Page 75 - 1964-01

Pa«z. S
fâr. 2822 brumat soclallfinulut

M IA N U A R IE . - A L V I I - L E A C O N C U R S A R T I S T I C COMBiNATiiL S18EBUR6IC HUNEDOARA

Astăzi se împlinesc 105 ani rle la tuise. Rezultat fireso al lntreqlt evo­
unirea Tării Rominesti cu Moldova, lu ţii a istoriei poporului nostru, a-
de la crearea statului nostru na­ cest act a creat premize pentru cu­ o f e r â :
ţional unitar. cerirea Independentei naţionale din
Unirea din 1859 a fost realizată de 1877, a contribuit la răspindtrea ideii din stocuri supranormative,
masele populare. Ha este un rezultat neoesitătii unităţii naţionale, unitate In pragul fazei intercomunale următoarei© produse şi materiale:
al luptei hotărîte şi entuziaste pur­ ce va fi desăvirsitâ din punct de ve­
tate de masele larni de ţărani şi oră­ dere teritorial In 1918 prin unirea — c r e u z e t
şeni. Asuprită şi exploatată cu cru­ Transilvaniei cu Rominia. ales. La prima fază, cea intercomu- îmbogăţim repertoriul formaţi©! noas­
zime, ţărănimea dorea fierbinte Uni­ Reformele ce au urmat U n irii au t m nalâ, vom participa cu o brigadă ar­ tre ou bucăţile „Cintec despre partid*' — sm oala
rea cu speranţa eliberării din iobă­ condus la dezvoltarea mai larqă a for­ S tistică de ogîtntie. Mem brii acesteia de D. D. Botez, „Patrie biruitoare" — r a a f t a i i r & â
gie şi de sub iuqul otoman Lucră­ ţelor de producţie şi a relaţiilor de printre care Nicolae Roşea, Eroniin de M. Neayu şi altele. Tot pentru
to rii din ateliere şi manufacturi, mes- producţie capitaliste, au creat con­ m Lucaci, Paulina Albu, Viorica Lucaci. concurs am pus fn repetiţie oinlecul — ben zen
tesunaril, Interesaţi tn reforme eco­ d iţii pentru dezvoltarea ulterioară a 7 Margareta Raliu şi alţi tineri, au „Joc pădurenesc" de I. Munleavnu. — p iese sch!mb auîo
nomice şi sociale, Însufleţiţi de pa­ proletariatului. Dar năzuinţele mase­ făcut repetiţii cu regularitate, de do­ piesă Inspirată din viata si nninca
triotism. au fost cu lot sufletul de lor populare de Independentă şi li­ uă ori pe săplâmînâ. Textul pregătit, oamenilor ce trăiesc pe meleagurile — ruOmenfi
partea U nirii. De asemenea. In pri­ bertate sooială au fost curind neso­ n haţeqane. — f i f m g ’tu î r !
mele rînduri ale partizanilor U nirii cotite si încălcate In picioare de bur­ a V intitulat „In brigada din Unciuc-.
e-au afl-at elementele înaintate ale ghezie st moşierime. Monstruoasa va prezenta cîtcva aspecte ale mun­ VIZANTE M E R IA N : Salul Păuct- — reacîăvă de labom for t
vrem ii, fiquri de patrioţi ca Vasile coaliţie burqhezo-moşierească l-a în­ cii şi vieţii colectivişli-lor din sat. nesti aparţine comunei noastre, Sar-
Alccsandri. Coslache Negri. Alexan­ lăturat pe Cuza si, împotriva voinţei Spre exemplu, se va vorbi despre misegetuza, şi oamenii care-1 locu­ I/iformnţii suplimentare se pot obţine la - !
dru I. Giza, M. Koqălniceanu, C. A. poporului, a instaurat odioasa mo­ hărnicia fam iliei lui Cornel Lucaci, iesc au o veclie tradiţie în arta jo ­
Rosetti, Cezar Bollac, D. Bolintinea- narhie a Hohenzollernilor. Dominaţia care anul trecut a efectuat 675 ziie- cului popular. Prima etapă a oelul iefon 2745, 2531, interior 37 Hunedoara.
nu şi alţii. Elementele mai avansate coaliţiei burqhezo-moşiereşti. menţi­ 38U?., muncă, despre numeroasele garnituri de-ad V ll-lea concurs le-a adus a- Lista completă se găseşte la biroul aprovi­
ale burqheziei leqau Unirea de În­ nerea rămăşiţelor feudale, exploata­ s? • de mobilă sau maşinile de cusut ceslor dansatori locul I pe regiune.
făptuirea unui sir de reforme demo­ rea sălbatică a m uncitorilor şi ţăra­ \ A . - * cumpărate, despre oasele ridicate in Apreoiez că au meritat ou prisosinţă zionării din combinat. \
cratice. De altfel, interesele intreqil nilor. reprimarea în sînqe a luptei ultim ii doi am si despre multe alte această răsplată. La Păuoineştl, cel
burqhezil se îndreptau spre crearea pentru libertate a poporului munci­
unei plete interne mai larqi, dezvol­ tor. s-au îm pletit maî tîrziu cu aser­ realizări ale colectiviştilor din Un­ 54 de dansatori care reprezintă nu
tarea industriei şi comerţului. 6 pre virea tării im perialiştilor străini, cu ciile. Faza tntercomnnală ne va găsi mai puţin de 5 generaţii, an început
o participare mai aotivă la conduce­ pierderea Independentei naţionale şi bine pregătiţi. Anul trecut, echipa din timp pregătirile în vederea fa­
rea statului. Dar teama de masele cotropirea tării de hoardele hitlerisle noastră de dansuri populare a fost zelor din etapa a lî-a. Sub îndruma­
populare, o serie de leqâluri eco­ cînd, îm potriva voinţei poporului, 7 M promovată pină la faza raională. De rea instructorului Traian Arnvionl şl M aşini se utilizează la confec­
nomice ce le avea cu moşierimea, au tara a fost Urltă In criminalul război mm data aceasta, cu brigada artistică ne a învăţătoarei Constanţa Groza — ea ţionarea articolelor dc îmbrăcă­
făcut ca cea maî marc parte din antîsovietic. propu-nem să depăşim ceea cc am Însăşi dansatoare — păucînenil au minte din ţesături subţiri şl seinl-
burghezie să dorească o Unire „de Gasa muncitoare, In frunte cu realiza-t ou echipa de dansuri In a- depus eforturi susţinute, dornici să qronse din bumbac, mătase sau
«us". care să nu-i ştirbească intere­ partidul comuniştilor, adevărata pur­ nul 1963. se prezinte si de această dală cit lina, articole de artizanat si bro­
sele de clasă. Ca urmare, a alunecat tătoare si continuatoare a tradiţiilor Duminică, în raionul Haţeg se va maii bine pe scenă. Stimulentele p ri­ derie.
tot mai mult pe calea compromi­ luptelor patriotice si revoluţionare PROF VICTORÎN BATR ÎN C EA:
surilor cu boierimea, Impotrivindu-se ale poporului, a preluat In m iinile desfăşura primo fază a celui de-al Cu sprijinul prim it dîn partea com­ mite din partea Casei regionale a Prin utilizarea ’iccesoriilor ce se
reformei aqrare si altor reforme. M u l­ ei steagul luptej pentru cucerirea a- V IM ea concurs al form aţiilor artis­ pozitorului Dumitru Botez, profesor crealici populare si Casei raionale livrează împreună cu maşina se
ţi dintre boieri s-au îm potrivit cu devăraleî independente naţionale şi tice de amatori — etapa a doua. In la conservatorul „C iprian Porumbcs- de cultură (un acordeon, un clari­ pot executa cusături speciale cum
înverşunare U nirii de teamă că a- 6ceastâ ©tapă şi-au anunţat partici­ net, un aparat de radio „Enescu" sl
sociale. După măreţul act istoria de cu" din Bucureşti, George Deria- jr f i :
ce6sla va ameninţa privilegiile lor parea 20 de fomatil corale, 15 In­ un picap) l-a însufleţit mult. Maria
la 23 August 1944, poporul romln. sub teanu si Constantin Ungureanu, în
de olasă. O parte dintre boieri Insă conducerea încercatului partid mar- strumentale, 51 brigăzi artişti ce de a- prima etapă a concursului corul G i- Bucurescu si soţul ei îonită, de 63 — cusut nasturi şi copci, cusut
— sub presiunea maselor — au trecut xist-leninlst al olasei munciloare. a gitatie. 76 echipe de dansuri popu­ $1 respeotiv de 70 ani, ca si ceilalţi butoniere, tiv ii, cusut şnur şulaşat
de partea unionişlilor In speranţa că doblndit pentru prima oară o inde­ lare precum şi 191 de solişti vooaJt. sei raionale de cultură s-a clasat dansatori mai tineri au pus în sce­ cu 2 ace, increlit, cusut in cero ele.
Îşi vor putea menţine poziţii domi­ pendentă naţională reală precum şl pe locul I la faza regională. Dar, nă o suită de dansuri locale, care
nante In conducerea statului. eliberarea penlru totdeauna de sub instrum entişti si dansatori din raion. Încheierea primei etape nu a însem­ sperăm că o să ne aducă rezultate Maşina de cusut „R odiei" se li­
Pe plan internaţional, Unirea n fost lugul exploatării. Alungind clasele In total, vor urca scena peste 1.880 nat si întreruperea pregătirilor. Dim­ lot aşa de frumoase. vrează tn, 2 variante :
sprijinită de Rusia şi Franţa şi s-a exploatatoare de la putere, poporul de a-rtişli amatori. potrivă, încă din luna septembrie a — ca maşină portativă în valiză,
lo v it de îm potrivirea Turciei. Aus­ a devenit pe deplin stăpin al tă iii sl Cum s-au pregătit form aţiile artis­ anului trecut am început repetiţiile In ce ne priveşte, sfatul popular cu aclionare electrică dc la un mo­
triei şi Angliei. Guvernul larist a al soarlei sale. tice penlru această etapă a concursu­ In vederea celei de-a doua etape, a acordat căminului cultural din Pău-
sprijin it Unirea, dorind să slăbească In frunte cu Partidul Mu^citoreso lui ? Această întrebare am adresot-o In cadrul acestor pregătiri corul nos­ cineşti tot sprijinul. La sfîrşUul lunii toraş la care pornirea, reglajul
im periul otoman şi să Înlăture in flu ­ Romln, printr-o muncă entuziastă, po­ tovarăşilor Maria Crăciun, directoa­ tru a efectuat sl o deplasare la că­ trecute am Introdus la căminul cul­ vitezei şl oprirea se realizează cu
enta Austriei din sud-estul Europei porul nostru a obţinut sncoese re­ rea căminului culturol din Unciuc, minul cultural din Sarmisegetuza tural curentul electric, am asigurat
pe olnd Franţa urmărea să-şi spo­ marcabile In toate domeniile de ac­ prof. V ictorm Bătrincea, d irijo ru l unde a cînlnt în faţa o sute de co­ acestuia la timp lemnele necesare un resort cu pedală şi onmutator
rească influenta politică si să-şi ore- tivitate. In tară a fost înfăptuită re­ corului Casei raionale de cultură şl lectivişti din localitate si din satele pentru încălzirea sălii ele. Desigur special cu trei clape;
eze un debuşeu in sud-eslul Euro­ voluţia socialistă, au avut loc pro­ învecinate. că viitoarele succese ale artiştilor a- — ca maşină stabilă, montată
pei. funde transformări economice si cul­ Vizante Merîan secretarul Comitetu­ matori din Păucineştl, pe care le aş­ execută cusături simple. în zig­ pe masă tip mobilă, la care acţio­
lui executiv al Sfatului popular co­
In îm prejurările complexe iscate turale spre binele celor ce muncesc. munal din Sarmisegetuza. Iată ce Apropiata aniversare a douăzeci de teptăm cu încredere, ne vor buoura zag şi II modele decorative cu
de ciocnirea unor interese opuse, Rominia s-a transformat Intr-o ţară ani de la eliberarea tărit noastre, şi pc noi în egală măsură. tighel din două fire, de la ao şi narea se realizează prin mecanis­
poporul romln a qăsit mijloacele da înaintată, cu o industrie şi o agri­ ue-au re la ta t: eveniment căruia îl este închinat cel de la suveică. mul cu pedală şi roată de curea.
înfăptuire a U nirii. După ce diva- cultură socialistă In continuă dezvol­ M AR IA C RĂCIUN : Pregătirea eta­ de-al V ll-le a concurs al form aţiilor PETRE FARCAŞIU
nurile ad-hoo exprimaseră dorinţa tare. pei a doua a celui de-al V ll-lea con­ de amatori, ne-a îndemnat oa — pe - responsabilul subredactiel
de Unire a celor două Ţări Romlne. Preţuind cum se cuvine aotul Uni­ curs al form aţiilor artistice de ama- lîngă ceea ce avem pregătit — să 1 noastre voluntare din Haţeg
In adunările elective pentru desem­ rii, tradiţiile de luptă ale poporului
narea dom nitorilor convocate tn 5 sl pentru libertate naţională şi socială, lori ne-a preocupat îndeaproape.
22 Ianuarie .1859 la laşi şi Bucureşti, oamenii muncii de la oraşe şi sate, Faptul că această amplă manifestare
a fost ales un singur domnitor, un slrîns uniţi In jurul Partidului M un­ artistică este închinată marii sărbă­ /% IE fcl B /%
r»m înaintat al vrem ii, colonelul Al. citoresc Romjn, sint ferm hotărlti să tori a poporului nostru — a XX-a Oombîsiafyi siderurgic Hunedoara
I. Cuza, participant la revoluţia din dezvolte succesele obţinute, să de­ onivcrsnre a eliberării patriei — a Ha Constantinescu şi Sile Ungurea­
1848 sl un Înflăcărat adept al U nirii. primă tot entuziasmul si puterea de făcut ca artiştii noştri să munceoscâ nu ,* 15,30 Emisiunea „Cinema" j angsajează imediat
Dorinţa arzătoare a poporului ro­ muncă pentru desăvîrşirea construc­ cu un deosebit entuziasm In însu­ 15,45 Cîntâ corul Filarm onicii de
mln, Unirea Principalelor, se Infăp- ţiei socialiste In patria noastră. şirea şl interpretarea repertoriului 2*r IANUARIE 1904 Maiştri, tehnicieni, economişti principali şl şefi contabili, tn
stat „Banatul" din Tim isojra ; 16,15
D E V A : Aqata lasd-te de clim e Vorbeşte Moscova I ; 16.45 Jocuri condiţiile legale de pregătire, vechime şi salarizare, după cum
urmează :
— cinematoqralul „ Patria°i Raze
Constructorii G r u p a s a n it a r ă c o n t in u ă pe qheaffi — cinemaloqralul „A r­ populare; 18,30 Muzică uşoară ro- — Ingineri metalurgişti
Almanah ştiin li-
m liească; 19,00
— ingineri siderurgişti
eşti
fa-; P E T R O Ş A N I; Nu
s/n-
fio i 19,25 Muzică de dans i 20,30
lucrează cu spor p r e g ă t ir e a qur — cinemaloqralul „ Republl- Pe teme internaţionale; 20,40 Pro­ — ingineri mecanici
La verificările ce s-au făcut în dr. Waiter Hanmartin sînt expli­ ca“) N u -i loc pentru al treilea — * gram pentru iu bitorii muzicii — ingineri electromecanici
cinemaloqralul „7 N o ie m b r ie AL­
D aloiită condiţiilor orcate, mun­ vara anului 1963, echipierele gru­ cate temeinic, folosindu-se în a- BA lU LtA: Printre oameni buni — populare; 21,30 Muzică de dnns. — ingineri o ţel ari
ca constructorilor de la lotul 3 ai pei sanitare din circumscripţia cest scop planşe, mulaje şi dia- clnematoqrafut „Victoria" i C ava - — ingineri furnaliştl
şantierului 4 construcţii I C.S.H. se Gîrbova, raionul Sebeş, s-au pre- filme. In acelaşi timp, echipiere­ 'lerll ' teutoni — cinematogra­ PROGRAMUL I I : 8,40 Cîntcce — Ingineri diriglnţi de şantiere
desfăşoară din plin obtinindu-se ast­ ztntat bine pregătite, grupa lor le grupei fac aplicaţii practice şi ful „23 August": SEBE$: Idiotul — şl jocuri populare; 9.00 Roza vin- — ingineri proiectanţi
fel rezultate bune In îndeplinirea sar­ situîndu-se pe locul al II-lea pe participă h acţiunile întreprinse cinemaloqralul „P r o g r e s u lO per- tu rllo r; 10.30 Estrada m elodiilor» — ingineri în exploat. căi ferate
cinilor de plan. Brigada de dulgheri raion. de cadrele medico-sanitare. Ast­ lâ de mamd — cinemaloqralul ..Sebe­ 11.00 Cînlece pioniereşti» 11,15 — maiştri mecanici
condusă de Bolblev Iosif şi cea de In aceste zile, ele continuă să fel, ele au dat ajutor la mobiliza­ şul"} O R Ă S T IE : JurQmlnlul solda­ Universitatea tehnică radio» 13.31 — maiştri lăcătuşi
fierari betonişti condusă de Cons­ se pregătească, însuşindu-şi noi şi tului Poo/ey — cinematograful „Pa­ Din fo H o ru l popoarelor» 15,00 — maiştri electricieni
tantin Mocan, care lucrează la sta­ temeinice cunoştinţe sanitare. rea cetăţenilor pentru vaccinări, tria"; A lost chemată $I c la sa a V -a Cintecc de dragoste şi jocuri popu- — maiştri strungari
ţia de epurare a apelor reziduale de iar zilnic, cîte două tovarăşe, lu­ — cinematoqratul „Flacăra" ; H A ­ — maiştri apaducteri
Programul de pregătire prevede crează la dispensarul sătesc. Iore; 16,12 Muzică uşoară romi-
la Sintuhalm, spre exemplu, îşi în­ cu în anul 1964 să se predea încă ŢEG : La virsta dragostei — cine­ aeascâ» 16.30 Silinţa în slu ib j — maiştri oţelarl
deplinesc) zilnic sarcinile de plan. Printre cele mal active echi­ matograful „Popular"; BRAD: Ce- — maiştri furnaliştl
La realizările lor contribuie ajutorul 1? lecţii. piere se numără tovarăşele Ele­ reomuski — cinemalogrolul „Sl. ro­ păcii; 16.40 Slăvită fii, Republică — maiştri repararea vag.
şie0; IL IA : Lanterna cu amintiri
— montaj de cînlece şl ve rsu ri;
pe care-1 primesc permanent din Responsabila grupei, colecti­ na Ursa, Rozina Tutore, Sofia — cinematoqratul „Lumina": S(- — tehnicieni I
vista Ana Radu, a reuşit să mo­ 17.00 M elodii populare cerule de
partea maistrului Alexandru Stonea. Richter şi altele. M ERIA : Tudor — seria I sl II — — tehnicieni 11
bilizeze la lecţii, pe lingă cele 18 cinematograful „M uncitorul" ; ascullătorî; 17,30 însemnări de re­ — tehnicieni proiectant! X
AUGUST1N FEKETE echipiere, încă 11 tovarăşe. Lecţii­ VASILE M IHU Z LAT N A : Căpitanii lagunei albas­ porter ; 19.00 Muzică de dans» — tehnicieni proiectanţi II
corespondent le pr jdate de îndrumătorul tehnic, corespondent tre — cinemaloqralul „Muncito­ 19.30 Capodopere ale literaturii u- — şefi de statie
niversale?
de ro­
20.00
Album
rul"; L O N E A : i<a$mlrul — cine- m anţe; 20,30 Noapte bună copil» — sub şefi de staţio
matoqratul „M inerul": T E H /$ ‘ — şefi serv. exploatare căi ferate
„Vulpea şî cocoşul" ; 20,40 Mu­ — picheri
Furajele sînt preţioase, V alsul nemuritor — cinematograful zică de d'.ins .■ 21.20 Mari c.intâ- — contabili şefi cu studii superioare sau medii,
„Victoria"; APOLDUL DE S U S : reti din tre c u t: tenorul Enriro Ca- — economişti principali
să le gospodărim cu chibzuinţă Vîrsta dragostei — cinematograful ru so ; 21,45 Emisiune literară i — merceologi principat!
„23 August* i C Â L A N : Fata cu 27.00 GaM one'e; 23,05 Muzică de — electricieni
dans.
(Urmare din pag, 7-aj furaje existente în gospodărie. Că ra- animale, gradul lor de digestibilita>t© care am lost prieten — clnemato- — lăcătuşi
tiile nu s-au stabilit pe baze ştiinţi- să fie astfel cu mult sporit. Tovarăşii graiul „Tabăra l.C.S tl Buletine de ştiri şi radiojurnale: — strungari
te faptul că organizaţia de partid nu
ftce o dovedeşte şl faptul că, deşi ele din consiliul de conducere al gospo­ 5.00, 6,00; 7.00; 11.00; 13.00/ — sudori
a analizat felul cum sînt gospodărite dăriei colective, totl ceilalţi colecti­ 17,00; 20,00; 22,00; 23.52 (pro­ — frezori
nutreţurile şi nici dacă si-jt valori­ s-au întocmii pe timp de o lună de
zile, au au lost schimbate nici în lu­ vişti sint convinşi pe deplin de acest ( U n d iţi gramul I) 10,00, 12,vj0 , 14,00» — macaragişti
ficate toate rezervele existente în ca­ lucru. Greu se lasă însă convinşi de 16,00; 18 00; 21,00; 23,00» 1,52 — şoferi
drul gospodăriei pentru 'asigurarea u- na următoare (ianuarie). Din 'această 25 IANUARIE 1964
cauză raţ'ile nu pol fi respectate şi avantajele pe care le prezintă folosi­ (.programul U). — muncitori necaliflcaţl
nel bune hrăniri a animalelor pînă la
nici cunoscute de călre în g rijito rii de rea porumbului uruit în hrana por­ PROGRAMUL I : 5,05 Cîntecei — 40 paznici
noua recoltă de furaje.
animale. cilor. Informaţii suplimentare se primesc de la C.S.H. — serviciul
• 5,35 M elodii populare; 6.05 Piese O i a l d i n
Intre vorbe şi realitate Pe Ungă cele arătate mal există şl ★ de estradă; 6,30 Emisiunea pen­ personal, telefon interior 42. Tot aici se vor adresa cererile şl
alte deficiente: păstrarea In condiţii Din ”ald s-a desprins faptul că în tru S ite; 6.40 Jocuri populare; autobiografiile solicitanţilor.
necorespunzătoare a concentratelor, 6.45 Salut voios de pionier; 7,10 m e i e & m l ă g i e
— In cadrul unităţii noastre, ani­ m^joiitatea gospodăriilor colective
malele sînt hrănite bine — no-a In­ risipa cc *e face la distribuirea fura­ din raionu' Alba s-au însuşit şi se o- Muzică interpretată de fanfară » PENTRU 24 DE ORE
format tov. Ioan Crişan preşedintele jelor, nerecoltarea cocenilor de pe plică în prootlcâ metodele dc hrănl­ 7,30 Sfatul m edicului; 7,45 Melo­
gospodăriei colective din Streml. Fu­ circa 30 ha, care sînt consumaţi di­ re ştiinţifică a animalelor şi de pre­ dii populare; 8,00 Sumarul presei Vremea se menţine rece, ou ce­
rajele grosiere se administrează nu­ rect din lan dc către oile gospodă­ parare a furajelor grosiere — pro­ centrale,* 8,06 Valsuri vleneze; rul mai mult acoperii. LooaJ vor
mai in stare preparată şi se respectă riei colective şi altele. Toate aceste bleme ce au fost dezbătute pe larg 9,40 Muzică populară ; 10,00 Scri­ cădea precipitaţii sub formă de
a i stricteţe raţiile stabilite. Cu oca­ neajunsuri influenţează negativ asu­ In cadrul unei consfătuiri organizate sori din tară; 10.10 Solişti de mu­ ninsoare. V intul va sufla potrivit c o n s u m a t o r i;
zia uciel vizite făcute la grajdurile pra modului de întrelinere Şi hrănlre de către consiliul agricol raional, zică iro n ră din ţări socialisto ; din sectorul nordic. Temperatura
a animalelor. 11.05 Duete din opere; 12.00 M u­ staţionară, ziua va fl cuprinsă in ­
gospodăriei colective ne-am dat sea­ Prin adoptarea acestor măsuri s-a
tre — 2 şl — 8 grade iar noaptea
ma Insă că lucrurile nu stau aşa cum Din cele arătate se ponte trage con­ ■asigurat c mai bună valorificare o zică populară sovietică; 12,20 In Intre — 12 şi — 18 grade. Dim i­
săli şi pe stadioane; 14.00 Muzi­
a încercat să ni le prezinte iov. Cri- cluzia că dacă consiliul dc conduce­ rezervelor de furaje existente în ca­
san. In primul rînrt s-a constatat că In re .)t gospodăriei colective ar da do­ drul fiecărei jn ilă ţi agnrole, s-a că populară interpretată de Mag- neaţa şi seara ceală.
hrana vacilor cu lapte, cocenii se vadă de moi multă preocupare fată creat posibilitatea alcătuirii unor ro­
administrează în stare nepreparată de folosirea cu chibzuinţă a furajelor tii economicoase pentru animale pe
Cu toate că gospodar,a colectivă po­ 6-ar putea reali',a menţinerea anim i- timpnl perioadei de stabulotie. Toto­
sedă o tocătoare mecanică si m ijloa­ lelor la nn potenţial ridicat dc pro­ dată s-a realizat o creştere simţitoa­
cele necesare acţionării ei, aceasta ducţie şi lntr-o stare bună de Ini re­ re a producţiilor animaliere. Este CTEP818DEREA RE610NALĂ
nu s-a folosit timp de cit ev a vile pc ţinere pc întreaga perioadă de sla- semnificativ In această privinţă exem­
motiv că transportorul eMe delect. bulajie. plul oferit de călre gospodăriile co­ PE ELECTOilAIE HUNEDOARA - SEVA
Dacă exista mai mult interes din par- lective din M ihalţ şi Berghin. unde
tea consiliului de conducere nl gos- Q g £ 0 p y ş q D rO P O T C I într-o scurlă perio dă dc timp. ca ur-
podăriei colective, defecţiunile pu- ^ K mare a folosirii nutreţurilor grosiere a n g a j e a z ă d e u r g e n ţ ă :
m n r e n f T C l t e l e
teau fl remediate într-un timp mult şi concentratele In stere -reparată în hrana vacilor,
mal scurt. producţia de lapte a crescut in me­ — clisei in gin eri en ergetici,
S-a constatat, de asemenea, că la La gospodăria colectivă din Ighiu în die cu peste 100 1 pe zi.
stabilirea raţiilor nu s-a procedat cu raţia animalelor fura|clegrosiere sini In raionul Alba. sînt însă si gos­ eîecipwuMecanaci şi eâec4ro(e!i«
maximum de grijă. Acestea au fost administrate in stare preparată. Acest podării colective ale căror consilii de
alcătuite m ecinic, netimnrlo-sc sca­ lucru face ca nutreţurile să fie consu­ conducere nu acordă atenlia cuvenită sălci 5
ma de cantităţile şi sortimentul de mate cu mai multă plăcere de către folosirii cu chibzuinţă' a furajelor. — trei tehnicieni constructori*
In unele gospodării colective nici
păstrarea nutreţurilor nu se face în cesîstpucţii intlusăriaBe şs civiâe;
condiţii corespunzătoare si nu sini
© valorificate din plin posibilităţile ce — şase m aiştri cen trale - sta»
există penlru substituirea unor sor­
timente de furaje, îndeosebi a con­ ijii şi reţeie ;
La gospodăria a- centratelor. De aceste lucruri trebuie
gricola colectivă t . lină seama consiliile de conducere — einea tehnicieni en ergetici;
din Slrcmţ nu s-au
recoltat cocenii dc ale gospodăriilor colective, care au — «I©â cen tab iii principali ;
pc o suprafaţă de d a to rii să ia astfel de măsuri îneît
30 ha. ei Iiind con­ să asigure o bună luănire a animale­ — dini m ecan ici an to ?
sumaţi de oi direct lor pe întreaga perioadă dc slabulatie.
din cîinp. Este necesar ca şi consiliul agricol ~ cincizeci electrlcieaai»
raional să urmărească mai îndeaproape
folul cum sini gospodărite furajele, Informa]!? suplimentare se pof obţine de la
să Îndrume conducerile unităţilor u-
gricole pentru a stabili raţii econo­ serviciul personal şi înt/ă}ămm} al întreprinderii,
micoase şi echilibrate pentru fiecare feiefon nr. 1950.
categorie de animale,