Page 74 - 1964-01
P. 74
Wr. 1821
Drama! soel
Pag- ti
—---------- -----------<
© Conferinţei regionale de partid
I M \ d
_ N X W /^ V
Cuvîntul tovarăşului Cornel partid, şl-au îmbunătăţit în mod continuu lor desfăcute eătre poputaţe, s-a dezvol s-o aducem la formarea fondului central de zerve şl In această privinţă. Sporirea vo
lum ului lucrărilor exeoulate mecanizat, con*^
stat. La aceste unităţi încheierea activităţii
tat şi baza tehnic^-materlală a comerţului
activitatea şi şi-iu Întărit baza de masă
comitent cu creşterea gradului de utilizare
ca organizaţie economică a ţărănim ii, prin cooperaţiei de consum. Numai în u ltim ii doi economico-finanoiore cu pierderi se dato- a porcului de maşini şi tractoare se înscrie
vicepreşedinte al Comitetului executiv creşterea numărului de membri cu peste ani au fost date in folosinţă 3 depozite do reşte In bună măsură lipsei de control şi co una din problemele de more însemnă
îndrumare a consiliilor din partea condu
15.000. Contribuţia membrilor cooperatori mărfuri de mare capacitate şi 43 de maga cerii Trustului regional Gostat. Din această tate spţo rezolvarea căreia va trebui 6ă ne
al Sfatului popular regional cu fonduri la ‘activitatea economică a coo zine universale şi mixte, din care 15 au fost îndreptăm atenţie In acest an.
peraţiei, prin vărsarea părţilor sociale construite prin contribuţia materială şi vo cauză la gospodăriile de stat amintite nu După oum se ştie, cheltuielile generale şf
s-a asigurat o organizare corespunzătoare a
Ca «I In celelalte sectoare de activitate, velul sem inariilor raion'iJe cu activiştii cui-» subscrise, a fost. la sfîrşilul anului 1963, luntară a membrilor cooperatori. comune ocupă un loo însemnat In totalul
lnvăţâm tntul de toate gradele, aria şi cul tur oll. de circa 13 milioane lei. Datorită desfăşurării unei activităţi eco muncii şi a producţiei, baza tehnică fiind cheltuielilor de muncă vie şt m ateri^zată.
tura s-au dezvoltat In regiunea noastră In Referindu-se la problemele invâţăm lntulul Participarea tot mai activă a celor peste nomice mai bune s-a Întărit şi situaţia fi Incomplet folosită. Neexecutarea la timp şi O porte din aceste cheltuieli indiret. .^int
tr-un ritm rapid, bucuriidu-se de o deose de stal, vorbitorul a scos in evidenţă suc 150.000 membri cooperatori din regiunea nanciară a unităţilor noastre. Cheltuielile de bună calitate a lucrărilor agricole, folo legate de ramurile de producţie, tar unele
b iţi grijă şi ater.tie din partea organelor şi cesele Însemnate obţnute in ultim ii doi ani noastră la activitatea de conducere eco d® circulaţie au fost reduse, la sfîrşilul anu sirea cu eficacitate scăzută a îngrăşăminte depind de modul de conducere şi de admi
slaba gospodărire a bazei furaiere,
lor,
orqaniraţ'ilor de partid. In această direcţie, după care a spus: Con nomică $i la gospodărirea mijloacelor mate lui trecut, cu 24,6 la sulă fală de 1959 slnt oîtiva din factorii oare au influenţat nistrare a uniUiţilor. Dacă in această p ri
De la conferinţa anterioară a organiza sider că din multiplele probleme ce le rid i Aceasta ne dă convingerea că vom rea negativ asupra rezultatelor obţinute In pro vinţă toate unităţile s-ar silun la nivelul
ţiei regionole de partid şi pînă In prezent că şcoala, două trebuie puse pe primul riale şl băneşti de care dispune cooperaţia liza şl depăşi sarcina prevăzută în Direc ducţie. lată de ce In acest an va trebui să celor fruntaşe, cheltuielile neproductive ar
de consum, a condus la îmbunătăţirea acti
s-au înregistrat progrese importante pe li pion. In primul rînd este vorba de sarcinile tivele Congresului al IlI-lea al partidului, ne Îndreptăm atenţia spre rezolvarea cu reprezenta un procent mult mai scăzut în
nia activităţii cultural-educative de masă. care privesc trecerea la învălăm întul de vităţii, la obţinerea dc rezultate bune în de a reduce, in perioada planului sese- mai multă competenţă a acestor probleme. ansamblul cheltuielilor dc producţie. 1
munca pe care o desfăşurăm. Astlel, coo
L i ocestea au contribuit în primul rlnd mă 8 ani si In al doilea rînd, o dată cu acea peraţia de consum din regiunea noaslră a nal. cheltuielile de circulaţie cu 25 la sută. Paptul că în condiţii asemănătoare de re mărirea ou perseverenţă a modului cum W
surile luate de conducerea partidului nos sta, ridicarea continuă o calităţii cunoştin desfăcut an de an ţărănim ii muncitoare, Reducerea acestor cheltuieli a fost posibilă lief, climă şi sol. unele unităţi sau brigăzi realizează bugetul lunar de venituri şi chel
tru centru organizarea pe baze noi a aces ţelor elevilor, a muncii de educaţie comu datorită respectării termene or de restituire din cadrul lor obţin rezultate diferite In tuieli in oadrul brigăzilor de producţie sl
tei munci. Comitetele pentru cultură şl artă, nistă a acestora. In legătură cu prima pro tot mai multe m ărfuri industriale şi alimen a îm prum uturilor bancare, creşterii fondu producţie, cu mult superioare producţiei a felului cum sint Înfăptuite sarcinile în
tzvorlle dintr-o necesitate obiectivă a ac- blemă va trebui să asigurăm spaţiul de tare. Aceasta sc oglindeşte în creşterea vo- rilo r proprii cu peste 40 milioane lei, pre medii realizate pe trust sau de gospodăria scrise In ordinele tehnologice de lucru,
tu jîe i perioade de desăvîrşîre a construc şcolarizare corespunzător respectiv, în luna lumuhli de desfacere a m ărfurilor cu 70 cum şi creşterii gradului de autofinanţare de stat respectivă, ne dovedeşte ce posi constituie factori de mare importantă de
ţiei socialiste, contribuie intr-o măsură din septembrie a.c, încă 156 săli de clasă. Din la sută în 1963 faţă de 1959. Această cres a cooperativelor sălesli cu 70 la sută In b ilită ţi mari exislă pentru Îmbunătăţirea care depinde realizarea unei organizări ra
ce In ce mai mare la înfăptuirea sarcini tre acestea 64, urmează a se construi din tele arată că «avem posibilitatea să rea 1963 faţă de numai 9 b sută cît era î i continuă a a ctivităţii de viitor. Este im ţionale şi ştiinţifice a munoii. înfăptuirea
Investiţii în or şeîe Hunedoara, Vulcan, Că- lizăm şi să depăşim sarcinile prevăzute in 1961. Pozitiv este şi fătul că începînd din
lor trasate de part;d privind formarea Directivele celui de al IlI-lea Congres al portant In accaslâ privinţă să se ia măsuri aceslul obiectiv determină necesitatea creş
conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. lan (cîte 16 săli), Gurabarza şi Simeria (cile 1961 toate o ":anizaliile si întreprinderile corespunzătoare pentru generalizarea expe terii permanente a capacităţii organizato
Deşi tinere, comitetele pentru cultură sl 8 săli). 92 de săli de clasă sini necesare P.M.R. care prevăd dublarea volum ului des cooperaţiei de consum din regiune îşi în rienţei pozitive si aplicarea metodelor de rice sl profesionale a tuturor lucrătorilor
artă au dobîndit o experienţă pozitivă prin tn mediul rural si urmează a fi construit® facerii m ărfurile In perioada planului do cheie artivitatee cii beneficii. lucru ale fruntaşilor in oadrul luturor uni din oadrul gospodăriilor de stat.
atragerea In munca cultural-cducativă a din contribuţia voluntara şi credite ram şase ani. Creşterea dc la un an la altul Deşi In activitatea noastră am obţinut tăţilor şi brigăzilor. Considerăm că pentru ridicarea pe o
unul mare număr de intelectuali,, de spe bursabile. a volum ului de desfacere a m ărfurilor do rezul'ate bune mal sînt încă unele lipsuri După cum se ştie, o dată cu sporirea treaptă mai înaltă a a c tiv ită ţi gospodări
cialişti din diferite domenii de activitate. Pentru construcţiile din mediul rural tre vedeşte tn mod grăitor că ţărănimea noa şi neajunsuri. Astfel, cu toate că volumul neîncetată a producţiei şi a productivităţii ilor dc stat s» Întărirea rolului lor In dez
buie să orientăm sfaturile populare să so stră se hrăneşte şi se îmbracă mai bine, achiziţiilor sl contractărilor a crescut, pla voltarea intensivă şi m ultilaterală a agri
Pozitiv in activitatea unor unităt’ cultu muncii, o sarcină de mare Însemnătate pe
rale este faptul că intre acestea şi gospo licite cit mai multe credite rambursabile că nivelul ei de trai este In continuă creş nul nu a fost realizat an de an. Aceasla care partidul a pus-o in fata gospodăriilor culturii va trebui să ne ocupăm cu mal
dăria co’ ectivâ s*au statornicit legături şl să se ecupe mai m ult de terminarea con tere. ca urmare a deficientelor manifestate în de slal osie reducerea preţului de cost al mullă răspundere de rezolvarea problemei
strnse de muncă. La acţiunile căminului strucţiilor începute. In unele comune ca Rezultate bun® s-au obţinut şi în ce prl* organizarea muncii. îu relaţiile economice producţiei, condiţie esenţială pentru creş privind concentrarea producţiei şi profil-»-'
rea acestor unităţi. Prin folosirea mai de
cultural participă ingineri agronomi, preşe Mihalţ raionul Alba, Peştiş, oraşul regio* veste aprovizionarea populaţiei regiunii, în cu gnspodări‘*e coleclive, coleclivislii şl terea rentabilităţii lor. Experienţa unităţi plină şi raţională o posibilităţilor existen
dinţi de gospodării colective, brigadieri şi nai Hunedoara, din lipsa preocupă- deosebi a centrelor muncitoreşti, cu le producătorii individuali. în 'aprovizionarea, lor fruntaşe a dovedit Că principala cale
te, gospodăriile de stat tsi vor aduce o con
colectivişti fruntaşi. După ce au fost scoase rii sfaturilor populare nu s-au chel- gume şi fructe. Volu «iul de desfacere a desfacerea sl deservirea populaţiei cii măr pentru realizarea acestui obiectiv o consti tribuţie mereu sporită la formarea fondului
In avidentâ numeroase exemple pozitive de tuit fondurile acordata de stat pen- aces'or produse a crescut In u ltim ii doi furi. I.a aceste deficiente a contribuit sl tuie mărirea producţiei la ha. şi pc cap de central de produse oqricole.
cămine culturale unde activităţile stnt strins tru •jonstructii şcolar®. In alte loca- ani cu 36 Ia sută. faptul că nu ne-atn achitat întotdeauna !a animal, ooncomilent cu reducerea cheltuie In această direcţie de un roal folos ne-au
legate de viata gospodăriei colective, a sa lităţi. ca Geoagiu, Certej, Muncel, con In ceea ce priveşte contribuţia prin timp dc obligaţiile conlracjualc fată dc gos lilo r de producţie. Trebuie combătute cu fost indicaţiile dale de Biroul C om itelulul
tului, vorbitorul u spus: Există şi cazuri strucţiile începute In anul trecut merg foar schimb »j ţărănim ii la formarea fondului podăriile colective. tărie metodele folosite de conducerile unor
te încet. Va trebui deci să acordăm mal Pentru lichidarea lipsurilor şl a deficien unltăti care consideră că prin neexecula- regional de partid cu prilejul analizei ac
unde activitatea cuJturală se desfăşoară central de produse agro-alimentare s-au
mare atenţie intensificării construcţiilor şco înregistrat, de asemenea, progrese. Astfel, telor manifestate fn munca noastră şi pen rea unor lucrări din complexul de măsuri tiv ită ţii Trustului regional Gostat. Pentru
sporadic, fără un scop precis, unde sfaturile ducerea la Îndeplinire a sarcinilor sporite
populare n-au creat toate condiţiile mate lare astfel ca la începutul anului şcolar să tn ultim i doi ani volumul achiziţiilor a tru a ridica activitatea cooperaţiei de con agrotehnice stabilit se pot reduce cheltu ce stau In faţa G.A.S. In acest an este ne
dăm în folosinţă toa'e şcolile începute cît
riale unei aclivitătt bogate. De aceea este crescut cu 40 la suta Lj cartofi creşterea sum la nivelul cerut, ac anaojărn în fata ielile de producţie. In această direcţie este cesar să urmărim îndeaproape felul cum
de datoria sfaturilor populare, să sc ocupe şi cete programate a se construi în acest este de 44 la sulă, iar la legume şi fructe Conferinţei regionale dc partid că vom lua necesar să se pună un accent deosebit pe consiliile gospodăriilor de stat se preocupă
an. De asemenea trebuie să ne ocupăm mal
efectuarea la timp sl de bună oalitale a lu
mai bine de gospodărirea unităţilor cultu mult de îndri marea şi sprijinirea şcolilor de 110 la sulă A crescut în mod simţitor măsurile cuvenite penlru îmbunătăţirea ac crărilor. deoarece numai astfel se pot rea de Însuşirea şi aplicarea metodelor agro
rale. să atragă In jurul căminelor culturale volumul achiziţiilor la păsări, ouă, miere de tivi te Iii dc viito r şi că vom lupta cu per zootehnice avansate. In vederea creşterii
liza producţii sporite de cereale la ha. Tot
mal mulţi Intelectuali, cadre didactice, ca din sitele de munte. albine şi alte produse. severentă penlru înfăptuirea sarcinilor în odată trebuie avută In vedere asigurarea sistematice a producţiei aqricole.
re pot aîuta la îmbunătăţirea muncii. In continuare vorbitorul s-a referit la credinţate de partid şi guvern cooperaţiei folosirii tractoarelor şi a maşinilor agri Analiztnd temeinic posibilităţile de care
Trebuie de asemenea să tmbunălălim măsurile luate pentru ridicarea calificării Paralel cu creşterea volum ului mărfuri- de consum. cole cu maximum de randament, concomi dispunem am constatei că prin valorifica
m uica In ce priveşte pătrunderea şi difu cadrelor didactice, la ridicarea calităţii în- tent cu reducerea consumului de carbu rea mai deplină a tuturor rezervelor exis
zarea cărţii la sale. vătăm întnlni, u conţinutului său ştiin ţific tente vom putea obţine o însemnată depă
sl ideologic, a legăturii lui tot mal strînse Cuvîntul tovarăşei Elena Borza ranţi. lubrifiant! şi piese de schimb, pre
In ceea ce priveşte activitatea artistică eu vlala. cum şi a cheltuielilor generale şi comune. şire a prevederilor planului. M uncitorii, in
do om ilorl, aceasta a dobîndit In ultim ii Realizările oblinute Dină aoum de către ginerii şi tehnicienii din cadrul gospodă
Se poale aprecia că în această privinţă preşedinta Comitetului regional al femeilor
ani un caraclcr de masă. Acum cînd s® gospodăriile agricole de stat din regiunea riei de stat vor îndeplini cu cinste sarci
s-au obti-nnt rezultate bune, dar mat avem
desfăşoară etapa a U-a a celui de al VIMea noastră în direcţia reducerii preţului de nile ce ne stau In fată In acest an ou p ri
concurs al ‘artiştilor amatori trebuie să ne multe de făcut Deşi procentul de promo- Darea de seamă a Comitetului regional lapte şl alte produse, presupun cunoaşte cost al produse'or nu pot fi considerate vire la sporirea producţiei vegetale $i ani
vabilitate s-a ridicat continuu, totuşi în re-
îndreptăm atenlia mai mult spre calitatea oiunc există elevi care obţin rezultate de partid a ouprins pe larg succesele ob rea şl aplioarca In praotică a unor metode maliere, In vederea rentabilizării fiecărei
form aţiilor de amatori, să le ajutăm cu spe ţinute de oamenii muncii din regiunea noas ştiinţifice. O parte din acestea se dobln- mulţumitoare. Există Încă însemnate re- unităţi.
cialişti de la centrul de regiune si de la slabe sau mediocre la învăţătură şi în mod tră In toate sectoarele dc activitate. Desi deso In cadrul InvâţămJntului agrozooteh
special e'evii claselor a VIH-a de la şco
raioane sl să asigurăm un număr mai mare gur. Ia aceste succese o contribuţie de nic, a d o im ilo r de conferinţe şi a altor Cuvîntul tovarăşului Druker Adolf
de spectacole, de înaltă lim ită artistică. lile medii din Hatcq, Hunedoara, Orăstie seamă au adus-o şl femeile. Cele peste forme de ridicare a nivelului profesional
Formaţiile artistice profesioniste din re si Deva. Cauzele accsleî sîtuatii sînt s‘ rîn9 27 000 de femei care lucrează In* fabrici $1 al colectiviştilor. Majoritatea femeilor par directorul Uzinei „ Călan
“
giune trebuie să luple pentru Tidicarca locale do felul cum cadrele didactice se uzine, Încadrate, alături de ceilalţi mun ticipă la aceste forme de învătămlnt, dove
c o lită ţl muncii lor. Numărul spectacolelor preoătesc pentru lecţii, de pregătirea lor citori, In întrecerea socialistă, au muncit dind interes pentru Însuşirea cunoştinţelor. Golectivul de mumcâ al Uzinei „V io loria " sprijinului- substanţa! oe l-am prim it din
politică şl ideologică, de modul cum este
In ultim ii ani fn regiunea noastră au fost
Prezentate în centrele muncitoreşti şi la oruanizal timpul liber al elevilor. cu entuziasm la realizarea planului de pro Câlan, îndrumat îndeaproape de organiza partea Comitetului regional de partid, am
sale este încă mic fată de cerinţe şi pos- ducţie. la oresteroa productivităţii munoii, întreprinse numeroase acţiuni patriotice de ţiile dc partid a obţinut in anul 1963 o reuşit să le Îmbunătăţim mult tehnologia
billtăti, conţinutul tematic nl repertoriului îndrumaţi îndeaproape de organizaţiile reducerea preţului de cost şi ridicarea ca gospodărire si înfrumuseţare a oraşelor sl seamă de realizări frumoase. In cele ce ur de fabricaţie şi să producem linqotiere de
nu ridică întotdeauna problemele cele mal de partid, sintem liotă riti ca Împreună cu lită ţii produselor. Slnt nenumărate femei, satelor. Antrenate in aceste acţiuni, femeile mează Insă, mă voi opri asupra unor greu calitate din ce in ce mai bună. De menţio
au participat la întreţinerea parcurilor, ame
actuale si mal specifice diferitelor catego organizaţiile U.T.M., să desfăşurăm o mun care, datorită străduinţelor şi abnegaţiei najarea spaţiilor verzi, aducînd economii de tăţi şi lipsuri ale noastre, asupra felului nai că anul acesta. Dină In prezent, n*am
lor In muncă, au fost evidenţiate lună de
rii de oameni ai muncii. că mai bună penlru comhaterea m ediocri oum am Teuşlt In ultim ul timp să le înlă avut nici o reclamaţie.
tăţii, să orginizâm temeinic consultaţiile lună In întrecerea socialistă. peste 3 milioane lei.
Rezultatele muncii cultural-educative de şi m editaţiile elevilor, să imbunătăllm ca Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, Conducerea partidului nostru a pus In turăm. Anul trecut bunăoară, la secţia de O contribuţie preţioasa la îmbunătăţirea
pind în bună măsură de activul cultural, de litatea predării lecţiilor, munca de perfec comisiile de femei din întreprinderi au sptî- fata noastră sarcina de a desfăşura o In furnale, consumul de cocs planifioal a fost pe mai departe a producţiei de linqotiere
pregătirea lui politico-ideoloqică şi profe îinit permanent munca de ridicare a cali tensă muncă politică şl oultural-eduoativă depăşit cu 34.000 tone, ceea ce a incăront o pot aduce şi colectivele de otelari de
sională. Existe In regiunea noastră acti ţionare a cadrelor didactice, pregătirea şl ficării profesionale a muncitoarelor, fapt In rlndul femeilor. In colaborare cu casele mult preţul de cost. Una din cauze, dc la Hunedoara, semnallndu-ne la timp defi
vişti culturali entuziaşti, bine pregătiţi po participarea lor la Invătăm inlul ideologia, lingă neoorelarea judicioasă a unor indica cienţele şi cauzele lor şi respectînd cu stric
la viala obştească şi cultural-cdncalivă. ce a oontribuit la 6poriiea aportului femei de cultură, căminele culturale, cluburile
litic şi profesional, care muncesc cu pasiu lor In procesul de producţie. Ele participă muncitoreşti, Ia oraşe şi sate. comitetele şl tori din parted forului tutelar a fost şi teţe instrucţiunile de exploatare.
ne pentru îndeplinirea sarcinilor ce le re Asigurăm conferinţa regională de partid, astăzi mai activ la consfătuirile de pro comisiile de femei, organizează aoţiunt spe ncproocuparba sistematică şi minuţioasă din Pentru a putea obţine în anul 1964 rezul
vin. Considerăm însă că este necesar să a 'arătat în încheiere vorbitorul, că vom ducţie, vin cu propuneri concrete pentru ciale pentru femei: expuneri pe teme edu partea noostră In vederea reducerii lui. In tate şl mai bune la turnătoria veche şt uzin-i
începem o pregătire m ii concretă şi rle depune tot efortul pentru lichidarea defi îmbunătăţirea organizării muncii. cative, prezentări sl recenzii de cărţi, sim ulllm ul timp insă, la indicaţia organizaţie) de semicocs, solicităm sprijinul conducerii
caîl'at© a cpter car- lucrează in cadrul cienţelor din munca noastră, pentru a ri In unităţile sooialiste din agricultură, con pozioane etc. O mare parte dintre femei de partid, au fost aplicate o seamă de mă I.C.S.H, să urgenteze terminarea lucrărilor
unităţilor de cultură» va trebui să orga dica activitatea din domeniul învătămîn- tribuţia femeilor la sporirea producţiei do participă direct la organizarea activităţilor suri tehnico-organizalorice bine glndite şl de investiţii şi al R.C.M. Simeria penlru
nizăm mal multe cursuri scurte, schimburi tului si culturii la nivelul sarcinilor trasjte cereale, legume şi fructe, la dezvoltarea culturale, făclnd parte din diferite formaţii rezultatele s-au îmbunătăţit. De La începu asigurarea bunei funcţionări a navetelor
de experienţă şi să ridicăm calitatea şi nl- dc partid. sectorului zootehnic este de asemenea în artistice, din colectivele de conferenţiari. tul anului şi pînă In prezent, nu numai că Intre Hunedora şi Călan.
semnată. Un număr apreciabil de femei de Consider că la căminele culturale, sub ne-am Inoadrnl în consumul de cocs pla C olecllvul uzinei „V ictoria*' Călan asi
Cuvîntul tovarăşului Mircea Lucaci ţin munci de răspundere In oadru) gospo bui desfăşurată o muncă şl mai susţinută nificat, dar l-am şi redus cu 2 kg. pe lona gură Conferinţa regională de partid că va
îndrumarea organizaţiilor de partid, ar tre
de fontă.
depune tot efortul pentru a-şi Îndeplini an
dăriilor agricole colective — brigadiere,
şefe de echipă ele, achitîndu-se cu cinste pentru educarea femeilor. Comitetele şi co In anii trecuţi am avut multe reclamaţii gajamentele luate tn întrecerea sooialistă
prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Hunedoara de aceste sarcini. Consider că In raioanele misiile de femei au datoria să-şi aducă o de la beneficiari din cauza calităţii nesalis- ce o desfăşoară In cinstea celei de-a XX-a
Alba. Brad, Haţeg s» oraşul regional H u contribuţie mai mare tn acest sens. făcătoare a lingotierelor. In 1963, datorită aniversări a eliberării patriei.
Qrqanele şi organizaţiile U.T.M. din re tributia la consolidarea economlco-organl- nedoara, organizaţiile de partid pot sp rijin i In continuare, tov. Elena Borza a vorbit
giunea Hunedoara au desfăşurat o intensă zatorică a unităţilor sooialiste. In această fn mai mare măsură comitetele si comisi despre Înalta misiune ce revine femeilor ca Cuvîntul tovarăşului loan Jianu
activitate pentru înfăptuirea măreţelor sar direcţie se poate reliefa mal ales contri ile de femei pentru antrenarea femeilor la mame şi educatoare. A arătat apoi că.
cini stabilite de cel de-al IlI-lea Congres buţia adi*ă de către organizaţiile U.T.M. muncile din sectorul zootehnic, fermele de aoum. In perioada adunărilor de dări de
al P.M.R. Tinerii muncitori din întreprin din raioneJe Alba, Sebeş şi llia. Este Insă păsări etc. seamă şi olegerea comitetelor şi comisii secretar al Comitetului de partid de la E. M. Gheţar
derile industriale ale regiunii şi-au adus necesar co pe v iilo r să ne ocupăm lntr-o lntrucit in multe gospodării agricole co lor de femei, li se cere onlrenarea şi mal
şi i$i aduo o contribuţie inserimată la rea mai mare măsură de atragerea tinerilor In lective. majoritatea braţelor de muncă o activ*" a acestora la viaţa economică, ob M inerilor de la Ghclar 1 -au revenit an multă răspundere de întărirea rîndurilor lor
lizarea sarcinilor de producţie. A lături :le sectorul zootehnic al Gospodăriilor colecti constituie femeile, comitetelor şi comisiilor ştească şi culturală a regiunii. de an sarcini s fo rile în vederea asigurării prin primirea celor mai buni dintre cei mal
ceilalţi oameni ai muncii, peste 36000 ti ve, Se cere în acelaşi timp ca şi consi de femei le revine sarcina de a se oouoa Sub tndrnmareo organizaţiilor de partid, cantitătiJor de minereu necesar furnalelor buni muncitori minori, tehnicieni şi ingi
neri muncitori, ingineri şi tehnicieni parti liile dc conducere ale G.A.C. să manifeste Îndeaproape cîe eduoarea acestora, de ca a spus în Încheiere tovarăşa Elena Borza, de la H iuicdo-ra Pentru Îndeplinirea aces neri. Ca rezultat ai muncii desfăşurate, or-
cipă ou Însufleţire la întrecerea sooialiste. ţoală încrederea In tinerii care lucrează in litatea muncii pe care o prestează, de ri tor sarcini, organizaţiile de parlid şi-au ganlzoliile do partid ou prim it în u ltim ii
Din rîndurOe lor, numeroşi tineri au fost, acest sector, să-i ajute mai mult «ă-şi În dicarea calificării lor organizaţiile dc femei din regiunea noas îmbunătăţit neîncetat activitatea In dome doi ani peste 200 membri şi candidaţi de
datorită succeselor dobîndite In producţie, suşească meseria de In g rlţlo ri de animate. Sporirea producţiei la hectar, îngrijirea tră vor depune toate eforturile pentru a niul conducerii economici, partid. Acest lucru a creat posibilitatea
traduce In viată hotăririle conferinţei re
evidenţiaţi lună de lună. Parlicipind cu entuziasm la acţiunile de animalelor, sporirea producţiei de oarne, gionale de partid. In plenarele comitetului de parlid, în organizării si desfăşurări: unei mai intense
Organizaţiile U.T.M., sub conducerea or muncă patriotică, tinerii intuioilori. ţărani, adunările generale ale organizaţilor de munci politice şi organizatorice, în tă ririi
ganizaţiilor de partid, 6-au preocupat mai elevi si studenţi au contribuit la înfrumu Cuvîntul tovarăşului Georgel Răican bază. s-au făcut analize asupra unor pro rolului de conducător al organizaţilor do
mult de Îmbunătăţirea muncii politice In seţarea oraşelor şi satelor regiunii, la co bleme privind îndeplinirea in mod ritm ic partid în toate domeniile do activitate.
vederea întăririi disciplinei In producţie a lectarea unor importante cantităţi de me a sarcinilor planului de producţie, creşte Reterindu-se ta sarcinile de viito r, tov.
tineretului. Datorită acestui fapt, In regiune tale vechi ele. directorul Trustului regional Gostat rea productivităţii muncii, reducerea pre loan Jianu a arătat că organizaţiile de
6lnt tot mai rare oazurile de Incăloare de Comitetul regional U.T.M., a arătat vor ţului de cosi, organizarea si deslăşurorca partid de la E. M. Ghelar depun strădanie
către tineri a disciplinei tehnologice şl de bitorul. s-a ocupat de îmbunătăţirea muncii Gospodăriile agricole de stat, formă su cote la suta de hectare, cu un consum mal întrecerii socialiste, extinderea metodelor pentru continua îmbunătăţire a a ctivităţii
producţie. organizaţiilor de tineret din şcolile de toate perioară de organizare a producţiei agricole redus de mijloace şi de muncă pe unitatea înaintate dc muncă etc. De fiecare dală, pe lor. Cu prilejul dezbaterii cifrelor do plan
In darea de 6eamâ prezenlalâ la confe gradele, de îndrumarea unităţilor de pio socialiste, deţin un rol fruntaş in oreşterea de produs. Lucrătorii de la gospodăria de baza unor asemenea analize, a studiilor pe anul 1964, colectivul exploatării, urm înd
rinţă se acordă o deosebită atenţie intro nieri. Ca urmare, a crescut numărul ele- ' producţiei şi a productivităţii munoii. Ele slat din Gelmar, spre exemplu, au obţinut întocmite au fost stabilite măsuri care au exemplul comuniştilor, s-a angajat să tri
ducerii tehnicii noi. In această privinţă or vilor şi pionierilor care obţin an de an re au devenit unităţi mari producătoare de ce In anul trecut cîte 3.700 litri lapte pe oap contribuit la continua îmbunătăţire a acti mită fum aliştilor minereu mai mult, de ca
ganele şl organizaţiile U.T.M. au desfăşurat zultate lot mai bune la învăţătură, In acti reale, oarne, lapte, parlioipînd intr o mă de vacă furajată, iar la G.A.S. dîn Alba v ită ţi economice. Astfel au fost extinse litate mai bună. Ei vor realiza în acest
o muncă permanentă. In întreprinderile din vitatea obştească. Este insă de datoria noas sură mereu sporită la formarea fondului lulia si Apoldul de Sus, s-au realizat rite unele metode dc c-vp’oatart noi. pe baza mu, aşa m m şi-au hiat angajamentul, peste
(regiune avem astăzi peste 2.500 de tineri tră ca şi pe viito r să ne preocupăm îndea central de produse agricole. In anul trecut, 3.217 kg. porumb boabe şi respectiv 16 000 cărora minerii au oblinut o productîvilate plan, 15.000 tone minereu. In centrul pre
► antrenaţi în mişcarea de inovaţii şi raţio proape de munca polilico-eduralivă desfă de pildă, gospodăriile de stat din regiunea kg. cartofi la ha. Dobindirea unor aseme sporită. ocupărilor organizaţilor noastre dc partid
nalizări. care ou făcut numai in anul 1963 şurată In rîndurile elevilor şi studenţilor In noaslră au livra t a» 13,1 Ja sulă oarne si nea rezultate s-a datorat iu primul rind In mai mare măsură a fost sp riji
peste 400 propuneri. vederea combaterii mediocrităţii, a mani cu 20,6 la sută lapte mai mult deelt In faptului că In unităţile respective s a acor nite conducerea lelinico-adminls'.rativă în stă acum organizarea unei susţinute munci
Fată de ritm ul de dezvoltare a întreprin festărilor negative din comporiorea lor. Va anul 1962. dat o alenlie deosebită Însuşirii si apli vederea realizării planului dc in ve stiţi. politice şi organizatorice care să ducă la
derilor noastre, înzestrării lor cu maşini şi trebui să muncim mai mult şi mai bine pen Pe măsura dezvoltării bazei tehnice şi cării in practică a regulilor agrozootehnice Organ.za ţile dc parlid de la E. M. Ghe- mobilizarea comuniştilor, a tuturor m ineri
agregate moderne — a arătat vorbitorul — tru a dezvolta in rlndul tineretului înaltul a creşterii preocupării organizaţiilor de înaintate, folosirii judicioase a bazei teh lar, a arătat vorbitorii' s-au ocupat cu mal lor la înfăptuirea angajamentelor luate.
munca de creştere a tinerelor cadre nu este sentiment al patriotism ului socialist şi al partid penlru Îmbunătăţirea organizării nica. a iave.sli ţi i lor si a forţei de muncă,
la nivelul cerinţelor. Dacă organizaţiile Internaţionalismului proletar, cinstea, sin muncii şi a producţiei, gospodăriile dc sini precum şi valorificării mai depline a con Cuvîntul tovarăşului
U.T.M., in colaborare cu organizaţiile sin ceritatea, modestia, setea de cultură, com s au afirmat lot mai mult. de la un an la d iţiilo r economice si naturale în care uni
dicale. au reuşit să încadreze un număr bativitatea revoluţionară, spiritul de abne altul, ca unităţi model şi centre înaintate tăţile respective Îşi desfăşoară activitatea.
mare de tineri la cursurile de calificare şi gaţie şi sacrificiu penlru cauza partidului. ale sporirii producţiei agricole. Pe această In cadrul Trustului regional Gostat slnt Ferencz Sigismund
de ridicare a calificării, nu tn aceeaşi mă Va trebui să munoim cu mai multă perse linie se înscriu realizările oblinute de că Insă si unităţi care. deşi şi-au Imbunălăţit
sură s-au preocupat de felul cum aceştia verenţă pentru ca tineretul să-şi însuşească tre gospodăriile de stat din Apoldul dc Sus, sim lilor activitatea economico-financiară şeful reglatorului de circulaţie şi mişcare C.F.R. Simeria
studiază şi oum Îşi însuşesc şi aplică în mal multe cunoştinţe politico şi ideologice. Gelmar, Alba Iulie, Sinlăinărin Ortea şi comparativ cu anii precedenţi, n-au reuşit
Gnldn de Jos, oaro au Încheiat bilanţul
practică cele Învăţate, dc condiţiile pe care O grijă deosebită se cere să acordăm con totuşi să obţină rezultate pe măsura posi In ultim ii doi ani. perioadă care a tre molrl Iren de marfă, viteză comercială-tren
conducerile Întreprinderilor, secţiilor şi sec tinuei întăriri a disciplinei In rindul tine anului trecut cu însemnate benefioii. La b ilităţilo r pe care Ie au Faptul că la gos cut de la precedenta conferinţă regională de marfă etc., sarcinile au fost nu numoi
toarelor te orcează pentru buna desfăşurare relului. unităţile amintite s-a reuşit să se pună in podăriile rle slnt din Bucea, Călan, Mintia, de parlid, m uncitorii ceferişti din Simeria îndeplinite, ci chiai depăşite
a cursurilor. Conducerile Întreprinderilor Toate succesele obţinute de organele şt valoare cu mai mullă eficacitate condiţiile şi Orăştie nu s-au realizat preve
T.R.CH., I.C.S.H., E. M. Zlalna şi ale altera, organizaţiile U.T.M. din regiune, a arătat tn de producţie create, pe această cale ob- derile planurilor la toii indicatorii, a «Ins s)-au realizat în întregime sarcinile dc plan. Datorită muncii politice şi organizatorice
nu ucordă suficienta atenţie acestor cursuri, încheiere tovarăşul Mircea Lucaci, sînt ro ţiuîndu-se cantităţi sporite de produse agri- la diininuorea contribuţiei pe care trebuia In ceea ce priveşte plănui de tonaj-kîlo- desfăşurate de către organele şi organiza
nu asigură tematici corespunzătoare, lec dul conducerii de zi cu zi de către comi ţiile dc partid s-a întărit neîncetat disci
tori ?t condiţiile necesare bune! lor desfă tetul regional de partid, al g rijii cu oare plina. Astăzi în rîndurile m uncitorilor ce
şurări. organele şi organizaţiile do partid se ocupă ferişti aproape nici nu se mai poate vorbi
Tinlnd seama de saroinlîe trasate de de creşterea şi eduoaroa tinerei noastre despre lipsuri ncmotivalc. Ls fiecare loc de
partid va trebui ca pe viito r să ne ocu generaţii. muncă exislă ordine, disciplină, conştiin
păm cu mai multă răspundere de creşterea Asigurăm conferinţa regională, că orga ciozitate.
nivelului de calificare al tinerilor, să-l nizaţiile U.T.M., toţi tinerii vor desfăşura In Ţinînd searrva de sarcinile ce ne revin
atraqem pe aceştia In rezolvarea probleme cinstea colet de-a XX-a aniversări a elibe pentru viitor, se angajăm, aici in faţa con
lor ce le ridică continua îmbunătăţire a rării patriei o activitate mai intensă In ferinţei regionale de partid, să asigurăm
procesului de producţie. Introducerea teh toate domeniile penlru a-si afirma şi mai efectuarea transporturilor feroviare la tim p
nicii noi. puternic entuziasmul, penlru <i obţine ală şi în cele mai bune co n diţu n l rle siguranţă.
Alături de oamenii muncii din agricultu turi de comunişti, de loti oamenii muncii Ceferiştii, pe baza posibilităţilor existente
ră. a spus fn continuare tov. Mircea Lucaol. din reţjiunc, noi succese In înfăptuirea sar ce au fost scoase In evidenţă cu prile ju l
tineretul din satele regiunii urmtnd cu în cinilor trasate de cel de-al IlI-lea Congres dezbaterilor cifrelor de plan pa anul 1964,
credere politica partidului, Îşi aduce con- al partidului. se «angajează să-şi îndeplinească înainte de
Cuvîntul tovarăşului Francisc Gaşpar termen planul de încărcări a vagoanelor,
să reducă sarcina statică ou 0.5 la sulă si
să sporecscă ionajul brul pe tren de marfă
preşedintele U.R.C.C. Hunedoara cu 0,5 Ia 6ută.
In inihetere. tov. Sigi.smund Fcrencz a
Activitatea pe care o desfăşoară coope- cii — ca o activitate* nouă (cismă- propus ca in vederea îm bunătăţirii trans
Tatia de consum este multilaterală. In re rii. croitorii, friz e rii); .acordă împrumuturi porturilor C.F.R să fie !■ ale măsuri pentru
giunea noastră ea asigură aprovizionarea prin cooperativele de credit pentru satis mărirea capacităţi' de descjrcarc a vagoa
cu m ărfuri industriale şi alimeniare a facerea nevoilor nospodăriilor ţărăneştii nelor sosite îa Combinând siderurgic Hu
ţărănimii, a muncitorilor forestieri si a unor popularizează şl difuzează cartea 1j sate. nedoara si Uzina „V irto ria " Călan. să fio
oraşe şi contre muncitoreşti. De asemenea, In ultim ii doi ani, pe lîngă lărgirea sfe create noi fronturi şi spaţii de depozitare,
U.R.GC. asigura aprovizionarea cu fructe rei lor de activitate, cooperativele de- con reducindu-se în acest fel la minimum tim
si legume a Întregii re g iu n i; deserveşte sum din regiunea noastră, sub conducerea pul dc staţionare a vagoanelor la încăr
populaţia sătească prin prestaţii de servi- şi îndrumarea orgao&lor şi organizaţiilor de ASPECT DIN SALA UNDE S-AU DESFĂŞURAT LUCRĂRILE CONFE RINŢEI. care şi descărcare.