Page 70 - 1964-01
P. 70
K r. 2i>21
Pag. 2. Drumul socialismului
Cnvîntnl tovarăşului Dumitru Dej eu te 55 la sulă din suprafaţa agricolă a rc- dau rezultate bune. Apoi, nu trebuie scă ţinutului tnvălăm înluluf de partid, legarea lor «Ic partid, lipsurile ce mo; exifilă încă
vor fi înlătur te. propaganda dc partid se
propagandei de cele mai importante sjrcin i
pată din vedere nici problema tolosirii cu
qiunii Potenţialul «le producţie al pajiştilor
naturale se menţin? insă la un nivel ncc> ch'bzuinlă a nutrclurilor pe timpul perioa politice şi economice va rioica la un nivel mai înalt, isi va adu«c
o contribuţie valoroasă la mobilizarea co
preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular respunzător, datorită mai ales faptului ca dei de stabulatie. Po lingă faptul că este Avem co ivim ,crea. a spus în încheiere muniştilor. tuturor oamenilor muncii, pentru
nu s-a acordat alenlia cuvenită aplicării necesar Că în fiecare unitate să sc întoc vorbitorul că datorită creşterii răspunderii
regional măsurilor agrotehnice înaintate care să mească raţii echilibrate sl impune a fi lua şi a preocupării organelor şi ortjanizalii- tudcplinire j sarcinilor trasate dc partid.
contribuie la sporirea producţiei «le masă te şi aplicate o scrie dc măsuri de prepa
Darea do 6eamă a Com itelului regional triotlcă. Şl In această direcţie «sfaturile verde. In această direcţie există încă în rare a furajelor, i icnite să contribuie la ri
a făcut bilanţul activităţii organizaţiilor de populare, sub îndrumarea permanentă a semnate rerzerve cure sint slab valorificate. dicarea valor i lor nutritive.
partid din regiunea noastră do la ultivna organelor şi organizaţiilor de partid, au ob Tn primul rind sc poate arăta că volumul fn legătură cu dezvoltarea creşterii ani Cuvîntul tovarăşului Ştefan
conferinţă şi p in i In prezent. A reieşit că ţinut succese importante. Este demn dc re lucrărilor de îmbunătăţire cum sî.nl: curăţa malelor. o problemă deosebit de impor
activitatea Comitelului regional de partid marcat faptul că la rezolvarea şi conduce re.: dc spini si ari orele, împrăştierca mu tantă de rezolvarea căreia trebuie să i.c maistru oţelar la Erou al Muncii Socialiste
a fost pozitivă, s-ou 6oos In evidentă suc rea treburilor /obşteşti sfaturile populare - şuroaielor ele., caro au fost efectuate pe ocupăm cu multă răspundere este selec
cesele obţinute de oamenii muncii in ţoale din regiune au atras o masă largă de oa păşuni este «lestul «le mi». Nn sint ţia şi combaterea sterilităţii. Iată dc cc to Partidul şi «juvee ul au acordat şi jcordă o lorificare o unor noi r«xzcrve latcrne. Pe
domeniile vie ţii economice şi social-oulUi- meni ai muncii în diferitele forme organi valorificate «lin plin nici posibilită vederea form ării unor efective de marc grijă deosebită dezvoltării industriei noa baza acestor analize, a studiilor întocmite,
rale, s-au criticat lipsurile manifestate cu zatorico. Acestea cuprind peste 30.000 cetă ţile existente cu privire la folosi productivitate, trebuie ca în gospodăriile stre siderurgice. Acest lucru se poale con a oropnnerilor tăcute de către comunişti,
scopul de a trage maximum de Învăţăminte ţeni. Cu sprijinul larg el cetăţenilor, mo rea raţională a păşunilor şi Ia fer colective care '.ui realizat o încărcătură stata din plin si în Hunedonrj noastră. «Ic ceilalţi olclari, noi nc-ain luat angaja
pentru viitor. Faptul că bilanţul pe care I bilizaţi «le deputaţi. 6-au organizat diferite tilizarea acestara. Făcînd un simplu cal corespunzătorrc de animale la suta d e fe c Aici, s-au construit obiective industriale noi, mentul ca in acest an nu num-! să nc
tăcem acum este pozitiv, este meritul co acţiuni «le muncă patriotică In scopul în cul sc constată că prin folosirea urinei co tare să se treacă la înlocuirea treptată iar cele vechi, caracterizate printr-o pro clcplimm sarcinile do producţie cc nc 're
muniştilor, al tuturor oamenilor muncii din frumuseţării şi lot mai bunei gospodăriri a lectată de la animale, s-ar putea fertiliza a exemplarelor slut productive. Pen nunţată înapoiere tehnică, s-au reconstruit. vin, ci să dăm patriei mclol mai mult In
regiunea noastră, care In lupta pentru apli oraşeJor şi satelor, dc 'asemenea s-au con anual cu acest valoros înnrăşămînt o supra tru combjlerea sterilităţii est~ n«*cesar ca Măreţele sarcini lu sa lc de cel de-al Ml-lea acest scop am şi trecut la aplicarea unor
carea Jn viată a sarcinilor reieşite din D i struit un număr dc săli de clasă, cămine cul faţă «le circa 25 090 ba. păşune Experienţa atentin să fie îndreptată in primul rind Cor,« r '5 al P M R. se înfăptuiesc. Producţia măsuri in vederea îm bunătăţirii organiză
rectivele cehii de-al Ul-lea Congres al turale, dispensare, poduri ele. S-an efectuat practică a dovedit că pe păşunile unrle în spre asigurarea unor condiţii cit mai bune de otel c r’ şie i.cîncctot rii si desfăşurării întrecerii socialiste. întă
l’.MR. au pus toată capacitatea şi puterea lucrări qospodăreşli-cdililurc prin muncă fiecare an s au clecluot lucrări «le igieiă şi de hrăoirc, triqrriire şi adăpostirc corespun După ce a relatat o scrie de succese, rirea disciplinei în producţie, urmărirea lu
de muncă, energia lor creatoare. patriotică, a căror valoare «lepăscşle in «ui fost fertilizate cu urină, sau obţinui zătoare a animalelor. vorbitorul j arătat şi unele lipsuri care an crului după gratie. pre<|â1ir?a si reparti
Succesele pe care le om ohlinnl se da- anul 1003 sum j «le 10 milioane lei. cile 10.000-12 000 kg. masă verde la ha. Ase fn regiunea noastră există condiţii «l.>o- existat fn activitatea otelurilor hunedoreni. zai ca forţelor dc muncă pe schinjburi. fo
toresc !n primul rind ajutorului prim it dîn Nu putem trece peste aceste rezultate menea exemple r.c oferă gospodăriile V«Vre sebit de prielnice pentru dezvoltarea po Tn combinatul dc la Hunedoara - sectorul losirea unei noi tehnologii de întreţinere
partea Comitetului Central al Partidului lără să amintim «le aiulorul substanţial pri ţi ve din Orăştie, Drîmbor. Pricaz şi aMHe m icultura şi v itin illu rii In această privin olelări; — sînl încă mari posibilităţi de şi reparare a vetrelor cuptoarelor ele.
Muncitoresc Romin. care a Îndrumat acti mit. tn acţiunile întreprinse «le sfaturile Produclii la fel «Ic ridicate se pot obţine ţă m m cioasc unilăti «i<|ricole au obţinui sporire a proh iclio i de inctnl Prin folosirea Rezultatele obţinute p in ' in prezent dove
vitatea noastră zi de zi, prin bolâririle luate populare, din partea organizaţiilor de fe de pc toate pajiştile, cu conditio însă ca rezultate pozhivc. Se constată însă că nu mai raţională a tim pului efectiv de lucru, desc eficacitatea acestor măsuri. In seci*.*
In plenarele sale. prin munca aparatului mei si tineret. gospodăriile agricole colective şi de stat să pe.sle tot se acordă alenlia cuvenită îng ri reduceren duratei reooraliilor ia rece şi la noastră planul dc prnducti • pe perioada ce
Si'ii. Ceea ce am făcut ptnă acum nu nc m ul acorde o a le n lie ‘sporită ducerii la îndepli jirii plantaţiilor tinere, iar în unele locuri caîd. asinuror«'a unei mai bune aprovizio s a scurs din acest an a fost cu mult de
In cele ce urmează, permiteţi mi să mă ţumeşte. Aceasta deoarece nu am reuşit nire a sarcinilor stabilite în planurile care Icicm irîle din zona deluroasă. Impropri* nări a cuptoarelor Martin cu materii prime păşit. S-au dat peste plan mai bine de 5000
onresc la numai ci leva din sarcinile statu peste lot să folosim din plin toate m ijloa au fost în to c m ii pe timp de 5 ani cu privire pentru culturile cerealiere nu sînl valori si materiale se pot obţine indici de u tili tone otel. N ii nc vom opri tnsă aici. Vom
rilor populare In primul rind vreau să arăt cele oare ne au stat la lndemină. încă Ta îmbunătăţirea păşunilor. Prezintă o deo ficate pc denlin. Pentru folosirea raţională zare m.r înalţi ai agre«|alelor. se poate continua şi pe mai departe să muncim mai
că slnlem inlrulotul dc acord cu aprecie nvem multe de făcut In privinţa infrumu- sebită importantă şi folosirea d l mai ra şi deplină a si prafotelor respective este produce oloi mai mult. Anul trecut — fn bine, mal cu spor.
rile făcule In darea de seamă privitor la fietârii şi «lospodăririi oraşelor şi satelor. ţionala a păşuni’or situate în golurile «Ic necesar ra ele să fie plantate cu pomi şi primele trei trimestre — în această direc Pentru a avea rezultate şi mai bune
muuica stalurilor populare cil şi cu crilici- Avein Iu oraşe, de pildă, multe străzi de munte, care constituie o însemnată rezervă vită de vie. ţi? nu a existat o permanentă preocupare rom să fini şi maî muîl sp rijin iţi tn p ri
le tăcute. Fste pozitiv taplnl că sub con care nu se îngrijesc nici stalurile populare da brânire a animalelor pe timpul verii. La ridicarea «onllnuă a n'velnlui pro De aree nici rezultatele muncii noastre vinţa aprovizionării ai fontă, feroaliaje, do-
ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, şi nici întreprinderile «le qoşpodăric oră linele rezultate bune s au oblinut in u lti ducţiilor realizate în sectorul vegetal şi n-au tost «lestul dc rodnice. In trimestrul lomită calcinată, cu utilaje pentru mecani
sfr.turile populare au obţinut realizări im şenească Ga urmare au un aspect urii. ne mii am şi în direcţia îm bunătăţirii structu zootehnic sini «hema«: să-si aducă o con- IV ,vt anului, cînd ne baza unor studii şi zare,» lucrărilor dc reparaţii a cuptoarelor
portante in toate sectoarele de activitate, îngrijit Nu puţine slut localităţile unde as rii bazei furajere. Iu viitor însă este nece Iribulie mereu socrită specialiştii rare lu analize s-au scos fn evidentă lipsurile cc Mart ... Cerem dc 'asemenea constructori
datorită Îm bunătăţirii stilului şi metodelor pectul exterior ol clădirilor nu osie cores sar să nc preocupăm cu mai multă răspun crează în unităţile n«fricoîe socialiste FI existau în activ 'ntea noas ra, organele Şi lor fiă-şi intensifice activitatea pentru a
de muncă, lărgirii şi întăririi legăturilor cu punzător, un«le tirinclc comerciale slut de dere de extinderea culturii luccrnei. spar- trebuie să soriilne în permanentă condu organizaţiile de partid au stabilit măsuri, cxcruln înai.ile de termen lucrările noilor
mesele, antrenării lor la conducerea econo modate, cu aspect neeslelic. De asemenea cetei şi o ailor plante furajere cil o pro cerile gcsnodăriilor colective si de stat tn dînd dovadă de o marc putere de organi cuploare î fartin ce sint prevăzute să se
mici locale, la diferite acţiuni patriotice trebuie să «lăm mai mul:ă atentic plantă ductivitate ridicată, care găsesc condiţii vederea însuşirii şi aplicării în producţie ca, e si mobilizare a olelarilor pentru obţi construiască la Hunedoara, să sc d e finiti
Şi In aclivătălilc social-ciillurale. rilor de pomi ornamentali şi flori La sate deosebit «le prielnice în regiunea noastră ne ea unor succese de seamă în p riv in fj veze lucrările restante.
mai ales avem multe de făcut pentru a li u celor mai noi cuceriri ale ştiinie*. pen
Una din problemele de marc importantă datorită faptului că ele no*, ocupa terenu tru dezvoltarea intensivă si multilaterală «noriril ntod-;r|»ri d<* clei in acest tri O telarii hunedorent, a spus în încheiere
rare a filat In atenţia muncii noastre a fost nierea si văruirea gardurilor, penlni asi mestru otelarii din sce(ia noastră au reu tov Ştefan Tripşa, se angajează tn lata
sectorul de investiţii. Aceasta cu alît mai gurarea condiţiilor igienice de locuit ele rile situate in pantă, unde dlle culturi nu a agriculturii regiunii noastre şit să producă peste plan 22.000 tone otel. conferinţei rogionato dc partid de a pro
mult cu cit la conferinţa trecută Sfatul popu Pentru continua îmbunătăţire a muncii in Cu prilehil dezbaterii cifrelor de plan duce In anul 1964, în cinstea celei de a
lar regional a fost criticat pentru ncreaii- această direcţie, Convtplul executiv al Sfa pe a,.u! 1964 — =* spus in continuar? tov. XX-a aniversări n eliberării patriei. otel
zarea sarcinilor de plan la investiţii şi În tului popular reaional Îşi propune să con Slcf.m Tripsa — ololnrii hunedoreni au
deosebi Ia locuinţe C riticile aduse atunci troleze şi 6ă Îndrume mai concret sfaturile Cuvîntul tovarăşului Ştefan Boureanu mai mult, dc bună calitate, în sortimentele
au fost juste şi noi am analizat in mori populare şl In primul rind pe acelea care aoalizat cu răspundere posibilităţile de va ce.ule şi la un preţ «Ic cost cit mai scăzut.
profund cauzele care au condus la acea nu st au realizat sarcinile ce le reveneau, prim-secrelar al Comitetului raional Alba al P.M./?-
6lare de lucm rt. Pentru aotivilatea ele v i neutru a-şi Imbunălăli Tnunoa «le m obili
itor s-au luat măsuri corespunzătoare. zare a maselor la acţiunile obşteşti organi Organizaţia raională de partid Alba. a pentru Întărirea vie ţii interne de partid.
zate tn cadrul Întrecerii r>atrtoti p r i v i n d Cuvîntul tovarăşului
Sfaturile populare raionale şi orăşeneşti, înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşelor, spus Iov Ştefan Boureanu. raportează con In şedinţele dc comitet roiorial de partid
beneficiare de lucrări, au controlat şi în pentru realizarea sarcinilor de plan. ferinţei regionale că pe baza muncii poli si de birou, s-a analizat periodic munca
drumat mai mult activitatea de investiţii. tico organizatorice desfăşurate sub îndru desfăşurată de organizaţiile de partid pen Karpinecz Gheorghe
Drept rezultat putem raporta conferinţei că In activitatea «lin ultim ii «loi ani. sfaturile marea Comitetului regional, a oblinut suc tru înfăptuirea prevederilor holărînlor o r
Trustul regional rle construcţii şi-a depă populare an respectat In mai mare măsură cese importante in înfăptuirea sarciailor ganelor superioare de partid şi a propriilor director al D. R. E. F. Hunedoara
şit p'annl fizic la apartamentele dale in fo disciplina financiară şi «le plan. Nu au fost trasate dc cel dc-ol lll-le a Conqrcîs al lor holăriri premim şi felul oum membrii
losinţă oamenilor munci». Rezultatele au fost constatate tn perioa«la respectivă Încălcări partidului Comitetului raional îşi îndeplinesc sarci
posibile datorită conducerii de călrc Co «le la leaile financiare şi de plan Cu toate In toate întreprinderile raionului planul nile cc |e-au fost încredinţate. Aceste mc- Direrfia regională a economiei forestiere acordat suficientă atentie acestei Între
mitetul regional a a clivită lii din sectorul acestea moi sint nazuri etnd comitetele exe- «le producţie pe anul 1903 a fost îndepli Hunedoara desfăşoară o activitate m ultila prinderi.
culive ale sfaturilor populare iui tin seama loite se folosesc Intr-o măsură din cc In
de investiţii. In acelaşi timp organele şi nit încă «lin prima jumătate a lunii de re mai mare şi în munca organizaţiilor dc terală Eforturile noastre sint Îndreptate tn Realizarea- ritmică a planului de produc
organizaţiile de partid an condus cu price de anumite re«tlemenlări legale. Acest lu cembrie. Sporurile de produse din între bază «Fn întreprinderile şi unităţile şoca- direcţia refacerii patrimoniului torestier, ţie n a stat In permanentă în atentin con
pere si tn mod concret munca de pe şan cru se semnalează mui ales fn problema prinderile raionului s-au realizat îndeosebi liste ale agriculturii. conslruoliei de noi drumuri forestiere şi ex ducerilor unor Întreprinderi forestiere, oare
tiere. Trebuie să evidenţiem îndeosebi mun construcţiilor. In unele localităl» se tneeo pe seama creşterii productivităţii muncii. ploatării mns«?i lemnoase. n-au urm ărit sisleinatio ciwn tşi Îndeplinesc
lucrări de ronslruclii fără a avea forme A crcsrnt şi combativitatea membrilor şl
ca dusă pe şantierele din Valea Jiului şi Fală de sarcinile de plan. productivitatea In anii treenti, 6iib îndrumarea organiza snroinile toate parchetele, n-au creat con
1 lunedoara. lenale s» rio i nu se respectă planul de muncii a crescut tn anul 1962 cu 3.1 Ia candidaţilor de partid. Aceştia iau acum ţiilo r de partid, colectivele noastre de diţii pentru o exploatare raţională a masei
sistematizare sau ncrlm elrarc De aseme poziţie critică fată de lipsurile şi fenome
Trebuie să arătăm Insă că planul valoric nea linele sfaturi populare nu au analizat fiulă .ior lu 1903 cu 3.8 la sută. îndepli nele negative ce se mai manifestă In unele muncă au oblinut o scamă de succese. în b'înnoase. Uneori şi conducerea DR.E.F. a
de invoslitU pe anul 1963 nu a losl realizat eu destulă profunzime efectuarea unor de nirea indicelui dc productivitate se dato- domenii de activitate, propun măsuri pen deosebi în ce priveşte refacerea fondului încercat să explice propriile deficiente ne
fn întregime. Avem unele lucrări impor molări pentru eliberarea terenurilor iu vo- reste faptului că organizaţiile dc masă şi tru Îmbunătăţirea muncii In viitor. Pe baza forestier şi construcţia de noi drumuri. CiI seama unor „qrentâti“. tn loc să ia atitu
tante cum 6in! spitalul de 700 paturi de la «|erea începerii noilor construcţii. conducerile tehniro-adm iuistrative din ca măsurilor luate, organizaţiile de partid din priveşte exploatarea masei lemnoase. In dine corespunzătoare pentru îndreptarea si-
Hunedoara, chihul muncitoresc rle la Pe In viilo r va trebui să veghem ca osltc) drul întreprinderilor din raion, îndrumate raionul Alba reuşesc să pătrundă mai pro cantităţile cerute şi la' indicii tehnico eco lunliei-
troşani şi Gurabarza la care nu s au fo de nere«|uli să nu se mai tntîiuple. şi sprijinite d_» către organizaţiile de partid, fund tn problemele economice, ale muncii nomici planificaţi, trebuie să arătăm că nu Penlru anul 1904, unităţilor D.R.EF. H u
losit toate fondurile alooale pentru anii], ue: . sc preocupă mai îndeaproape de pcrtcctio- politice şi organizatorice de partid, să le ne am ridicat la nivelul sarcinilor; planul nedoara le revin sarcini importante.-Colec
cut Lucrări rămase fn urmă avem şi la Munca' sfaurrilor populare fi-a îmbunătă ndrea proceselor tehnologice, folosirea in producţiei marfă n a fost realizat In anul tivele noastre de muncă au anjlizat po
ţit, s ou oblinut rezultate importante tn lezolve cu mai multă competentă şi ope
canalizări, alimentări c.u apă şl altele. tensivă a utilajelor şi agregatelor, ca’.ili- 1963, lipsind în acest fel economia naţio sibilităţile existente pentru îndeplinirea
toate domeniile «le activitate, dar sint şi rarea şi ridicarea calificării muncitorilor, rativitate. să 'cunoască oamenii, să-i mo
De aceea este necesar ca ne viilo r acti lipsuri pc care nu am reuşit să le lichidăm de extinderea metodelor şi iniţiativelor va bilizeze şi să-i antreneze in rezolvarea nală de importante canlilati de masă lem acestor 6arcini si au aiuns la concluzia că
noasă.
vitatea noastră să fie mai rodnică. Va tre pînă acum Datoria noastră a lucrătorilor loroase izvorîtc în procesul muncii. sarcinilor le pot Îndeplini integral, ba chiar depăşi.
se daloreşte, e
Nerealizarca planului
bui să lucrăm cu tot mai multă răspundere «lin sfaturile populare este de a lupta In In atont'a Comitetului raional de partid In întreaga noastră aotivitate am căutat drept, şi unor greutăţi; dar «Iacă am fî de In fiecare Întreprindere, in fiecare parchet,
au fost oreatc condiţii pentru realizarea rit
pentru îndeplinirea sarcinilor. continuare cu hotărirc pentru lichidarea a stat îndrumarea organizaţiilor de partid, să respectăm şi să aollcăm ou consecventă
lipsurilor, pentru a obţine succese şi mai principiul muncii colective, să stimulăm mis eforturi mai susţinute puteam trece mică a planului. Prin cursuri de calificare
O altă problemă Importantă care a cons organizaţiilor de masă si conducerilor În peste ele si olanii! «le producţie ar fi (ost
mari In Îndeplinirea sarcinilor pnse tn tata critica de jos şi să combatem cii tărie ma şi ridicarea calificării au fost pregătit» mun
titu it o preocunare «le seamă a sfaturilor treprinderilor, pentru reducerea continuă a realizat. Unele deficienlc proprii însă — citori care să poală minuî cu pricepere me
noastră «le Directivele celui de-al Ul-len nifestările şi tendinţele dăunătoare cc au mai
poruiare ’J fost munca organizatorică Congres al P.M.R. şi «le aoluala Conferinţă preţului «le cost Astfel. In cele 11 luni ale existat uneori fn diferite domenii de acti asupra- cărora mă voi opri in cuvîntul meu canisme de înaltă productivitate; dotarea
dc masă şi îndeosebi activitatea pa- regională de partid. anului 1963 s-au realizat economii, peste vitate. Trebuie să subliniem cu acest ori — an făcut ca tn unele luni «să răminem cu tehnică a crescut mereu şi va spori în 1964
plan, fn valoare de peste 9 milioane lei, planul de producţie nerealizal. ou 30 funiculare. 30 tractoare şi alte u ti
le) Ja/ptiil că fn întreaga noastră activitalc
fală de 4 milioane oit a fost angajamen şi mai ales In ce priveşte îmbunătăţirea con- întreprinderile forestiere sint dotate cu laje. Au fost deschise noi bazine forestiere,
Cuvîntul tovarăşului Aurel tul luat. tîmiă a stilului şi metodelor noastre de multe mecvinisme. Forestierii au la dispo s-au construit noi drumuri. Dispunem de
Etapa nonă de dezvoltare a agriculturii
cabane trainice şi frumoase, care asigură
noastre, a ridicat tn fala organelor şi orga muncă, am prim it un ajhtor permanent şi ziţie funiculare. tractoare, fierăstraie meca confortul m uncitorilor forestieri.
nice, aiitotrolii. care fac munca mai uşoară,
secretar al Comitetului regional Hunedoara al P.M.R. nizaţiilor de partid sarcini noi. In rezolva substanţial «lip partea Comitelului re«|io- mai spornică. Aceste mecanisme n-an fost Biroul Comitetului regional de partid a
rea lor, organizaţiile de partid din G.A.C. naî de partid, din partea biroului său. fnsă folosite tn modul cel înni Talional; la analizat activitatea noastră şi ne-a indicat
Pe lingă uite probleme, darea dc seamă Iru a dovedi icmeimcia acestei alirm alii au fost ajutate să-şi îmbunătăţească con Tn cuvîntul «său. iov. $tefan Bonreami s a inullc dintre ele indicii do utilizare reali măsuri preţioase pentru viilo r. In urma
prezentată la conferinţă a scos In evidentă cs'.e suficient să arătăm citeva exemple tinuu activitatea politico organizatorică, să referit şi ta linele lipsuri existente tn ca zaţi sînt sul) nivelul planificai. In primul acestei analize, am organizat o consfătuire
realizările obţinute tn ultim ii 2 ani rle către comparative in legătură cu producţiile de pună un accent deosebit pe creşterea pro dru) raionului. Rezultatele muncii organiza rind pentru că an existat unele deficiente cu toii inginerii şi tehnicienii forestieri, cu
oamenii muncii din agricultură, arălînd lo- lapte pc care le obţin «jospodăriilc colective prietăţii obşteşti. ţiei raionale de partid Alba puteau fi şi tn organizarea muncii, iar fn al doilea rînd care prilej am stabilit măsuri concrete,
todală lipsurile cc s-au manifestai in -.«cest vecine care au cond:lii asemănătoji e. în In îmbunătăţirea aclivită lii de partid un mai bune, a arătat vorbitorul. «Iacă Comi pentru că n-am avut suficiente cadre «ta centru fieoare întreprindere tn parte, si
domeniu dc activilat*, precum şi sarcinile timp cc la gospodăria colectivă din rol deosebit de important l-a avut şi fap tetul raional şi biroul său desfăşurau o ac muncitori cu calificarea necesară m im iirii chiar pentru unele «sectoare, tn scopul rea
ce revin colectiviştilor, mecanizatorilor şi Răbău, de pildă, s-au realizat in tul că pe baza indicaţiei conducerii parti tivitate mai susţinută. «Iacă înterveneau cu utilajelor cu care sintem «loiali. La aceasta lizării ritm ice a planului de producţie-
lucrătorilor din gospodăriile rle slut medie citc 1 «00 litri lapte pe cap dului. In raion au fost create 2t comitete masuri mai efi«^ce ori de cile ori se cerea sc adaugă şi fnntnl că nu (oii inginerii şi Acum. organizaţiile de partid desfăşoară
şi specialiştilor pentru ridicarea con de vjcă furajată. colectiviştii din de partid in G.A.C De asemenea, s-nu creat acest lucru. In unele perioade Insă. Comi tehnicienii din întreprinderi au acordat o o activitate mai susţinută pentru mobil ('za
tinuă a nivelului prorluclici agricole Cui qu obţinui numai cile 900 litri lapte organizaţii de bază în majoritatea brigăzi tetul raional de partid, biroul săn. n-an asistentă tehnică cerută la locurile de rea tuturor m uncitorilor la Îndeplinirea pla
In cele ce urmec.ză mă voi relevi «It; la ticcare vacă. De asemenea, la gospo lor din G.A.C. Prin această formă nouă. exercitat un control destul dc sistematic muncă. nului. Ca urmare, a crescut elanul tn muncă
la efteva din problemele pc care le consi dăriile colective din Tciuş şi Orăştie s-au deosebit de eficace, organizaţiile de partid asupra a clivită lii organizaţiilor rle bază. lii>- La nerealizarca planului a contribuit, tn al colectivelor noastre
der mai importante şi asupra rezolvării că inrcC str.it producţii mai ridicate cu 800 şi Gint mai aproape de viată, acţionează mai sîndu-le tn telul acesta de ajutorul nece mare măsură şi folosirea necorespnnzătoirc Toate acestea ne dau convingerea că sar
sar.
rora v j trebui să nc îndreptăm toată aten 1.190 litri lapte pc cap dc vacă furajată, conoret şi «no mai mutlă răspundere in re cinile cc revin forestierilor vor fi Îndepli
ţia. In reqiunca noastră, pc lingă condiţii fată de producţiile realizate dc gospodăriile zolvarea problemelor. Tn v iilo r vom acorda o ntentie sporită a pairului auto Conducerea I.M.T F. Sebeş nite cu succes, că economia naţională va
le natqrale şi economice deosebit de favo colective din Slremt şi respectiv Aurel Comitelui raional de partid, s a ocupat întăririi vieţii interne de partid, creşterii n manifestat o slabă preocupare pentru Vn- primi «le la noi canlităli sporite de mn^ă
rabile pentru dezvoltarea creşterii animale Vîaicu. In permanentă «le aplicarea întoomai a ho continue a rolului şi competentei organi Ireliene-rea si utilizarea porcului de maşini, lemnoasă de calitate mai bună fn sorti
lor. există şi o bună lraditic în această p ri Făcînd o anjliză temeinică a cauzelor lă ririi plenarei C.C al P.M.R. din aprilie zaţiilor dc partid In rezolvarea probleme pentru îmbunătăţirea d'sciplinci în muncă. mentele cerute şi la un preţ dc cost cit
vinţă. Pe această )>a/3, în ultim ii ani ju care au contribuit la obţinerea unor ase 1962. In acest scop s a dat un sprijin miri lor cc Te ridică viata şi munca oamenilor. Rău este că nici conducerea D R E F. n a mai scăzut.
crescut considerabil efectivele «Ic animale menea diferente de producţie se constată eficace, o îndrumare mal concretă or«|ani- rnsn/Ictîti de măreţele sarcini trasate de
proprietate obşlcască, iii cadrul gos că ele sc «laloresc in primul rind modului z.atiiJor «le partid în vederea o n lm u c i întă partid, de perspectivele m inunile ale
podăriilor colective, realizndu-se o În deosebit dc îngrijire a animalelor şl «le asi riri a U m ilirilor lor. C.i rezultat al a clivi viitorului luminos — a spus fn În
cărcătură sporită dc bovine, ovine şi por gurare a bazei furajere. I. legătură cu tălii desfăşurate, în cadrul raionului nostru cheiere tovarăşul Ştefan Rourcanu ■ - Cuvîntul tovarăşului Gheorghe Crăciun
cine la ş u ti dc hectare. Se poale arăta insă aceasta se poale arăta că rezultatele cele au (ost prim iţi, din aprilie 1962 şi pînă în ne anfinjăm să nu precupeţim nici un efort
mai bune s-an înregistrat dc către undătilc prezent, post? 2,100 candidaţi de partid pentru a traduce în viată sarcinile trasate
că nu In aceeaşi măsură a existat preocu preşedintele gospodăriei colective din Girbova
tn care organizările dc parlirl. consiliile dc Concomitent cu sprijinul acordat organi «Ic partid şi «pivern, pentru a contribui ;oi
pare pentru ridicarea producţiilor pe cap conducere şi specialiştii s-au ocupat cu toa zaţiilor de partid pentru întărirea rânduri mai mult, prin munca noastră plină de de Am ascultat cu multă atenţie darea dc
de a rumul. Realizările sub nivelul posibili tă răspunderea dc crearea unor c?ndi|ji lot lor lor. Comitetul raional de partid şi bi votament. |,i opera de dcsăvîrşire a cons seamă prezentată in fala conterintoi regio nem l-n proprietate obştească 431 bovine,
din c-are 242 vaei şi juninci; J.096 ovine din
tăţilor obţinute în ultim ii ani fn ceea ce moi bune «Ic îngrijire şi dc «rănire a ani roul său n avut o preocupare mai mare trucţiei socialiste tn scumpa noastră patrie. nale de partid Fa a scos tn evidentă avin- cave I 066 ol cu lînă semifină; 9-1 porcine
malelor.
priveşte productivitatea animalelor ou tre- lu| cu care oamenii muncii din regiunea eîc. La 100 ba. teren revin 33,8 capele bo
In regiunea noastră, o sursă însemnată dc
buio puse însă în întregime pe seama con- furaje o constituie, după cum -o ştie, pă Cuvîntul tovarăşului Pompiliu Ungur noastră, sul) conducerea organizaţiilor de vine din oare 18,9 vaci şi juninci; 85 ovino
d ifilo r naturale mai puţin favorabile. Pcn- şunile şi tinetele naturale, care ocupă pes Pdrlid, au luptat pentru traducerea tu viată si 7.3 porcine. Producţia medie de lapte pe
a sarcinilor ce izvorăsc din documentele
directorul Cabinetului (le partid Petroşani celui de al lll-le a Coiuires a! P.M.R. şi a cap de vacă furajată a ajuns la 1.750 litri.
Pentru adăpostirca efectivelor de animale
Lup'.înd pentru îndeplinirea sarcinilor ce Deşi fn darea de scamă prezentată In conferinţei regionale de partid. nm construit 4 qraîdurl cu o capacitate de
Izvorăsc din Directivele celui «le al lll-lpa conte in(ă. Comitetul orăşenesc de partid Alături de ceilalţi oameni ai muncii din uite 100 canele vite mari fiecare, o ma-
Congres j| P.M R., organizaţia orăşenească regiunea Hunedoara, ţăranii colectivişti rhn lernitatc pentru 50 scroafe, un colci
Petroşani nu a fost criticat. c« 'iderăm lo Girbova an obţinu, o serie de realizări Co
de partid Petroşani a acordai o mai marc tuşi a arătat vorbitorul — că multe re- lectiviştii noştri au luptat pentru dezvolta pentru 1 000 păsări şi un saivjp pentru
atenlie muncii ideologico, .s-a preocupat mai fcnri fă«111o cu *'>r-vire la pregătirea pro- rea m ultilaterală a gospodăriei, creşterea t 500 «le oi In «cadrul gospodăriei s-au mai
temeinic de | roblcmclc ridicării nivelului oagaidiş'.ilor. calitatea lecliilc.r şi a senii* averii obşteşti şi sporirea producţiei la ha. construi» In ultim ii ani o magazie pentru
politic al membrilor şi condidjlilor «le nariiîor sint valabile şi pentru noi. )n or i- Gospodăria colectivă din Girbova dîsnunc 100 va«|oane cereale, două uscătorii pen
partid. tru tutun, remi2c pentru atelaje, ateliere,
şul Petroşani mai sin1 unii propagandişti de 1.277 ha teren agricol din rare 920 b.a.
O grijă permanentă s-a acordai ridicării arabil. 52 ha vie. 36 ha. livadă si 240 Iu. garai pentru cele două autocamioane etc.
nivelului învătămînUilu'* de partid, nslle! co caic lipsesc dc la pregătire, studiază puţin • inele naturale. Peste sarcinile contractului încheiat in i
si nu reuşesc să asigure un continui cores
interesul comuniştilor lajă dc îmbogăţirea punzător lecţiilor şi discu,iilor cc se poartă In ceea ce priveşte cultura plantelor d? ţial am vindut fitalului 30 tone qriu, 45
cunoştinţelor lor politice şi ideologice :,â tone porumb, 30 tone’ oarlofi.
în cercnri.e sau cursurile pe care le con ctinp. preocuparea noastră de bază a fost
crească, pentru cj aceşti a să şlic să Ic ţi.ic. In această direcţie mai avem încă multe îndreptată spre sporirea producţiei la ba. Ca urmare a dezvoltării m ultilaterale a
aplice in activitatea lor practică. Propaq.iu- d<; făcut Trebuie ş* ne îmbunătăţim conti fiu toate condiţiile mai puţin favorabile de gospodăriei, a creşterii producţiei şi a ve
dişlii au prim it un ajulor teoretic şi meto nuu munca cu prDpngandişlii, să le acor climă din annl trecut, gospodăria a obţinui niturilor băneşti, a «sporit şi averea obşteas
dic mai sislcnnlie. In prezent — a spus tn medie la ha. o producţie «le 1.900 kg. că a gospodăriei, la sfiişitul anului 1963
Iov. Pompiliu Ungur — «jvem numeroşi pro dăm mai inul! ajulor metodic, să or«|ani- grîu, 2.640 kg. porumb hr^be, 13.000 kg. aceasta însuma 4000000 lei. iar fondul de
zâm schimburi de experienţă, să lucrăm
pagandişti selecţionaţi «lin rîndul muncito electiv cu ci, să-i controlăm permanexl cartofi. 3 536 kg. orz. 31000 kg sfeclă fu- bază 2 800 000 Iei. V eniturile băneşti rea
rilor, tehnicienilor şi inginerilor caic au raleră, 1.524 kg. tutun ele lizate fn anul trecut se ridică la peste
pentru a vedea cum se achită de sarcinile 2.400 000 lei.
îndrăgii munca ideologică şi care depun Aceste rezultate s-nu putut obţine tn mod
cc Ic revin. Va irchui de asemenea să aju Datorită sporirii averii obşteşti a gospo
strădanii pentru a o ridica pe o treaptă tăm propagandiştii să-şi îmbogălenscă ne- deosebii prin aplicarea unor măsuri agro dăriei noastre colective a crescut şi n ive
superioară. Or«|ar.ele şi organizaţiile dc cnnîcnit cuiioşlmlc.e politice şi ideo)o<|ire, tehnice corespunzătoare C ulturile au fost lul detrai a! colectiviştilor.
premergă
lusamintate .după plnnle bune
partid sc ocupă mai bine de îndrumarea să-şi imbuiidtăleafică metodele «le îndru toare. In teren bine pregătit şi tiuirăsal ai Rezultatele bune oblim ile se dntoresc fn
iiivălăm in liilui dc partid. Lecţiile ce se pre mare a t.clivilătii cursanţilor Ne vom stră gunoi de grajd si îngrăşăminte naturale. primul rind muncii politice desfăşurate de
dau şi seminariile organizate fn cadrul
dui de asemenea c; pc vilior* să ajutăm Pentru culturile de primăvară s-au execu organizaţia de partid, de către toţi comu
cercurilor şi cursurilor sînl mai vii, nui in- mai mult organizaţiile dc bază să-şi îm ta’. arături adinei de toamnă pe întreaga niştii.
loresanle. mai legale de munca practică. suprafaţă, şl s-au folosit seminţe «lin soiu In numele membrilor şi candidaţilor de
bunătăţească munca dc îndrumare şi con
Ca urmare a arestul fapt, se constată că trol asupra activităţii cc se desfăşoară în rile de mare productivitate asignrîndn-se o partid din gospodăria noastră, al tuturor rn-
în marea lor majoritate cursanţii tşi îmbo domeniul propagande; dt partid In acest densitate corespunzătoare de plante la Iid leclivişlilor, ne angajăm tei fu fala confe
găţesc cunoşlintolc politice, le aplica în scop sc va organiza un control mai sis la toate culturile. rinţei regionale de partid, ca tn cinstea ce
pnrclică. sint evidenţiaţi în producţie. In tematic asupra i nnrji pe care o deslăşoa- De multă alenlie s-o bucurat tn gospodă lei de a XX-a aniversări a eliberării patriei
vederea îm bunătăţirii muncii «le propagan ră membrii şi candidaţi- dc partid pentru ria noastră, a arătat vorbitorul, cultura noastre, să obţinem noi succese tn Întări-»
dă. îndeosebi a învătăm intului de parlirl, îmbogăţirea cunoşlir'„eîor lor politice şi plantelor tehnice. în speoial a tutunului. Tn rea economico-orqanizalorică a gospodă
anul 1963 cullivind ou tutun 50 ba. am
arc. prim it sprijin din partea Comitelului ideologice.
In pnuză, c/f/va dintre de/cga{/ vizi Lează expoziţia organizată în holul clubului Si- regional dc partid, din partea cabinetului oblinut an venit de 1 236.000 lei. riei colective, să nu precupeţim nici un efort
derurgistul\ O decsebilă preocupare vom manifesta O grijă deosebită 6-a acordat si dezvol- Demtrn înfăptuirea In mod neabătut a sar«
regional'* pe viilor In ceea ce priveşte ridicarea con tfljvli 6eotomlul zootehnio, In prezent deţi cinilor tiasate de partid.