Page 76 - 1964-01
P. 76
1
Pag. 4
Dramul socialismului Nr. 2822 !1
EveiasmeEîtfele «Ban Haaaisda
USUMBURy» 23 (Agerpres). — aceste ţâri. Se crede că numărul total
Agenţiile de presă continuă să al refugiaţilor ruandezi sc ridică la
150.000. Reprezentanţi a» organelor
transmită ştiri cu privire la ciocniri
le sîngeroase din R landa. După cum O.N.U. pentru relug-aţi se află în
se şlie, aceste ciocniri s-au produs această regiune pentru a examina si
In ultima vreme c.. deosebită vio tuaţia, Agenţia France Prcssc rela
tează că un reprezentant special al
isiîrdrilc consiicUiiui Castro s-a înapoiat la Havana Şedinţa Comisiei lentă între cele două pături ale popu Cruci) Roşii Internaţionale urmează
laţiei Ruar.riei, batulsi şi buhutu. Po
permanente a triv it aprecierilor Crucii Roşii Interna să sosească la Usumbura pentru a
cctar 18 sf«tc pcsilru dezarmare MOSCOVA 23 (Agerpres). — dus de N ikolai Podgornîi, membru ai pentrn folosirea energiei tionale, aproxim ativ 10.000 de oameni efectua o anchetă. Aceeaşi agenţia
După cum transmite agenţia TASS, Prezidiului C.C. al P.GU.S. şi secre au lost ucişi în cursul tulburărilor citează ..surse deobice» bine înîorma-
GENEVA 23 Trim isul special ager agresiune între ţările participante la la 23 ianuarie, după vizita făcută la tar al C.C al P.C.U S. atomice în scopuri paşnice din ulliniele săplămînl. In Congo. <e“ care au afirmat că guvernul ru«
pres, C. Benga, transmite : /Tratatul de la Varşovia şi ţările Kiev, Fidel Castro, prim ul ministru al In aceeaşi zi la ora 17,35, Fidel MOSCOVA 23 (Agerpres). — Uganda şi Burundf au sosit mii de andez a rerut guvernului belgian ti
La 23 Ianuarie a avut loc sub pre N.A.T.O. In acelaşi timp, delegatul guvernului revoluţionar al Republicii Castro şi persoanele care l-au Inso niterea unor unităli de paraşuliştl în
Cuba, şi-a luat rămas bun de la con Intre 16—21 ianuarie a avut loc reiugiati din Ruanda care au îngro
şedinţia reprezentantului R.S. Ceho polonez a atrar atentia asupra pri lit în vizita în U R.S.S., precum şi la Tjşkent şedinţa Comisiei perma Ruanda.
slovace, Simovic cea de a doua şe mejdiei pe care o prezintă pentru ducătorii sovietici In frunte cu N. S. A. Alekscev, ambasadorul U R S.S. nente a Consiliului de ajutor econo şat rindurile celor deja existenţi in
dinţă a Comitetului celor 10 state pen cauza păcii proiectul „forţelor nu Hruşciov, st a plecat spre patrie. Pînă mic reciproc pentru folosirea energi
tru dezarmare. cleare m ultilaterale". la Murinansk, Fidel Castro a fost con In Cuba. au sosit la Havana.
ei atomice in scopuri paşnice. La
Subliniind importanta Încheierii Generalul Burns, reprezentantul Ca şedinţă au luat parte delegaţi din D u p ă v iz ita Iui L e s t e r P e a rs o n
Tratatului de Ia Moscova p rivitor la nadei, a sprijinit măsurile preconi Coomafliearfu! com un R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D.
interzicerea parţiala >i experienţelor zate de preşedintele Johnson în me Germană. R P. Polonă, R P. Romînă. !a W a s h in g t o n
nucleare, Marian Naszkowski, şeful sajul adresat Comitetului celor 18. soviet© — euhan R.P. Ungară şi U.R.S.S.
delegaţiei R.F. Polone, a declarai că Delegatul car.'jdian a făcut apoi cî-
Sedinla a examinat activitatea co W ASHINGTON 23 (Agerpres). - comerciale dintre cele două târî.
aerst Tratat p o ile să devină prima teva propuneri privind desfăşurarea MOSCOVA 23 (Agerpres). — Guvernul sovietic sprijină cele clnd La W aslrngton au luat sllrşit tra In comunicat se menţionează rea
verigă dinlr-un lanţ de măsuri în vc- activităţii viitoare a Comitetului. misiei pe anul 1963 şî a aprobat pia
A fost dat publicităţii Comunica puncte formulate de Fidel Castro ca nul pe anul 1964. tativele dintre preşedintele S.U.A., lizarea unor acorduri între S.U.A. sl
detea în tă ririi păcii şi realizării de Reprezentantul R.S. Cehoslovace, L. tul comun sovieto-cuban «cu privire bază pentru normalizarea situaţiei in Lyndon Johnson şi primul ministru Canada in domeniul m ilitar, subli-
zarmării generale şi totale. Repre Simovic, a subliniat că la începutul la vizita făcută In U.R.S.S. de Fidel zona M ării Caraibilor. In cazul în Şedinţa s-a desfăşurat în spiritul al Canadei, Lester Pearson. niindu-se că “ ele două guverne sînt
zentantul polcnez. c' semnalat, ca un anului 1064 se manifestă 6emne fa Castro. care S.U.A. t$i vor încălca angaja prieteniei frăţeşti şi depline! înţele In comunicatul comun dat publi de acord să elaboreze un program co
pns însemnat în Lcest sens. propu vorabile de destindere şi că acest Comunicatul arată că în cadrul mentele în legătură ou Cuba, U.R.S.S. geri reciproce. cităţii la încheierea tratativelor »e mun în domeniul producţiei de arma
nerea lui N S. Hnişciov cu privire fapt trebuie folosit din plin pentru convorbirilor sovieto-cubane a avut va acorda ajutorul necesar pentru arată că au fost examinate proble
la renunţarea folosirii forjei în rezol negocierea unui acord privind de loo „un schimb m ultilateral de pă apărarea liberlătii şi independentei în com ifeful O.N.U. ment.
varea litig iilo r teritoriale, precum zarmarea generală şi totală şi pen reri In problemele întăririi şi dezvol Cubei prin toate mijloacele de care me internaţionale printre care pro La o conferinţă de presă organizată
bleme legate de N.A.T.O., de relaţiile
şi măsurile luate de guvernele tru luarea de măsuri eficace In ve tării continue a relaţiilor de priete dispune. ponfru Joeumfe, Est-Vesl, discuţiile privind problema la încheierea Irila tiv e lo r, Lester
UR S.S si S.U.A. privind reducerea dere.* preînlîm pinării prim ejdiei unui nie frălească şi a colaborării Intre Cele două părţi au subliniat încă o consfrucfiî şi sisiem afizare dezarmării, precum şi sllu.ilid din Pearson, a menţionai si unele pro
cheltuielilor militare. nou război. Delegatul cehoslovao a U.R.S.S. şi Republica Cuba, asupra dală necesitatea soluţionări! cit mal diferite regiuni ale globului. bleme nercTOlvaie ale relaţiilor din
Paralel cu eforturile îndreptate spre recomandat Comitetul *i să-şi îndrepte problemelor internaţionale de interes grabnice a problemei restabilirii drep NEW YORK 23 (Agerpres). - tre cele două ţări. El s-a rdferlt în
Preşedintele S.U.A. şi primul ml-
eloborjrea unui tratai de dezarmare atenlia în primul rina asupra acelor reciproc, precum si asupra probleme turilor legitime ale R P. Chineze la La New York s-au deschis la 22 instru canadian si-au exprimat satis această ordine de idei la măsurile
luate de tara sa pentru a îmbunătăţi
generală, a arătat reprezentantul po probleme ale dezarmării asupra că lor de actualitate ale mişcării comu G.N.U. ianuarie 1964 lucrările celei de-a Il-a facţia în legătură cu progresul reali balnnla de plăti în relaţiile cu S.U.A.,
lonez, Comitetul trebuie să-şi inten rora punctele d< vedere s-au apro niste şi muncitoreşti mondiale". In In comunicat se subliniază că „1n sesiuni a Comitetului O N U , pentru zat în direcţia interzicerii experien rlesi ele, după spusele Iul, provoacă
locuinţe, construcţii şi sistematizare.
sifice activitatea în vederea pregăti piat cel mai mult. rit şi asupra unor loate problemele discutate s-a confir condiţiile actuale, se impun, ca nicio ţelor cu arm j nucleară. nelinişte în Statele Unite. Tester
rii unor acorduri privind măsurile masuri colaterale ca. de pildă, re mat deplina unitate de vederi. dată pînă acum, coeziunea şi unita La propunerea delegaţiei U.R.S.S., Pearson s-a referit, de asemenea, la
parţiale de natură să ducă h redu ducerea bugetelor militare, preveni Cele două părţi au constatat că tea rindurilor mişcării comunisto in sprijinită de delegaţiile Franţei, In In cursul tratativelor au lost tre
relaţiile de adevărată frăţie, existen doneziei şi Italiei, şeful delegaţiei cute !n revistă problemele relaţiilor qrculăti’o existente între S.U.A. şi Ca-
cerea încordării Internationale. Prin rea răspindirii armelor nucleare şi te între U.R S.S. şi Republica Cuba, ternaţionale pe baza liniei generale R P. Romîne la această sesiune, prof. n.da în iegălură cu navigaţia pe Md-
tre aceste măsuri reprezentantul po stabilită de cele două declaraţii ale amcricano-canadiene. inclusiv pro
oiţele. între P.C.U.S. şi Partidul Unit al Re arh. Gustav Guşti, a fost ales în una bleme privind relaţiile economice şl rile Lacuri.
lonez a menţionat crearea de zone voluţiei Socialiste, 6-au întărit şi mei Consfătuirilor de la Moscova al» nimitate vicepreşedinte al sesiunii.
denuclearizate in diferite părţi ale Următoarea şedinţă a Comitetului mult. că aceste relaţii se dezvoltă pe partidelor comuniste şl muncitoreşti" M ulţum ind pentru această alegere,
lum ii şi încheierea unul pact de ne are loc vineri 24 ianuarie. şi că „tovarăşul Fidel Castro şi-a ex
baza măreţelor principii ale marxism- reprezentantul romin a subliniat că
primat aprobarea pentru măsurile pe
leninismulni, internaţionalism ului pro în funcţia ce i-a fost acordată, va de
oare le la C.C. al P.C.U.S. pentru li
letar. unltălii de scopviri, sincer-?! chidarea deosebirilor de vederi exis pune toate străduinţele pentru a con înrăutăţirea relaţiilor dintre Franţa,
lesajul preşedintelui Johnson prietenii, tovărăşii şi colaborări m ul tente si întărirea unităţii si coeziunii tribui la buna desfăşurare a lucră
tilaterale. rindurilor mişcării comuniste inlcrna- rilor sesiunii. şi Vietnamul de sud
Prof. arh. Gustav Guşti a arătat că
Guvernul Republicii Cuba conside
adresai Conferinţei de ia Oeneva ră drept un pas Înainte In favoarea tionale". 1n acelaşi scop va împărtăşi unelo
conferinţe
de
In
unei
păcii şi dezarmării succesele dnblri- După cum transmite agenţia TASS concluzii desprinse dm experienţa SAIGON 23 (Agerpres). — presă cadrul încă înainte de în
Consiliul notabilităţilor din Vietna
ţinute
GENEVA 23 (Agerpres). — acord supus verificării pentru a pune dlte de Uniunea Sovietică in lupta N. S. Hruşciov si Fidel Castro au şi realizările R.P. Romine in dome mul de sud a ario; tal miercuri o re lăturarea Iui Ngo Dinh Diem, preşe
După cum s-a anunlat, in şedinţa capăt oricărei producţii de materia pentru încetarea experienţelor nu semnat un acord pe termen lung cu niul locuinlelor, construcţiilor şi sis zoluţie în care cere guvernului să dintele de Gaulle 6-a pronunţat
de deschidere a Conlerintei Comi le fisionabile, urmind a fi folosite cleare şi înţelegerea cu p rivire la in p livire la livră rile de zahăr. în v irtu tematizării. rupă relaţiile diplomatice cu Franld. pentru o soluţionare a problemelor
tea căruia, Uniunea Sovietică va a-
tetului celor 18 state penliu dezar pentru arme, ar constitui o contri terzicerea plasării pe orbită a obiec chizltiona din Cuba 2.1 milioane tone Reprezentantul romin a menţionat Observatorii pun I : legătură rezo din Vie'namul dc sud pe calea tra
mare de la Geneva, reprezentantul buţie importantă la pacea mondială". tivelor avlnd la bord arma nucleară. de zahăr brut in 1965, 3 milioane — că problemele care vor fi dezbătute luţia adoplală de Consiliul notabili tativelor şi a elim inării intervenţiei
S.U.A, W illiain Foster, a citit mesa In vederea reducerii prim ejdiei de „Guvernul revoluţionar al Cubei spri in 19G6, 4 milioane în 1967 s i• cîte în cadrul Comitetului sînl prin esen străine. Agenţia United Press Interna
ju l adresat Comitetului de către pre clanşării războiului prin accident, gre jină noua propunere sovietică — de 5 milioane tone In urm âlorii trei ani. ţa lor expresia voinţei de construcţie tăţilor — organism consultativ con
stituit in urmă cu d iv a timp de junta
şedintele Statelor Unite, Lyndon John- şeală de calcul sau atac prin surprin a se încheia un tratat (sau acord) In Zahărul va fi achitat prin livrarea paşnică şi colaborare între popoare. tional relevă că ministrul dc exter
şon. dere, în mesaj se spune că S.U.A. se ternational. tn virtutea căruia state tn Cuba de mărfuri sovietice nece In legătură cu aceasta, a considerai militară pentru a sluji drept un gen ne sud-vietnamez a afirmat In ex
de
parlament — cu nemulţumirea
In mesaj, preşedintele S.U.A. sub pronunţă pentru discutarea propune le ar renunţa Ia folosirea forţei pen sare ei, preţul la zahărul cuban ră- de bun augur faptul că lucrările se punerea sa că junta m ilitară respin
liniază că eforturile şi discuţiile din rilor privind crearea unui 6istem r!e tru rezolvarea litig iilo r teritoriale şi m lnlnd fix, pentru a se înlătura In siunii încep in mod practic simultan manifestat» în cercurile conducătoa ge propunerile franceze in chipul cel
cadrul Comitetului „au pus temelia posturi de observaţie. Ultima măsură a problemelor de frontieră". fluenta fluctuaţiilor conjuncturile ale cu redeschiderea conferinţei Comite re sud-vietnameze fală de poziţia
pentru tratatul privind interzicerea prevăzută in mosaj se referă ta opri Fidel Castro a subliniat din nou că tului celor 18 state pentru dezarmare Franţei în problema războiului din mai categorie. In ultima vreme, auto-
experienţelor nucleare — pentru le rea răspîndirii armelor nucleare lo „Cuba revoluţionară nu ameninţă pe preturilor mondiale. de la Geneva. Vietnamul de sud. r i‘ătile sud-vietnameze au iniţial or
gătura prin telecomunicaţii între Wa ţări oare nu dispun in prezent de con nimeni". „Guvernul cubnn este dispus ganizarea unor demonstraţii îm potri
shington şi Moscova — şi pentru oc- trolul asupra acestor arme şi la in să facă tot posibilul pentru stabili
terzicerea tuturor experienţelor cu rea unor relaţii de bună vecinătate .v va Franţei.
tiunea Adunării Generale a O.N.U.
Im polriva armelor nucleare In spa arma nucleară. însoţită de măsuri înlte Rpnublica Cuba si Statele Unite
ţiu". El relevă că convorbirile ,,încep eficace de verificare şi conlrol. ale Am cricii pe baza principiului co
In încheiere, preşedintele Johnson existentei paşnice a statelor cu orln-
a*IB*l într-im nou climat de speran D eclaraţiile prim ului
declară că „Statele Unite slnt gala duiri sociale diferite. Guvernul Cubei
ţă" şi exprimă părerea „că aşteaptă
noi acorduri şi mai cuprinzătoare". să încheie acorduri ferme In aceste cu va permite însă nimănui să se m inistru al Zambteî
Mesajul propune „cinci tipuri priu- domenii şi să ia in considerare orice amestece In treburile interne ale tă LUSAKA 23 (Agerpres). —
altă propunere rezonabilă". rii sale".
oiuale de eventuale acorduri". Luînd cuvîntul în cadrul unei con
După ce se arată că folosirea for ferinţe de presă, primul ministru al
ţei pentru rezolvarea conflictelor te Plenara C.C. al P. C. din Cehoslovacia Znmbiel (Rhodesia de nord), Kenne‘.h
ritoriale nu este în interesul nici unui
Kaunda, a declarat că guvernul său
popor sau ţări. In mesaj se declară : PRAGA 23 'Agerpres).— şî asigurarea creşterii nivelului de trai; doreşte ferm să obţină independenta
„ConsuUtndu-ne ou aliaţii noştri, vom După cum anunţă CETEKA, în zilele pe baza raportului prezentat de Jiri deplină a tării în luna octombrie a
fi gata să discutăm căile pentru inter Hendrych. secretar al C.C. al P.C. din
de 21 şi ?2 ianuarie a' avut loc Ple acestui an Vorbind despre politica
zicerea ameninţării sau folosirii forţai Cehoslovacia, s-au discutat probleme
nara Comitetului Central al Partidu pe care o va promova noul guvern,
direot sau indirect". Paralel cu con le legale de pregătirea alegerilor ge
lui Comunist din Cehoslovacia. Kaunda a subliniat »~ă Zambia va
tinuarea eforturilor pentru înfăptui nerale pentru Adunarea Naţională.
rea dezarmării generale si totale sub La planară s-au luat In discuţie, Consiliul National Slovao şl comite- întreţine relaţii bune cu lodle ţările
control internaţional eficace — con pe baza raportului prezentat de Dra- lele naţionale, precum şl a alegeri care vor a^co o atitudine prietenea
tinuă mesajul — trebuie să încercăm homir Kolrier, secretar al C.C. al P C. lor dc asesori populari care urmea scă fa|ă de ea. fn domeniul p o liticii
In primul rfnd să punem capăt unor ex'ene, a arătat el, Zambia va pro
din Cehoslovacia, măsurile îndreptate ză să s? desfăşoare în cursul anului mova o politică *e neutralitate.
noi sporiri a armamentelor strategic^.
spre dezvoltarea economiei naţionale 19C4. Totodată, noul guvern va depune
Preşedintele Johnson arată totodată
că „în acelaşi spirit de acţiune ne- eforturi pentru întărirea unităţii afri
tntlrziată, Statele Unite cred că un Prof. N. Cernescu a fost numit membru cane şi eliberarea întregului conti
nent afri'an.
in Comitetul consultativ O. N. U. In urma alegerilor, Pariului unit
TrafafSvele în problem a ai independentei naţionale, condus
NEW YORK 23 (Agerpres). — ca rea ştiinţei şi tehnicii şi să propu de Kaunda, a obtinut 50 din cele
C iprului în impas La încheierea celei de-a 36-a se nă măsuri practice pentru folosirea 75* dc locuri ale Adunării legislative.
siuni a Consiliului economic şi so progreselor respective in interesul Partidul Congresul naţional african
LONDRA 23 (Agerpres). — şl Partidul Drogresuhii Naţional au
cial al O.N.U,, profesorul N. Cernes regiunilor puţin dezvoltate; să studie
„Conferinţa In problema Ciprului obţinui fiecare cile 8 locuri.
cu, membru al Academiei R.P. Ro ze necesitatea organizării de schim
se află 'ntr-un pune» mort din pri
mine, împreună cu uiţi specialişti, buri ştiinţifice şi alte activităţi care
cina divergenteler profunde care con
propuşi de secretarul general al ar uşura aplicarea ştiinţei şi tehnicii IN D IA : Demonstraţia la New Delhl în laţa ambasadei S.U.A. Impo-
tinuă să despai ă pe reprezentanţii
O.N.U., a fost numit membru în Co în Interesul ţărilor puţin dezvoltate; Iriva staţionării Hotei a V II-a americane In Oceanul Indian. I 4 M B I A
celor două comunităţi din insulă*4, mitetul consultativ O.N.U. pentru să sprijine O.N.U. în realizarea obiec IN FO TO : Aspect din cursul demonstraţiei. Pe pancarte scrie : „A m e
relatează corespondentul agenţiei Hărţile actuale nu au rile colonialiştilor. Şi a deveni o fard înllo-
problemele aplicării ştiinţei şi tehni tivelor sale principale — menţinerea ricani, Hota voastră dc război să părăsească Oceanul Indian*.
France Presse, înreqistrat încă acest prăbuşirea ledetaliei a riloate. M arile zăcă
cii. Comitetul consultativ O.N.U. pen păcii şi favorizarea dezvoltării eco nume. In chip olicial tosl tocmai
semnalul minte de cupru (pro *
Consultările ou fost întrerupte pen tru aplicarea ştiinţei şi tehnicii a luat nomice şi sociale. teritoriul scăldat de de pornire a Iam bici ducţia
tru ca reprezentanţii comunităţii turce anuală trece
fiinţă în urma lucrărilor conferinţei cea mai mare parte «i De calea independenţei. considerabil de o lu-
din Cipru să 'aibă la Nicosia întreve O.N.U. privind folosirea ştiinţei şl D e m i s i d cursului superior al Zambia şi-a cucerit mălote de milion de
deri cu vicepreşedintele Kuciuk şl tehnicii în interesul regiunilor puţin Un film despre traficul de stupefiante guvernului libian marelui fluviu alricon autonomia internă. A- tone), aur, arqlnt, zinc,
urmează ca ele să fie reluate vineri. dezvoltate şi pe baza rezoluţiei apro Zambezi se mai numeş ccasta nu înseamnă în licr, crom, antimoniu şi
te Rhodesia dc nord, că Independenta depli
Joi seara s-a înapoiat la Londra, bată de Consiliu! Economic şî Social. în S. U. A. TRIPOLI 23 (Agerpres).. — evocind numele dc tris nă. Unele din principa numeroase alte metale,
importantele resurse e-
ministrul de externa grec, Palamas, Comitetul care reuneşte 18 perso Postul de radio al Libiei a anunlat tă amintire al cucerito- lele
NEW YORK 23 (Agerpres). — cere a lor. Această operaţie este rea prcroqalive ale nerqellce, condiţiile op
care >j făcut o vizită fulger la Atena nalităţi proeminente din domeniul că regele Idris a acceptat demisiu rului britanic C ccil puterii se vor alia şi time pentru aqrlcullută
pentru a-;i informa guvernul asupra ştiinţei şi tehnicii din diferite regiuni Postul de televiziune „Columbia lizată de o organizaţie de gangsteri auvem ului condus de Mouhieddin Rhodes. Dar presa in dc acum înainte în m a sini premize toarte im
desfăşurării lucrărilor conferinţei pri- ale lumii, arc ca mandat să urmă Lroadcasting System" a transmis aflată sub controlul Mafiei. Printre al-Fekini. Totodată, postul dc radio ternaţională II consem nile quvernatorulul bri portante pentru lich i
v i‘oare la Cipru rească progresele realizate în apli miercuri seara un film documentar cei care au transportat cantităli im a anunţai componenta noului quvern nează cu tot mai mare tanic. Autonomia inlcr- darea înapoierii econo
asupra l-aficului de heroină in Sta- portante de heroină, documentarul lorroat dc către Omar Mahmuri Mun- frecventă. Şterqînd dc mice seculare moşteni
te’e Unite din vînzarea căreia, potri menţionează pe diplomatul guatema tasir. care a mai deţinut funcţia de pe harta Africii multe Nofâ externă te de la rcqimul colo
prim-mimstru cu 12 ani in urmă. cînrl
nial.
nume de împrumut, miş
lez Maurice Rosal,
pe stewardesa
S c u rte ş Seu» te ştiri vit relatărilor agenţiei France Presse, franceză Fimone Christman, precum Libia şi-a oucerit independenţa na carea dc cliberaîc .)»/ In Zambia se dezvol
traficanţii de s’. ipefiante realizează
ţională a îndeplinit numai ‘in tă un proletariat nume
anual beneficii de 350 milioane do net de dreptate, d u ş! nd şi ros, orqanizat în sindi
MOSCOVA. — Agenţia TASS re- trăit între anii 776—85C. Maurus şl-a si pe animatorul de programe tele aleqerlfe cate
lari. In noul guvern, Mahmud Muntasir o profundă operă dc s-au desldşural luni şi cate care joacă un rol
lalează că Uniur.ea Sovietică a lan- rîştigat renumcle de „învăţător al vizate Jacques Angelvin, arestau şi va deţine şi funcţia de ministru de renaştere istorică, de marii au însă o semni important în viata eco
sal in regiunile bazinului Oceanu- Germaniei", deoarece a încurajat Documenlarul a fost realizat de o condamnaţi de autorilătUc americane. restabilite a personali ficaţie apatie. Faptul nomică şi politică a
lui Pacific noi variante perleclio- foarte mult formarea de cadre de echipă de reporteri ai C.B.S in de interne. Portofoliul afacerilor exter tăţii şi demnităţii a- că aleqerile au fost ciş- ZambieJ. Detaşamentul
n He de rachete purtătoare pentru oameni de ştiinţă, curs de doi ani. Film ul a urm ării evo ne a lost atribuit lui Hussoin Maziki. hicanc. t:qale de Partidul Unit cel mat numeros 138.000
obiecte cosmice. SEUL. — In Coreea de sud se re- luţia aceslui slupefiant de la recol Zambia înseamnă, al Independentei ‘ N a de oameni) şi cel mal
tarea opiumului în Turcia, transpor Pierderi suferite cum cu uşurinţă se ţionale, partid cunoscut bine orqanizat al pro
Zborul rachetelor si funcţionarea simte o lipsă acută de locuinţe. Po- letariatului din această
tuturor treptelor s-au desfăşurat trivit dalelor publicate de presa sud tarea sa în Liban şi Siria, unde pro de colonialişti în Guineea poate înţelcqe, ţara de pentru lupta sa cura- lard il lormeazd mine
pe Zambezi, o lată a- toasă pentru eliberare,
normal. Machetele penultimelor coreeană. în tară sini necesara dusul suferă o primă transfornare in portugheză Greutăţile iernii nroape de trei ori mnt constituie o qaranţie rii. Sint cunoscute lup
trepte au atins cu o inallă precizie 1.400.000 de case de locuit. Dacă morfină, şi apoi la M arsilia unde în în Iran mare decît Anqlia. 'u cu proclamarea Zam- tele pline de eroism qle
suprafaţa apei în regiunile d in iin - însă se tine seama că in Coreea de laboratoare clandesline, morfina este PARIS 23 (Agerpres). — o popula!ie de 2.500.000 bici independente. nu minerilor din aşa-nu-
to stabilite. sud există o armată uriaşă a celor transformată in heroină pură. Potrivit Partidul african al independentei TEHERAN 23 (Agerpres). — de locuitori. avînd mal este dccit o ches mi/a .,centură de ara
declaratei unui reprezentant al po mari si prelioase zăcă mă" pentru apărarea
PARIS. - Partidul socialist Iran- ,Sta ,,n domiciliu fix - oameni din Guineea portugheză şi Insulele Haite de lupi flănrinzl au atacat tiune de luni. Preşedin
care cutreieră mereu tara în cău liţe i franceze, aceste laboratoare minte minerale. Po tele aceslui partid. drepturilor lor fmpof.ri-
ecz (S.F l.O.j a dai joi publicităţii o Capului Verde a dat publicităţii. Ia sule de călători blocaţi de zăpada norul acestei lări vq fuqului colonial.
tare de lucru —, se constată câ sînl foarte rudimentare şi pot fi care a căzut în cantităţi mari in nor a Kcnneth Kaunda, care
declaraţie in care critică „politica Paris, un comunicat in care se subli parcurs toate etapele Poporul Zam bici es
aproape 50 la sută din populaţia transferate în mai puţin de o jumă dul Iranului, transmite agenţia R o i a depus miercuri jurd-
negativă a guvernului francez care niază că numai în cursul lunii decem suterintel şi umilinţei mintul in calHaic de te conştient câ una din
Coreei de sud nu are condiţii nor tate de oră de la un loc la altul.
înlătură Franţa de la participarea brie a anului trecut în diferite re lor. Elicoptere ale armatei au fost coloniale. Strinqind-o in intîiul prim-minislru principalele sale sarcini
male de locuit Pînă şl în Seul — Filmul prezintă Interviuri nu numai trimise la (ata locului pentru a pa este întărirea unităţii
la lucrările Comitetului celor 18 principalul oraş al Coreei de sud giuni din Guineea portugheză 125 mi chinqilc Federaţiei Rho- din istoria ţării, a fă
state pentru dezarmare de la Ge- cu specialişli ai politiei din diferite litari din armata portugheză au fost raşuta alimente şi a încerca să-i sal desiel st Nyassalandu- cut cunoscut câ va ce sale. Această cnnvin-
— exislă. după cum arată ziarul ţări, dar şi cu contrabandişti, trafi lut, autorii acestei tor- qere s-a manileslut
neva*'. ucişi, iar alt» 253 au lost răniţi. veze pe călători In localităţile Ard3- re quvernutui britanic preqnanl şl cu prilejul
„Chosun Ilbo", 3.000 de bordeie canţi şi toxicomani, multe din aceste bil si Kermanshflh din nordul Iranu maţii artificiale au stâ
BONN. — Agenţia DPA anunţă că BOGOTA. — Un pod nou con interviuri fiind luate cu aparate de fil Luplf.‘orii pentru eliberarea Gui lui 16 persoane au murit îngheţate. rni ed vor putea frina să accepte proclamarea recentelor aleqcrl tn
in localitatea W inkel, din landul struit la Yopal, la 200 kilom etri mat şi cu microfoane ascunse. După neei. se arată în comunicat. nu înce Temperatura a scăzut mult sub zero torentul mişcării de e- Independentei, cel mal cursul cărora marea
Rhenania, a ars in întregime „casa tează lupte îm potriv colonialiştilor. llbcrare. Dar istoria maior Hale a populai iei
nord-est de capitala Columbiei, s-a cum au arătat realizatorii film ului, grade. tîrziu In octombrie şi-a dat votul Partidu
cenuşie", considerată ca cea mal prăbuşit In timp ce avea loc cere stupefiantele sini transportate de la Ei au atacat unităţile trupelor portu In acelaşi timp. un cutremur de pă- toarte recentă a con Sc poate spune fard lui Unit al Independen
trazis. aici ca şi In a-
veche casă din Germania. „Casa ce- monia de Inaugurare. In acest «c- laboratoarele din Franţa şi Italia în gheze la Fulakunda şi Farima, au scu mînt s-a produs în regiunea Golfu lîtea colturi ale conti o qreşf că Zambia are tei Naţionale,
nuşîe" a fost sediul arhiepiscopului cident trei persoane şl-au pierdut fundat două nave porluqheze la Ca- lui Persic. Numeroase colibe ale ţă nentului neqru, planu loate condiţiile pentru N. RATES
Rabanus Maurus din Mainz, care a viaţa şl 17 au fost rănile. Statele Unite, Canada şi Mexic, care rentabc şi au doborît două avioane ranilor din diferite sate s-au prăbu
constituie principala pia|ă d? desfa în regiunea riu lu i Jeba. şit. Nu au fost semjialate viclime.
Rsdoalla gl administrata ziarului etr. 8 Martla or. 9, telaiou 15BB, 12 75, 15 85, 20 78. Taza plîtit» U oumerar ooniorm aprobării Direcţiei Geaeralo P.T.T.R. ar. 263.328 din 8 noiembrie 1949. — Tipăririi întreprinderea Poligrafic» Hunedoara-Deva 40.06b