti Ualim, sătoresc la virsln de 20 ani, iar fetele
de vest. In cele din urmă, colonialiş­ sculptează ci orntimenlcle păi Iilor culmile slînconse ale munţilor. Prin­ al cărui curs esle repede si şerpuit. pc la H M 3. Iu zilele acestei sărbă­
tii olandezi au Iost nevoiţi să pără­ laterale. Aici sc află vreo 30 do colibe cn
„ P R O B L E M E E C O N O M I C E " sească insula. La 1 Ianuarie I9G3, Am văzut cum sc pcscuicste aici. tre nori se zăreşte o vale largă, stră­ pereţi îm pleliţ din nuiele şi lipiţi tori locuitorii satului mănîncă pc să­
bătută dc o apă serpuiloarc dc cu­
organizează
turate carne de porc,
Numărul pe luna decembrie 1963 „Economia politică — manual". So­ deasupra oraşului Kotabaru s-au înăl­ Scara Lir/iu. o mică flotilă de am­ loare galbenă brună. După trei orc dc cu pămînt, cn acoperişurile din frun­ dansuri, întreceri. Mai există $i o
ze do palmier si iarbă. I ii interiorul
al revistei „Problem? Economice" se cialismul dc Al. Puiu si O. Ciulea, ţat steagul albastru ol O.N U. si cel barcaţiuni şubrede porneşte din sal. zbor deasupra unor regiuni pustii pă­ colibelor arde totdeauna focul, deoa­ sărbătoare a nucilor de cocos, cind
deschide cu articolul „Clasificarea «Economia politică. Curs pentru în- roşu si alb al Indoneziei. Timp de In luntre nu se văd plase, în rea ciudat să vezi cimpurile impăr* rece este foarle greu să-l aprinzi, se plantează cocotierii.
ramurilor economiei naţionale'* de I. vălc'iinlntul economic superior" dc V. jumătate de an tara a fost condusă schimb, ard felinare cu gaz. Peştii ti te iu pătrate şi sătuleţele. Dincolo aceaslă operaţie lăcîndu-sc prin fre­ La 4 mai, în golful Humboldt a
Păcurarii. In continuare sint publi­ Spiridon, „Revista Finanţe si Credit" de administraţia O N U. împreună cu care se îngrămădesc la lumina aces­ dc pista dc beton pc care aterizăm, care. In sat era aproape pustiu. Nn sosit vasul militar indonezian „Irian
cate articolele: „Tehnologia avan­ dc FI. Duca, „Curs de statistică teo- funcţionari indonezieni. De la 1 mai tora sini loviţi cu o suliţă cu vîrlnt avanljnst al civilizaţiei, constaţi că Barai", pc bordul căruia se aflau
sată şi creşterea productivităţii mun­ r-'ică" (M. Bijî, D. Hasignn, L Pin- 1963, în catargul pavilionului nu a zimţii il. Unii pescari reuşesc să i inccpe epoca de piatră... a;n înliluit deeit biilrîm cu intăţ- preşedinlde Sukaruo, membri ai cor­
şurc bolnavă si copii murdari.
cii" de Scrgiu nulgakoll; „Producti­ tilic, I. Sloichiţă, L. Tovissi) de Gh. mal rămas să fluture decît steagul atingă arunci iul suliţa de la 20-25 Nc-am îndreptat spre cel mai apro­ — T o ţ sînt la câmp — mi-a spus pului diplomatic, miniştri. Locuitorii
vitatea muncii in industria minieră" Belu si V. lordaehe. „Centralizarea roşu si aib O.N.U. şi-n retras tru­ m. Ei lolosesc destul do rar plase şi piat sălnlcţ în care Isi avea reşe­ oraşului veniţi cu mic cu mare pe
pele din tară. puterea a fost prelua io dinţa şeful tribului respectiv. Pc drum ghidul — femeile muncesc, iar băr­
de Bujor Alinăsan. „Importanta apre­ capitalului în Anglia" (William Me- de cei în drept... baţi le supraveghează. ţărm, au ieşit pe străzi să-l înlîmpiuo
cierii econom i^ a terenurilor in unei : Takcover. The Growth of Mo­ el ne-a vorbit despre tribul oheln Bărbaţi din sat p'.crd mult timp Si să-l salute pe preşedinte.
planificarea producţiei agricole" de nopol/ in Britain, (1951 — 1961) de H, De la Djakarta la Kotabaru, cen­ ^Documentat< (nor), care trăieşte în acest sătulei. cu războiul si pregătirea lui. Ei se Pe stadionul oraşului a avut loc
S. Hârtie, „îmbunătăţirea continuă Foc5eueanu. trul administrativ al Iriamilui do Aici sc cultivă batale — cartofi dulci. lupta pentru diverse motive: s-an un miting. Noul guvernator al pro­
a bazei furajere" dc C. Bisfricoanu, La rubrica „Informaţii sUinlifice" vest, sint peste 3 000 dc km. Bărbaţii trebuie ră are cîmpuj. lot furai nişte porci de către un alt trib, vinciei a depus jurumm'.ul pronuţnnl
„Consideraţii asupra repartizării te­ sînt publicate materialele: „15 ani Sărăcie, mizerie.. Deasupra sătule­ unelte cu clrlig. In zori, de îndată ce rostul imtnoii — însăminţarea batale­ din răzbunare pentru cel ucişi în că va sluji cu cinste poporul. Apoi
ritoriale a fondurilor de măi furi" de dc activitate a Editurii Academiei ţului, deasupra golfului, răsună o răsare soarele, pescarii vîslesc spra lor, îngrijirea semănăturilor si slrin- luptele Irccule, din cauză că vreo a vorbit preşedintele Sukarno. Lo­
Ghcorghc Alfiri, „Teoria" convergen­ R. P. R."r Colocviul de apro­ melodie tristă. Cintă bălrînul Solmon piaţa oraşului unde l?i etalează pc gerca recoltei — fiind lăsale in sea­ solie necredincioasă $i-a părăsii băr­ cuitorii din Kotabaru si din satele În­
tei sistemelor economice — expresie ximarea funcţiilor cu aplicaţii la Makna, starostele satului. Inlr-o dis­ tarabe peştele prins : bibani, pui de ma femeilor. batul ploeînd în alt sat. După cum vecinate, reprezentanţii triburilor care
a crizei anticomunismului" dc Maia calculul numeric" de M. Dcmetrescu. cuţie purtată cu acesta, prin Inter­ rechini, preţuiţ aici pentru aripioa­ Zadarnic căutam să zăresc silueta mi s-a spus luptele sînl foarle aprige, au luat parte la sărbătoare, au as­
loncscu. Rubrica „Scrisori către redacţie" mediul funcţionarului indonezian care rele lor socotiie o delicatele ş.a. familiară a vreunui plugar: se pare cu toato că armele sînt primitive pem­ cultat cu mare atenţie cuvîntarea
mă însoţea, am aflat că Makna nu că aici nu se ară cu plugul, nici mă­
Rubrica „Din planul Inslilnlnluî de cuprinde scrisori din parlea : Minis- ştie ciţi ani are. „M ulţi — mi-a spus Irianul do vest numără aproximativ car cn plugul de lemn. Un par, un irii secolul al XX-lea — arcul cu să­ lui. El Ic-a vorbit despic trecutul
Cercetări economice" cuprinde arti­ lerului Transportului si Telecomuni­ cl — foarte mulţi". 700.000 de locuitori, dar cifra exactă par obişnuit, se înfige în pâmint, cj geţi şi suliţa. întunecat al lriunuliii de vest, des­
caţiilor, Ministerului Economiei Fo­ pre lupta poporului indonezian pen­
colul „Locul R.P Romînc în econo­ — Ştii să scrii si să citeşti ? nu se cunoaşte, niciodată nu s-a fă­ el se răstoarnă şi se alîncază pămîn- Fiecare trib are doi conducători — tru independenţă si unificare, le-a
restiere, Uzinei de construcţii meta­ unul care se ocupă de problemele
mia mondială" dc M. Morovitz. — Nu $liu. cut aici un reccnsămînl al populaţiei. lui. Populaţia locală se hrăneşte, în comunicat despre planurile dc dez­
lice si maşini agricole Bocşa, Com­ — Ai fosl vreodată la cinemato- La Kolabaru locuics> 15.000—20.000 afară dc halate, cu trestie de zahăr administrative, celălalt — dc proble­
Rubrica „Însemnări" cuprinde mate­ voltare a economici provinciei.
binatului siderurgic Reşiţa, uzinei gral? dc oameni. Pe strada principală, care Si banane. Tribul ohela creste porci, me militare. Şefii nu pot dccît sâ Iacă I ii aceeaşi zi s-a anunţat deschi­
rialele : „Reducerea preţului de cost poate fl parcursă în 15 minute si recomandări, hotărîrilc definitive sînt
„Unio" Sala J larc, uzinei „înfrăţi­ — Ce este aia cinematograf? dar mănîncă foarte rar carne, por­ derea universităţii j.opnlare. Pe fa­
h uzina „Vulcan" — Bucuroşii" de „Nu am auzit despre sputnici — duce drept în junglă, poţi inlilni cul fiind socotit un lux deosebit. Nu­ luate de sfatul tribului la care parti­
rea" — Oradea, uzinei „Balanţa" — ţada clădirii acestei universităţi stă
Vasilc Popescu, „Rezerve de sporire mi-a declarat el, dar am auzit vor- 5-6 case cu cile 2 etaje, restul sînt mai unele familii foarte bogate Isi cipă toţi membrii acestuia. Interesele scris cu litere maii cel mai popular,
Sibiu, I. S. „Tehnofrig" — Cluj, în ­ căsii|e mici cu un singur etaj sau pot permite să păstreze 7-8 porci. Mi tribului sint respectate ou strictele
a producţiei agricole şi de reducere treprinderii forestiere Rădăuţi, uzi­ bindu-se ceva despre o Lună dc fier fără. col mai iubii cuvinl, ,,Merdcka" (Li­
a preţului de cost în G A S. din regiu­ nei „Independenta" — Sibiu, între­ Războiul mi-1 amintesc bine. Atunci, s-a spus că se poate cumpăra un rle fiecare membru al comunităţii Dc bertate). Acum acest cuvinl sc află
japonezii au ucis mulţi dinlre al Zburăm spre valea nulul Boţim, purcel cu 10 scoici. asemenea şi îndatoririle familiare o!c pe buzele tuturor, cl zboară deasu­
nea Banat" de I. 7a li iu (Timişoara) prinderii metalurgice de industrie lo­ no trî. Au fost vremuri grele, dar unde trăiesc cea. 100000 de oameni — Ce fel de scoici ? — am Între­ solilor, in ciuda faptului că poligamia pra oraşului, deasupra gotlului, dea­
şi E. Popescu, „Din activitatea G A.S. cală Rădăuţi, G.A.C. Boteni, regiunea nici după aceea mi a fost mai uşor", şi unde primii reprezentanţi ai lumii bat. Şeful tribului a scos din bu/una? este un fenomen frecvent. Astfel, o supra insulei : „Merdcka" — Liber­
„Iosîa" — Oradea" dc D. BenkO (Ora­ A rges. L-am rugat pe bătrin să-mi cînto civilizate, nişte misionari, au ajuns un pumn de scoici mărunte 51 fru­ văduvă nu arc voie să se îndepăr­ tatea a venit şi pe meleagurile Iria*
dea). cînlecul pe carc-l auzisem ca să-l abia în anul 1955, moase. Erau toate de aceeaşi formă, teze timp dn cîteva săptămîni de nului de vest.
In acest număr este publicat si
înregistrez pe banda de magnetofon. Trecem deasupra junglelor, pejlc dc culoare galbenă cu nuanţe sidefii morminlul soţului decedat sau ucis.
In cadrul r"brîciî „Cti'îcă şl biblio­ cuprinsul revistei ,,Frob cme Econo­ In fata colibelor un grup de băr­ lanţuri de munţi, dtfileuri acoperite Scoicile — numite — (kauri) tin loc Rudele ii aduc acolo mîneare si bău­ V. KOPALIN
grafie" sint publicate recenziile: mice" pe anul 1903. baţi ciopleso luntre. Uneltele lor slut cu tufişuri spinoase, peste cursuri aici de bani. Nu iu-am pulul lămuri tură. Ea nu are dreptul să se recă­ (Din „Azia l Atrilca''[