Page 73 - 1964-01

PROLETAJll DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA
S&sltfriea ca X l ! - a '’
ca SffaKuluî pcnjpuiîar
M i re g io n a l

" V A - ‘ '. v « r i lo ri au avut loo la Deva lucrările
celei dc a XlI-a sesiuni a Sfatului
• Din lucrurile Confcrin|ci re­ • Mesajul preşedintelui Johnson
popular regional. La sesiune au liiril
gionale (Ic porUd adresat Ccnfcrm |ei de la Geneva parte tov. Dumitru Popa, prim secre-
(pag. 2-a) tar al Comitetului regional Hune­
• In Comitetul O N U. pentru lo ­ doara al P.M.R, Radu Dulghcru, d i­
• 24 ianuarie rector cu problemele organizatorice
cuinţe, construcţii 5 » sistematizare
• Al V ll-lca concurs 'artistic al din Direclia pcnlru problemele org i-
• Plenara C.C. al P.C. din Ce­ nelor locale ale admi-nislraţei de
form aţiilor dc amatori; In pragul
hoslovacia. sWiit a Secretariatului General al Con­
lazei inlercomunale siliului de M iniştri, And’rci Cerven-
• Evenimentele din Ruanda
(pag. 3-a) eovicl. Aurel Nistor, secretari ai Co­
• Zambia — notă externă m itetului regional Hunedoara al
• Comunicotui comun sovielo- P.MR., Dumitru Dcjcu, preşedintele
cuban (pag. 4-a) Comitetului executiv al Sfatului popu­
lar regional. Sabin Boiici, Mircca
Ramba, Cornel Stoica, vicepreşedinţi
ai C oinilolului executiv al Sfatului
popular regional, deputaţi în sfatul
popular regional, conducători ai unor
întreprinderi şi instituţii din regiune,
în cinstea celei_ de-aXX-a aniversari a eliberării patriei activişti dc partid şi de stat.
Liiorări/!e sesiunii au fost deschise
de tov. deputat Dumitru Dcjcu. In
prezidiul sesiunii au luat loc tova­
Angajamente mobilizatoare, tunsuri concrete răşii : Andrei Cervcncovici. Dumitru
Deicu, Szuder W iliam , Lcontiu Illăian
şi Firvonia Breazu.
In cadrul lucrărilor sesiunii tov.
U. M. Cugia- aici şi-a luat angajamente mobilizatoare în întrecerea După ce a prim it Dumitru Dejcu a prezentat Darea de
scamă a Comitetului Executiv al Slu­
socialistă. Minerii se angajează : „cale liberă", me­ tului popular regional asupra înlăn­
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA M UNCII CU canicul de locomo­ ţuirii planului economic si acţiunilor
1964, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la U. M. 3 LA SUTA ; tivă Şlcian Schwi- social culturale pe anul 19G3 şi pla­
Cugir şi-au luat angajamente mobilizatoare in între­ — SA REALIZEZE ECONOMII LA TREŢUL DE COST nul economic şi proiectul dc buget
cerea socialistă pe anul 1964. Acestea prevăd : emhammcr de la pe anul 19G4.
ÎN VALOARE DE 250.000 LEI ; depoul C. F. R. Pe­ Tov. deputat Grigorc Mureşan a
— DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI GLOliALE prezentat coruporlul comisiei perma­
CU 3.800.000 LEI ; Pînă la 23 August minerii se angajează : troşani porncşlc nente pînn finanle asupra înfăptuirii
— DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU — SA DEPĂŞEASCĂ VALOAREA PRODUCŢIEI GLO­ Intr-o nouă cursă, planului economic si acţiunilor so-
3.100.000 LEI ; BALE PLANIFICATE CU 2,1 LA SU TA ; condu ci ud cu aten* cial-culUiraîc pe anul 19G3 şi asupr.i
— SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII M UNCII PLANI­ planului economic si proiectului do
— SA DEPĂŞEASCĂ PRODUCŢIA MARFA PLANI­ (ic trenul in lun­
FICATE CU 0.5 LA SU TĂ ; FICATA CU 2,6 LA SUTA. buget pe 1954.
— REALIZAREA DE ECONOMII LA PREŢUL DE gul drumului dc Pe marginea dării de seamă şi a
COST ÎN VALOARE DE 1.700 0C0 LEI ; — SA OBŢINĂ ECONOMII LA PREŢUL DE COST licr. coraportului mai mulţi deputaţi şi
invitaţi la sesiune au purtat discuţii,
— PRODUCEREA PESTE PLAN A 500 MAŞINI DE ÎN VALOARE DE 185.000 LEI. scotind In evidenţă rezultatele bune
CUSUT „ILE A N A ", 100 M AŞINI DE CUSUT „RODl- obţinute în diferite sectoare de acli-
C A‘\ 13 M AŞINI DE FREZAT UNIVERSALE PENTRU 0. F. Seibes vitatc, criticînd linsurile manifestata
EXPORT. ,iS>" şi făcind propuneri pentru îmbunătă­
Pînă la 23 August coleclivu! de aici se angajează : ţirea nuuicii de viilor.
Analizînd posibilităţile existente de îndeplinire şi Sesiunea a adoptat o holărire care
— SA DEPĂŞEASCĂ PRODUCŢIA GLOBALA CU
depăşire a planului în cadrul sectoarelor şi a parche­ cuprinde măsuri pentru asigurarea în­
2.000.000 LEI ;
telor, colectivul de muncă de la I. F. Sebeş şi-a luat deplinirii planului economic şi a bu-%
— SA DEPĂŞEASCĂ PRODUCŢIA MARFA CU următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe gelului pe 1964.
1.800.000 LE I; anul 1964 :
— SA DEA PESTE PLAN 400 MAŞINI DE CUSUT — SA DEPĂŞEASCĂ PRODUCŢIA GLOBALA CU
„ILE A N A ", 100 M AŞIN I DE CUSUT „RODICA", 13 350 000 LEI, DIN CARE P lN A LA 23 AUGUST CU o Preparatorii îşi respectă La E.M. Lupenl
M AŞINI DE FREZAT UNIVERSALE. 200.000 LEI ;
— SA REALIZEZE ECONOMII LA PREŢUL DE COST — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA M UNCII
Şi in acest an preparatorii din Pelrlla desfăşoară larg între­
DE 950 000 LEI ; PLANIFICATA CU 0,2 LA SUTA ; cerea socialistă pentru îndeplinirea ritm ică a planului de pro­ Calitatea —în atenţia
— SA OBŢINĂ 800.000 LEI BENEFICII PESTE PLAN.
— SA REALIZEZE ECONOMII LA PREŢUL DE COST ş ducţie. In primele 15 zile ale lunii, rezultate deosebite au înre­
Pentru realizarea angajamentelor luate, s-a întoc­ IN VALOARE DE GOO.OOO LEI, DIN CARE Pi NA LA gistrat lucrătorii secţiei spălătorie* Astfel, schimbul condus dc întregului colectiv
mit un plan M.T.O. care prevede printre altele : apro­ 23 AUGUST 350.000 LEI ; maistrul Ioslf lanc a produs cu cile IG tone pc zl mal mult căr­
vizionarea rilmicâ şi în cantităţi suficienţe a secţiilor — SA OBŢINĂ 500 000 LE! BFNEFICII PESTE PLAN; T bune specia) al cărui procent de cenuşă şl umiditate a lost re­ Bi-lanţul încheiat dc minerii din Lu- nuşă a fost depăşit în medie cu 0,8
cu materiale, înlocuirea a 20 tone metal cu mate­ dus cu 0,4 puncte sub angajamentul luai. In aceeaşi perioadă.de­ Ia sută, ceea cc a făcut ca exploa­
— SA ÎMBUNĂTĂŢEASCĂ CALITATEA CHEU ESTE- peni la slirşilu l anului trecut scoale
riale plastice, înlocuirea a 5 tone de materiale defi­ LEI DIN RAŞ1NOASE CU 0,05 LA SUTA FAŢA DE bilul spălătoriei a lost mărit cu 182 tone pe oră, preparatorii dc- fn evidenţă succesele oblinute de în­ tarea să fie penalizată cu aproape
citare cu materiale indigene etc. PLANIFICAT ; păştndu-şi angajamentul luat cu privire la folosirea raţională a tregul colectiv de muncă în îndepli­ 20.000 tone de cărbune.
In acest an minerii din Lupcni au
nii ca şi depăşirea sarcinilor dc plan.
Prin economisirea masei lemnoase să realizeze r R maşinilor şi utilajelor. ■ Îndrumată Îndeaproape de comitetul sarcini sporite. Productivitatea mun­
F.M. CerteJ-SăcăRuimll» — 1.000 M.C. BUŞTENI DE RÂŞINOASE PENTRU Cele mai frumoase rezultate au lost înregistrate dc lucră­ dc partid, conducerea lehnico-admini- cii trebuie să crească aproxim ativ cu
FABRICI ; I torii din echipa condusă de Romeo Cureteanu, spălătorii Nico- 50 kg. cărbune pe posl. De asemenea,
lae Herţa, Constantin Bordca, dc mecanicii loan Nicolae, Petru
Colectivul de muncă de la F.. M. Certej-Săcărîmb — 500 M.C. LEMN DE M IN A DIN RÂŞINOASE ; Mitcscu, Emil Mcnegoni şi alţii care, organizlndu-şi bine lucrul, slralivă a exploatării şi-a în­ e nevoie să fie extras numai cărbu­
a început noul an de activitate însufleţit de dorinţa de — 300 M.C. LOBDE P.F.L.; au asigurat folosirea maşinilor şi utilajelor la întreaga lor ca­ dreptat (atenţia spre continua creş­ ne de calit-ilc. Pentru realizarea aces­
a obţine noi şi importante succese în înfăptuirea mă­ — 500 M.P. BINALE RÂŞINOASE ; © pacitate tere a productivităţii muncii în tor sarcini un rol deosebit revine
reţelor obiective stabilite de cel de-al lll-lea Congres PETRU C A lN A abataje. In subteran au fost maiştrilor. Şefii de sectoare, loc­
al P.M.R. Pentru a 'ntîmpina cu cinste cea de-a XX-a — 100.000 BUCĂŢI ARACI PENTRU V il ŞI GRĂ­ (din postul de corespondenţi volun­ introduse maşini noi, de mare ţiito rii acestora şi conducerea
ş tari de ia Preparaţia Pelrlla) tul fizio depus pentru tăierea si în­ care deplasare la loourile de
aniversare a eliberării patriei noastre, colectivul de DINI DE LEGUME productivitate, care au uşurat efor­ exploatării au datoria ca ln fie­
cărcarea cărbunelui, timpul de lucru muncă şi la întocmirea m onografii­
T a fost mai bine folosit prin îmbună­ lor de armare, să dea eol-uţii concre­
A partam ente Depăşesc tăţirea organizării muncii. Organiza­ te şefilor de brigăzi şi echipe asupra
ţiile de partid au luat din timp mă­
I pentru suri pentru ca în brigăzile şi echipe­ celei mai bune metode de excavate
sarcinile de plan le de mineri să lic repartizau comu­ a cărbunelui. In centrul atenţiei ca­
s i d e r i c r g ^ f i nişti. iar In adunările (jovenle mem­ drelor inginereşti trebuie să stea în ­
R ln viito ru l centru ad­ Pentru a-şi îndeplini cu succes an­ brii şi candidaţii de partid au dez­ drumarea V- controlul a clivită lii maiş­
m inistrativ şi comeroial gajamentele luate In întrecerea so­ bătut problemele principale ale pro­ trilor, care trebuie făculi răspunză­
tori de calitatea cărbunelui extras.
I al oraşului mimcitoresc cialistă, m undlotii de ta atclictul dc ducţiei, legale de creşterea producti­ Lupta pentru calitate trebuie să
(micro-raionul III) din prelucrări mecanice al Fabrici 1 chim i­ v ită ţi muncii, îndeplinirea planului stea mereu in atenţia organizaţiilor
Hunedoara, s-a dat ieri ce din Otăşlic muncesc cu mu/fd fn- lucrărilor dc investiţii. întărirea dis­ sindicale şi U.T.M. Organizatorii de
in folosinţă 6:derurgişli- suilcfirc. Datorită acestui /apt, pre­ ciplinei in muncă şi altele. C-a urma­ grupe, comitetele sindicale de secţii
lor blocul V 4 ou 80 de cum şi aplicării unor măsuri lehnico- re, productivitatea muncii în abataje şi comitelui sindicatului pe exploa-
apartamente. Cu această orqanizalorice bine gindite, ei reu­ a crescut cu 4.1 la sută fată dc plin. tjre au datoria să pună in discuţia
pe inlreaga exploatare realizîndu-se
dbazie numeroşi furm - şesc să-şi îndeplinească ritmic planul. consfătuirilor lunare dc producţie, ori
liş ti. olclari şi laminalori Printre cei care oblin rezultate mai o productivitate de 1.175 tone pe post. de cite ori va fi nevoie, calilalca
fală de 1,123 tone pe' post planificat
împreună cu fam iliile bune se numără strungarii Rucloll cărbunelui, să depună eforturi pentru
T lor, s-au mulat in noile Şultler, Gheorghe Oprişa, loan Ga­ Creşterea productivităţii muncii a dus ci iniţiativa „N ici un vagonel de căr­
l i sporirea
producţiei,
m inerii dio
aparlamenle spaţioase şi giu, Ghcorqhc Burcă şi loan Traseu, Lupcni extrăgind 53.242 tone de căr­ bune rebutat pentru şist v izib il1* să
I confortabile. frezorii Romulus Grecu şi Fer dina ml bune cocsificabil peste prevederile cuprindă întreaga masă de mineri.
Delmondo, brigăzile de lăcătuşi con­
1P m 4 Printre cei oare $î-au duse de loan Hurubeanu, loan Cg- planului anual. Directivele C. C. al _'.M R. cu p riv i­
re la criteriile principale ale între­
R schimbat adresele, mutîn- raşcâ şi Nicolae Danciu. Depăşirile ln activitatea economică desfăşu­ cerii socialiste trasează organizaţiilor
du-se în blooul V 4, sînt
rată de colectivul de muncă dc la
şi Iov. loan Mătulcsou. dc plan pc care Ic înregistrează sini Lupeni s-au manifestat insă lipsuri sindicale şi U.T.M. sarcina să facă
produselor
din calitatea
obiectivul
I şef de echipă şi Aurelian tnlre 5-15 la sulă. care au grevat ntit asupra producti­ principal al întrecerii. Pentru a tra­
Rnsu maistru de la lam i­ N STOICA v ită ţii realizate pc exploatare, cit şl
corespondent duce in v ijtă această sarcină, cit şi
norul de slrmă, loan Ni-, asupra preţului de cost. Dacă spori­ pe cele reieşite din hotărîrilc Confe-
Traducînd In viaţă obiectivele planului M.T.O m uncitorii sectorului de vagoane de la atelierele R M.R, ţa. maistru şi Gheorgbe rii producţiei de cărbuni i s-a acor­ rinlei regionale de parlid care pre­
Slmeria au dat de curind în lolosinţă un nou transbordor de 40 tone care uşurează transportul pieselor grele. Răncilă, topitor de la dat toată atenţia. îmbunătăţirea cali­ văd îmbunătăţirea c a lită ţi cărbune­
IN CLIŞEU: Noul transbordor de 40 tone. FOTO: V. MIIIAILESCU secţia O S M. 1, şi alţii. N um ai produse tăţii cărbunelui extras n-a slat în lui, organizaţiile sindicale şi U.T.M.,
permanentă in centrul preocupărilor.
de calitate Comitelui de partid a analizat această îndrumate îndeaproape de organiza­
ţiile dc pirtid . trebuie să ducă o lunlă
problemă inlr-o plenară a sa si a
stabilit măsuri care să ducă la redu­ susţinută pcnlru crearea unei opinii
Calitatea produselor fabricii de oîo- cerea procentului dc cenuşa şi a urni- de masă Îm potriva acelora care din
rapi şi* tricotaje „Sebeşul" din Sebeş lităţil sub admis. Comuniştii au re­ neglijenţă sau datorită ne.respoclării
s-a îmbunătăţit mult în ultim ul timp. comandat să sc studieze condiţiile de Indicaţiilor tehnice extrag cărbune de
Ca urmare a preocupării permanente zăcământ din Mccare loc de muncă slabă calitate.
a m uncitorilor de aici, de a da m i­ pentru stabilirea celei mai corcspun- M inerii din Lupeni s<ui angajat să
mai produse de calitate bună, in cele raloare schesue dc plasare a găuri­ dea fn acest an peste prevederile
20 de zile, cile au trecut de la în­ lor, inlărirea controlului de calitate planului 20 000 tone de cărbune. La
ceputul anului şi pînă fn prezent la si alegerea atentă a şistului vizibil realizarea angajamentului luat concu­
ciorapi din bumbac, ciorapi din ra­ la locurile dc muncă, îmbunătăţirea ră atît crcşlerej productivităţii mun­
Btt AII Ifit - A N C IUI ion şi la sortimentele de lenjerie, ţn- octivi-tălii maiştrilor. cii in abataje, cî-l şi reducerea pro­
centului dc cenuşă sub admis. Pen­
dioele de calitate planificat a fost de­ M ăsurile lualc au fost eficiente. O
dc furajele existente in gospodărie lor pînă la noua recoltă. O experien­ păşit cu 0,5— 1 la sută. Din partea be­ demonstrează faptul că In ultim ul tri­ tru aceasta este nevoie ca întregul
Se urmăreşte in permanentă, ca ele ţă pozitivă In această privinţă <au do- mestru al anului cărbun?le extras de colectiv să pună în centrul activită­
Realizarea sarcinilor stabilite ln zootehnie este inllucniată In măsură neficiarilor nu s a prim ii nici o re­ la Lupcni a fost sub procentul admis ţ i sale îmbunătăţire.! continuă 'a ca­
holâritoarc de modul cum sini hrănite animalele. Faptul că in anul lre­ să fie bine gospodărite, asitel incit biiulit şi membrii gospodăriei colec­ ci a maţ ie. de umiditate. Dar, nu s-a urm ărit cu lită ţi cărbunelui, să nu uite nici o
cul, din cauza condiţiilor naturale nelavorabilc, producţia de lum jc a să asigure o bună hrănirc a animale­ tive dm Alba lu-lia. toată exigenţa felul în cjjc sînt a- dipă că productivitatea şi calitatea
La îmbunătăţirea oalilăţn produse­
lost diminuată, impune luarea unor măsuri corespunzătoare cate să asi­ plicate măsurile referitoare la. rodii-, sînt două aspecte ale aceleiaşi pro­
gure lolosirca cit mai chibzuită in cadrul liccărei gospodar ii coleclivc Aici, este vorba de neglijenţă lor a contribuit aplicarea fn viată cerea ccnuşei din cărbune Aşa se bleme : sporirea produeţei dc căr­
a nutreţurilor existente. In această direcţie, numeroase unilă(i agricole a unor măsuri tehnico-organizatorioe. explică de ce procentui admis de ce­ bune. S. POP
din rjionul Â/ba au dobindit o experienţă pozitivă. Sini insă gospodării In vedere bunei iernări a animale­ jelor n-a fost bine organizată este do­
colective unde nu se acordă atenţia cuvenită acestei probleme lor an lost luate unele măsuri şi la vedit de calitatea slabă a silozului,
lată unele constatări făcute in legătură cu folosirea lurajelor cu pri­ gospodăria colectivă din Galtiu. Aici din care cîtcva sute de tone nu sc
lejul unui raid-anchclă întreprins dc redacţia ziarului „Diurnul socialis­ au fost stabilite ra lii de hrănirc pen­ pot lolosi în hrana animalelor.
mului'' ln citeva unităţi agricole din acest raion. tru fiecare specie şi categoric dc a- Se poate considera ca bună măsura
1 nimale. s-a făcut lotizarea vacilor de ce a fost luată de a administra fura­
lapte şi s-a trecut la hrănirca dife­ jele în hrana animalelor numai in sta­
Raţii echilibrate şi economice renţială a acestora. în funcţie de pro­ re preparata. Rău este însă că nici
ducţiile pc care le dau. Măsurile sta­ pină acum cocenii nu au fost trans­
Colectiviştii dm Teius au sporit ca c!c sa fie economice. In acest scop bilite au avut un efect pozitiv A st­ portaţi din cîmp Apoi, nici prepa­
eim litor electivele de animale. In pre­ furtijele se administrează mimai in fel de la inccpulul perioadei dc sta- rarea lor nu se face în condiţii co­
zent ei delin în proprietate obşteas­ slare preparată. Cocenii folosili în hra­ bulaţie şi pină acum producţia do respunzătoare. Cocenii se toacă şi sc
că 520 bovine, din care 97 vjei. 470 na animalelor sini tocaţi şi apoi pre­ lapte realizată de la vacile gospodă­ saramurează afară, in Ioc să fie u tili­
porcine şi peste ) .200 ovine, ln vederea paraţi cu saramură în camerele de riei a crescut ln medic cu aproape zate ln acest scop camerele dc fu­
hrănim îu hune conciliu i i a aces­ furajare. De asemenea, şi concentra 100 litri pc zi. Dacă s-au înregistrat rajare existente la fiecare grajd. De
tora au losl asigurate însemnate can­ lele se administrează în hrana ani­ unele progrese în ceea ce priveşte acest lucru trebuie să se lină seama,
tităţi de furaje libroasc. suculente, malelor numai sub lormă preparată, alcătuirea raţiilor, nu acelaşi lucru se deoarece a slld sc evită administra­
grosiere si cencenlralc. Conducere.! măcinate sau uruite. I 11 această for­ poate spune însă despre felul în ca­ rea cocenilor to c iţi şi saramuraţi tn
gospodăriei urmăreşte permanent ca ma animalele pol utiliza mai bine fu­ re consiliul dc conducere al gospo­ stare rece in hrana animalelor. Pu­
raţiile întocmite s?i fie echilibrate şi rajele respective, crescind gradul de dăriei colective se preocupă dc în­ ţină atenţie s-a acordat şi păstrării
cconom'cc. Dc accca, raţiile so digeslibililale al acestora. lăturarea risipei Şi de îmbunătăţirea lurajelor concentrate. Aşa se explică
întocmesc periodic şi sînt afişate li Consiliul de conducere al gospodă­ calităţii furajelor. Astfel, distribuirea de ce şi acum peste 10 vagoane dc
fiecare grajd. L.i înlocm iica lor se riei mc.nilcstă o a'.enlie sporită şi fa­ furajelor nu se lace totdeauna in pre­ porumb stiulell se află depozitat fn
ţine seama de stocul dc furaje exis­ lă de înlăturarea risipei de furaje, ln zenta brigadierului zootehnic. Parte- locuri necorcspunzdloarc, acoperit
tente în gospodărie, de necesarul fi'- acest scop, vicepreşedintele gospodă­ nic Mîrza, care le are în primire. Din doar cu coceni.
cărei grupe de animale şi dc faptul riei. Iov. Arpad Tolh şi brigadierul această cauză. î.n jurul şirelor, a sto­ Cele arătate dovedesc că tovarăşii
ce să se asigure o bună hrănirc a a- zootehnic. Ion Munlcanu, urmăresc şl gurilor de finuri şi de aici la graj­
din consiliul dc conducere al gospo­
ccstorj pc întreaga perioadă de sla- verifică îri permanentă cum sini dis­ duri. sc risipesc zilnic cantităţi în­ dăriei colective nu s-au orientat spre
bulalic. Raţiile alcătuite sînt echili­ tribuite furajele şi cum sînt hrănite semnate dc furaje Unele pierderi se luarea măsurilor necesare în vede­
brate, unităţile r.utritive şi albumina animalele. înregistrează şi pc considerentul că
digestibilă fiind calculate după necesi­ $1 la gospodăria colectivă din Gal- linu rile şi grosierele, din cauza de­ rea gospodăririi cu chibzuinţă a nu­
tăţile fiecărei grupe şi categorii dc a- da de Jos. furajele grosiere sînt fo- pozitării lor necorespunzătoare, se treţurilor. Acestei probleme nici or­
nimale. Spre exemplu, raţiile pentru losile în hrana animalelor mimai to­ depreciază prin muccgăire. N ici si­ ganizaţia de partid (secretar V iorcI Datorită organizării judicioase a muncii şi folosirii din plin a tim pului de lucru, mecanizatorii de la
vacile dc lapte au fost întocmite după cate şi preparate. R oţile sînt alcă­ lozul obţinut la această gospodărie Sălăjan) iui i-a acordat atenlia cuve­ S.M.T. Orăştic au obţinui succese dc seamă In campania de reparaţii.
producţiile dale dc fiecare grupă. La tuite după potenţialul de producţie nu este de calitate corespunzătoare, nită. Că aşa stau lucrurile o dovedeş- IN FOTOGRAFIE: O parte din tractoarele reparate, gala pentru a li deplasate Ia gospodăriile colcdivo
alcătuirea raţiilor 6-a avut ln vedere al 'animalelor, pe grupe şi îu fineţe flaptul că munca la lnsllozarea fura­ (Co/Uinuaro in pag. $-al pe oare le deservesc.